270,960 matches
-
în care se află orașul. Una din componentele orașului era la origine comuna Kfar Hadar, în care cuvântul Hadar, care înseamnă „citrice” (Pri Hadar) are și înțelesul de „splendoare”, „maiestate”. Când s-au unit așezările Kfar Hadar și Ramatayim, numele localității ("consiliu local") formate a fost Hadar Ramatayim. Când Hadar Ramatayim s-a unit cu încă două așezări la 1 noiembrie 1964, pentru localitatea nou creată a fost ales numele propus de către Dov Rozen, un funcționar al Ministerului de interne: Hod
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
Hadar) are și înțelesul de „splendoare”, „maiestate”. Când s-au unit așezările Kfar Hadar și Ramatayim, numele localității ("consiliu local") formate a fost Hadar Ramatayim. Când Hadar Ramatayim s-a unit cu încă două așezări la 1 noiembrie 1964, pentru localitatea nou creată a fost ales numele propus de către Dov Rozen, un funcționar al Ministerului de interne: Hod Hasharon. Așezarea Magdiel a fost întemeiată în august 1924 de 12 evrei așkenazi reuniți la Tel Aviv, care s-au adresat Companiei de
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
dunami (400 ha) în zona satului arab Bir Ades. Terenul a fost cumpărat de la șeful tribului de beduini Abu Kishk. În fruntea așezării agricole înființate a fost ales Shmuel Zakif. În anul 1925 a fost inaugurată în mod oficial fondarea localității și odată cu ea prima ei sinagogă. Localitatea a fost denumită Magdiel, rodul lui Dumnezeu, denumire care figurează în Biblie, în Vechiul Testament. În anul 1924 un grup de pionieri evrei din a IV-a Aliya, dintre care o parte veniți din
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
Bir Ades. Terenul a fost cumpărat de la șeful tribului de beduini Abu Kishk. În fruntea așezării agricole înființate a fost ales Shmuel Zakif. În anul 1925 a fost inaugurată în mod oficial fondarea localității și odată cu ea prima ei sinagogă. Localitatea a fost denumită Magdiel, rodul lui Dumnezeu, denumire care figurează în Biblie, în Vechiul Testament. În anul 1924 un grup de pionieri evrei din a IV-a Aliya, dintre care o parte veniți din Olanda, s-au organizat în achiziționarea de
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
însușit rândurile vecinilor. Vânzarea produselor au făcut-o în mod privat, fără ajutorul instituțiilor existente. În aprilie 1963, conform ordinului ministerului de interne sl Israelului de a uni unele așezări mici învecinate, Ramat Hadar s-a unit cu Hadar-Ramatayim. Noua localitate s-a numit în continuare Hadar Ramatayim, având în acel moment 8,400 locuitori. Primul ei primar a fost Binyamin Even. La 11 noiembrie 1964 s-a săvârșit unirea consiliului local Hadar-Ramatayim (format din așezările Ramatayim, Kfar Hadar și Ramat
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
8,400 locuitori. Primul ei primar a fost Binyamin Even. La 11 noiembrie 1964 s-a săvârșit unirea consiliului local Hadar-Ramatayim (format din așezările Ramatayim, Kfar Hadar și Ramat Hadar) cu comuna Magdiel în consiliul local comun Hod Hasharon. Noua localitate număra atunci 12,200 locuitori pe o arie de 2000 ha, din care jumătate destinată agriculturii. În mai 1990 localitatea, având 26,000 locuitori, a primit statutul oficial de oraș. Primul ei primar a fost Ezra Binyamini (1989-2004). El a
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
Hadar-Ramatayim (format din așezările Ramatayim, Kfar Hadar și Ramat Hadar) cu comuna Magdiel în consiliul local comun Hod Hasharon. Noua localitate număra atunci 12,200 locuitori pe o arie de 2000 ha, din care jumătate destinată agriculturii. În mai 1990 localitatea, având 26,000 locuitori, a primit statutul oficial de oraș. Primul ei primar a fost Ezra Binyamini (1989-2004). El a fost urmat de primarul actual, Hai Adiv. În anul 1929 au izbucnit atacuri ale arabilor palestineni împotriva evreilor pe tot
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
1989-2004). El a fost urmat de primarul actual, Hai Adiv. În anul 1929 au izbucnit atacuri ale arabilor palestineni împotriva evreilor pe tot cuprinsul Palestinei. Așezările evreiești Magdiel și Ramatayim, care se temeau de atacuri cu arme de foc dinspre localitățile arabe vecine Qalqilya, Abu Kishk și Bir Ades, au hotărât să evacueze femeile și copiii într-un loc considerat mai sigur, satul Kfar Malal care avea case zidite din blocuri. Bărbații s-au adăpostit în piscina înconjurată de stâlpi de
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
