271,675 matches
-
de hominizi din Europa, apreciate a fi cu circa 2000000 ani î.Hr. Aceasta, cunoscută sub numele de ""Australanthropus olteniens"", reprezintă prima legătură a antropogenezei europene . De asemeni săpăturile arheologice de la Bârsești și Govora-sat, din comuna, Mihăești, Căzănești, Valea Răii din municipiul Râmnicu Vâlcea, Orlești au scos la iveală mărturii ale locuirii arealului județului încă din perioada neolitică. Urmează apoi atestarea epocii de bronz prin săpăturile de la Boișoara, Buleta, Bârsești și Govora-sat din comuna Mihăești, orașul Ocnele Mari, Goranu și Râureni din
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
Râmnicu Vâlcea, Orlești au scos la iveală mărturii ale locuirii arealului județului încă din perioada neolitică. Urmează apoi atestarea epocii de bronz prin săpăturile de la Boișoara, Buleta, Bârsești și Govora-sat din comuna Mihăești, orașul Ocnele Mari, Goranu și Râureni din municipiul Râmnicu Vâlcea, Scundu, Ștefănești. Iar epoca de fier este semnalată prin aceleași săpături la "Căzănești, Costești, Ocnele Mari, Bârsești, Valea lui Stan. Fortărețele dacice de la Ocnița, Grădiștea și Tetoiu au format un sistem defensiv ingenios în partea sud-estică a reședinței
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
amintesc de Mircea cel Bătrân (Mănăstirea Cozia), Constantin Brâncoveanu, domnul erudit care împreună cu Antim Ivireanul au înființat la 1705 prima tipografie în limbă română (Mănăstirea Hurezu), Radu cel Mare și Matei Basarab(Mănăstirea Govora). De asemeni biserica „Buna Vestire” din municipiul Râmnicu Vâlcea, din fosta cetate a lui Mircea cel Bătrân, este ctitorită de domnitorul Mircea Ciobanul (1545 -1552, 1553 - 1554, 1558 -1559). Unice în întregul pesaj al "arhitecturii medivale românești" sunt cele două "cule" (case boierești), prima construită la 1516
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
Sighișoarei și din Comitatul Turda. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ face parte din mai multe zone (etno-folcorice și istorice) distincte, precum Ținutul Secuiesc, Pământul crăiesc etc. Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Târgu Mureș. Are o suprafață totală de 6.714 km² care reprezintă 2,8% din suprafața totală a țării. Numele județului provine de la râul Mureș, râu care străbate județul de la NE la SV. este situat în zona central-nordică a țării
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
Câmpia Transilvaniei, Subcarpații interni iar spre final Munții Călimani la o altitudine de 2000 m. Reorganizarea și unificarea administrativă efectuate de autoritățile de resort ale statului după Marea Unire de la 1918 a avut în vedere și schimbarea blazoanelor județelor și municipiilor din România. În 23 iunie 1921 a fost întocmită "Comisia Consultativă Heraldică" care s-a ocupat de stabilirea stemelor județelor și orașelor, precum și controlarea folosirii acestora. Între anii 1922-1928 au fost alcătuite stemele celor 71 de județe, iar între 1924-1936
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
și are pe crengile sale mere de aur. Deasupra acestuia este desenată o stea cu opt raze colorată cu auriu. Prin Decretul 503 din 16 decembrie 1970 emis, de Consiliul de Stat, au fost instaurate noi steme ale județelor și municipiilor din Republica Socialistă România. În 25 iulie 1972 (Decretul 302) Consiliul aprobă noile steme pentru toate județele României și pentru orașele reședință de județ. Stema județului Mureș era formată dintr-un scut despicat de formă rectangulară cu un vârf în
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