locuitorii arabi ai satelor Bir Ades și Abu Kishk au fugit. După terminarea războiului acestora nu li s-a permis să se întoarcă în satele lor, aflate pe teritoriul noului stat Israel. Pământurile lor, declarate abandonate, au fost anexate la localitățile evreiești din regiune, inclusiv actualul Hod Hasharon. La Hod Hasharon se află câteva situri arheologice. În cartierul Gil Amal (citește:Ghil Amal) s-au găsit urme care datează de la perioada calcolitică și până la epoca romană și bizantină. La intrarea în
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
gotic, cât și arhitectura secuiască. Clădirea figurează pe lista monumentelor istorice din 2010, cu codul . Sânvăsii este un sat secuiesc din Scaunul Mureș aflat la o distanță de numai 17 km de cel mai important oraș din regiune, Târgu Mureș. Localitatea este atestată din 1332 în lista de zeciuială papală. Satul a primit numele de la hramul bisericii, Sfântul Ladislau I al Ungariei, care a fost canonizat de Biserica Catolică în 1192, în timpul domniei regelui Béla al III-lea. Chiar dacă după Reforma
Biserica unitariană din Sânvăsii () [Corola-website/Science/327116_a_328445]
-
atestată din 1332 în lista de zeciuială papală. Satul a primit numele de la hramul bisericii, Sfântul Ladislau I al Ungariei, care a fost canonizat de Biserica Catolică în 1192, în timpul domniei regelui Béla al III-lea. Chiar dacă după Reforma Protestantă localitatea a devenit protestantă, majoritatea locuitorilor fiind de religie reformată și unitariană, numele satului a fost păstrat. Nu se poate stabili cu exactitate ordinea fazelor de construcție, dar s-a presupus că o parte dintre structuri datează din secolul al XIV
Biserica unitariană din Sânvăsii () [Corola-website/Science/327116_a_328445]
-
Dr. s-a născut în comuna Nadeș, județul Mureș, la 2 februarie 1861, într-o familie numeroasă, cu 8 copii (5 băieți și 3 fete). Școala primară germană a urmat-o în localitatea natală, apoi Gimnaziul superior de stat din Dumbrăveni, Facultatea de Drept și Științe Politice din cadrul Universității „Ferenc József ” din Cluj. Și-a susținut teza de doctorat în științe juridice la 20 ianuarie 1912. În toamna anului 1918, ca majoritatea intelectualilor
Aurel Baciu () [Corola-website/Science/327142_a_328471]
-
Coiful de la Coțofenești este un coif geto-dac, ce datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr. Coiful a fost descoperit în anul 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, de către un elev al școlii primare din localitate. Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, aproape intactă. Îi lipsește doar partea superioară a calotei, în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat. Coiful de aur a fost adus inițial la Muzeul Național de Antichități, din
Coiful dacic de la Coțofenești () [Corola-website/Science/327143_a_328472]
-
Marmura de Rușchița se extrage din zăcământul de marmură de la Rușchița, o localitate din județul Caraș-Severin, la circa 10 km nord-vest de comuna Rusca Montană. Această marmură are diferite nuanțe, de la alb la gri, roz, roz-gălbui și roșiatic. Sculptorul maghiar Istvani Ferenczy (1772-1856) este primul care a atras atenția asupra calităților remarcabile ale
Marmură de Rușchița () [Corola-website/Science/327154_a_328483]
-
Conrad de Mondsee". Conrad , fost călugăr la Abația Siegburg, a fost abate de Mondsee începând din 1127 și a avut mare succes în apărarea și recâștigarea drepturilor și posesiunile mănăstirii, fiind ucis în 1145 de un grup de nobili în localitatea Oberwang din apropiere. El a fost venerat ca martir și proclamat ca fericit. Conrad a fost urmat ca abate de "Fericitul Walter de Mondsee" (decedat la 17 mai 1158), amintit o lungă perioadă de comunitate ca un model pentru exemplara
Abația Mondsee () [Corola-website/Science/327190_a_328519]
-
a dobândit abația abandonată de la Mondsee (împreună cu abațiile din apropiere de la Suben și Gleink) și a folosit-o ca un castel nobiliar propriu. Wrede a rămas proprietar chiar și după revenirea teritoriului la Austria și a dezvoltat în mod semnificativ localitatea prin construirea de drumuri și înființarea unei fabrici de brânzeturi etc. În 1905, la moartea prințesei Ignazia von Wrede, Mondsee a trecut la conții de Almeida, ai căror descendenți l-au vândut în 1985 către compania Asamer & Hufnagl din Ohlsdorf
Abația Mondsee () [Corola-website/Science/327190_a_328519]
-
1941-1960), preotul Dumitru Moldovan (1961-1968), preotul Ioan Hodean (1969-1975), preotul Ioan Cocolaș (1975-1978), preotul Maftei Țermure (1978-1994), preotul Dorel Moldovan (1994-1999) și preotul Teodor Silviu Cordovan începând cu 1 ianuarie 2000. Conform tradiției locale biserica a fost strămutată din altă localitate, iar ulterior aducerii ei în Comlod (în anul 1915), mutată pe actualul amplasament, datorită alunecărilor de teren. Este o biserică de dimensiuni modeste, cu absida altarului nedecroșată, poligonală, cu trei laturi. Pe latura de sud s-a realizat un mic
Biserica de lemn din Comlod () [Corola-website/Science/327191_a_328520]
-
este un oraș situat pe o insulă omonimă din arhipelagul Florida Keys, capitală a comitatului Monroe, statul Florida. este cel mai sudic oraș și localitate a Statelor Unite continentale. Pe lângă cele 49 de state (excepție fac doar Hawaii) este unicul oraș în care niciodată n-a fost semnalată o temperatură sub 0 °C. Orașul este situat la 150 km de Cuba și este legat de uscat
Key West () [Corola-website/Science/327223_a_328552]
-
al corului există o inscripție veche care furnizează numeroase date istorice din perioada 1142 - 1577. Comunitatea din Ațel a câștigat din anul 1471 privilegiul ca pe timp de război să-și păstreze o treime din trupele furnizate armatei, pentru apărarea localității. Ca în majoritatea satelor săsești din Transilvania, astăzi mai sunt în sat doar câțiva bătrâni sași care locuiesc lângă azilul vecin cu biserica. Biserica a fost supusă vandalizărilor și furturilor repetate. Pe fațada de la intrare stă mărturie vremurilor războinice inscripția
Biserica fortificată din Ațel () [Corola-website/Science/327222_a_328551]
-
-mi pot da drumul pe râpă fără să mă vatăm. Eu sunt copil găsit, eu n-am părinți de rând, ca ceilalți.”" Locul unde se petrece acțiunea acestei nuvele este orașul Breaza, aflat la poalele Munților Bucegi. Mircea Eliade cunoștea localitatea deoarece își petrecuse acolo în două rânduri câteva zile din concediul de vară: mai întâi în iulie 1932, când se afla în permisie militară și a petrecut o zi la casa închiriată de Floria Capsali și Mac Constantinescu, înainte de a
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
influență romană. Roma trimite o ambasadă însărcinată cu medierea. Dar ambasadorii violează neutralitatea intervenind cu armele împotriva galilor, care cer despăgubiri Romei. În fața refuzului său, galii se îndreaptă spre Roma. Armata romană se îndreaptă spre ei și ia poziție, în fața localității Veius, lângă pârâul Allia. Nu a avut loc nicio luptă. Înspăimântați de strigătele galilor și surprinși de impetuozitatea lor, trupele romane se împrăștie în dezordine și caută, în mare grabă, un adăpost în Roma sau în orașele învecinate. Restul soldaților
Gâștele Capitoliului () [Corola-website/Science/327226_a_328555]
-
femeile adunate în salon, trăind o tragedie cauzată nu de părăsirea lumii, ci de neputința de a reveni la viața concretă. Ca urmare a cunoașterii directe a locotenentului, Onofrei se află în plin proces de inițiere, el coborând într-o localitate necunoscută din trenul ce se îndrepta spre via de la Gorgani: "„Și, ca din întâmplare, când a ajuns la capătul culoarului, trenul s-a oprit și a coborât. Nu bănuisem că mai există o gară atât de aproape de Pod. Niciodată n-
Podul (nuvelă) () [Corola-website/Science/327228_a_328557]
-
mai importante destinații turistice din Austria, atrăgând vizitatori din întreaga lume. Alte muzee sunt Muzeul de mașini de scris și Muzeul Wattens, dedicat istoriei companiei Swarovski, fabricii de hârtie și exponatelor arheologice (antichități din Preistorie) descoperite la Wattens, precum și în localitățile învecinate Volders și Fritzens. Vechea fabrică de hârtie este predecesoarea fabricii "Wattenspapier", unul dintre cei mai importanți producători de hârtie de țigarete, deținută din 1980 de Grupul finlandez Delfort. 97% din hârtia de țigarete este exportată în peste 90 de
Wattens () [Corola-website/Science/327239_a_328568]
-
Gura Humorului. Aria naturală este situată la limita nordică a Munților Stânișoarei la nivelul zonei de contact dintre Obcina Voronețului și partea din dreapta a râului Moldova, aproape de drumului european E58, în partea central-sudică a județului Suceava și cea sudică a localității Gura Humorului Accesul se face din E58 pornind de la Gura Humorului spre Câmpulung Moldovenesc, cu viraj la stânga spre Voroneț, iar apoi după traversarea râului Moldova spre stânga pe un drum parțial asfaltat care urmărește îndeaproape albia râului. Rezervația naturală are
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
decembrie de o divizie de cavalerie britanci și un batalion de infaterie indiană. Ocuparea Kilisului de către britanci a permis armenilor exilați să se reîntoarcă la casele lor, în condițiile în care populația locală musulmană privea cu ostilitate revenirea lor în localitate. Nu toți armenii s-au reîntors însă în oraș - unii pieriseră în timpul genocidului orchestrat de autoritățile otomane, alții au preferat alte localități de refugiu. Soldații britanici au ajuns la intrările în Antep pe 17 decembrie 1918. Britanicii au declarat că
Asediul Antepului () [Corola-website/Science/327256_a_328585]