o roată dințată colorată în albastru. În centrul scutului peste toate figurile este desenat un ecuson auriu în interiorul căruia figurează stema Republicii Socialiste România, acest simbol fiind regăsit pe toate stemele județelor din acea perioadă, dar și pe cele ale municipiilor. Stema actuală a județului este adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 684 din 30 septembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Stema județului Mureș se compune dintr-un scut sfertuit, cuprinzând, în primul cartier, pe
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
și industriale din orașe. Sistematizarea teritorială realizată în perioada comunistă a modificat vechile granițe ale județului Mureș din perioada interbelică. Noul județ Mureș se prezenta astfel în 1980 din punct de vedere al așezărilor astfel: 513 localități din care 2 municipii (Târgu Mureș, Sighișoara), 4 orașe (Reghin, Târnăveni, Luduș, Sovata), 5 comune suburbane (Cristești, Sâncraiu de Mureș, Sângeorgiu de Mureș, Sântana de Mureș, Albești), 86 de comune. Analiza teritoriului județului realizată în anii '80 au scos la iveală neajunsurile numărului redus
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
1989". Conform datelor statistice din 1930 (trebuie avută în vedere organizarea teritorială a județului Mureș în perioada interbelică), populația județului era de 289 817 locuitori. Din aceștia 47 298 trăiau în mediul urban, adică în cele 2 orașe ale județului: municipiul Târgu Mureș și Reghin, iar restul în mediul rural. Din totalul celor care trăiau în mediul urban 23 327 erau bărbați și 23 971 femei. Așezările rurale din județul Mureș, în număr de 487 (1973), sunt atestate în marea majoritate
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
de carte al bibliotecilor din județ este de peste 4,5 milioane exemplare în acest fond fiind incluse și cărțile rare, manuscrisele și edițiile de mare valoare ale Bibliotecii Județene inclusiv cele din secția Teleki - devenită în timp un simbol al municipiului Târgu Mureș. Din cele 407 biblioteci existente pe cuprinsul județului 87 sunt biblioteci publice , o parte din bibliotecile existente în școlile și comunele județului fiind înființate cu sprijinul Asociației ASTRA. Palatul Culturii din Târgu Mureș, finalizat ca și construcție în
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
este unul dintre cele 41 de județe ale României. Reședința lui este municipiul Târgu Jiu. Izvoarele istorice atestă că încă din paleoliticul mijlociu purtătorii culturii și-au gasit adăpost în Gorj. Prima unitate administrativ-teritorială atestată documentar pe actualul teritoriu al județului a fost județul Jaleș. Teritoriul județului Gorj a fost o parte a
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
șasea parte din totalul monumentelor din Regiunea Sud-Vest Oltenia. Județul Gorj este situat în partea sud-vestică a României, pe cursul râului Jiu. Este limitat de județele: Dolj (sud-est), Mehedinți (sud-vest), Caraș-Severin (nord-vest), Hunedoara (nord) și Vâlcea (est). Principalele orașe și municipii sunt Târgu Jiu (reședința de județ), Bumbești-Jiu, Motru, Novaci, Târgu Cărbunești, Țicleni și Rovinari. Relieful județului Gorj este variat și poate fi împărțit în trei unități fizico-geografice. Acestea sunt: Carpații Meridionali, reprezentați de munții Godeanu, Vâlcan și Parâng, Subcarpații Getici
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
6' longitudine estică. Paralela de 45° străbate teritoriul județului prin partea de sud a reședinței acestuia. La nivelul județului Gorj, pe parcursul celor 12 zile de recensământ, au fost recenzate 155.695 de locuințe și 345.771 de persoane. Astfel, în municipiul Târgu Jiu au fost înregistrate 81.163 de persoane, în Motru - 18.001, Rovinari - 12.627, Bumbești-Jiu - 9.373, iar în Târgu-Cărbunești - 8236. De asemenea, în Târgu Jiu a fost înregistrat cel mai mare număr de locuințe - 33.803, în timp ce
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
o excepțională valoare artistică a culturii materiale și spirituale a poporului român. Importante pentru evoluția programului arhitectural sunt în mare măsură și casele și conacele realizate îndeosebi între secolele al XVI-lea și al XIX-lea: Casa Dimitrie Măldărăscu, din municipiul Târgu Jiu, strada Tudor Vladimirescu, nr. 36; Casa Cartianu, situată în satul Cartiu, comuna Turcinești, la nord de municipiul Târgu Jiu; Casa Cornea Brăiloiu, din cartierul Vădeni al municipiului Târgu Jiu; Casa Barbu Gănescu, din municipiul Târgu Jiu, Piața Victoriei
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
mare măsură și casele și conacele realizate îndeosebi între secolele al XVI-lea și al XIX-lea: Casa Dimitrie Măldărăscu, din municipiul Târgu Jiu, strada Tudor Vladimirescu, nr. 36; Casa Cartianu, situată în satul Cartiu, comuna Turcinești, la nord de municipiul Târgu Jiu; Casa Cornea Brăiloiu, din cartierul Vădeni al municipiului Târgu Jiu; Casa Barbu Gănescu, din municipiul Târgu Jiu, Piața Victoriei, nr. 1; Casa Vasile Moangă, din municipiului Târgu Jiu; Casa Moangă - Pleșoianu, din stațiunea Săcelu. Fondul arheologic cu valoare
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
al XVI-lea și al XIX-lea: Casa Dimitrie Măldărăscu, din municipiul Târgu Jiu, strada Tudor Vladimirescu, nr. 36; Casa Cartianu, situată în satul Cartiu, comuna Turcinești, la nord de municipiul Târgu Jiu; Casa Cornea Brăiloiu, din cartierul Vădeni al municipiului Târgu Jiu; Casa Barbu Gănescu, din municipiul Târgu Jiu, Piața Victoriei, nr. 1; Casa Vasile Moangă, din municipiului Târgu Jiu; Casa Moangă - Pleșoianu, din stațiunea Săcelu. Fondul arheologic cu valoare turistică este reprezentat prin cele câteva castre romane și așezări
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
Casa Dimitrie Măldărăscu, din municipiul Târgu Jiu, strada Tudor Vladimirescu, nr. 36; Casa Cartianu, situată în satul Cartiu, comuna Turcinești, la nord de municipiul Târgu Jiu; Casa Cornea Brăiloiu, din cartierul Vădeni al municipiului Târgu Jiu; Casa Barbu Gănescu, din municipiul Târgu Jiu, Piața Victoriei, nr. 1; Casa Vasile Moangă, din municipiului Târgu Jiu; Casa Moangă - Pleșoianu, din stațiunea Săcelu. Fondul arheologic cu valoare turistică este reprezentat prin cele câteva castre romane și așezări vechi mai deosebite, aflate în diverse localități
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
36; Casa Cartianu, situată în satul Cartiu, comuna Turcinești, la nord de municipiul Târgu Jiu; Casa Cornea Brăiloiu, din cartierul Vădeni al municipiului Târgu Jiu; Casa Barbu Gănescu, din municipiul Târgu Jiu, Piața Victoriei, nr. 1; Casa Vasile Moangă, din municipiului Târgu Jiu; Casa Moangă - Pleșoianu, din stațiunea Săcelu. Fondul arheologic cu valoare turistică este reprezentat prin cele câteva castre romane și așezări vechi mai deosebite, aflate în diverse localități. Cel mai important obiectiv de cultură și în același timp turistic
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
de vârstă de până la 18 ani, majoritatea locuitorilor e autohtonă. În mai multe cartiere se practică totuși segregarea: olandezii înstăriți se concentrează în jurul centrului, iar străinii se mută în zonele periferice Amsterdam Sud și Amsterdam Vest. La 1 iulie 2006, municipiul Amsterdam avea 741.623 de locuitori. Steagul orașului Amsterdam are trei cruci ale Sf. Andrei, plasate orizontal. Semnificația heraldică a crucilor este necunoscută, însă unii istorici sunt de părere că simbolizează cele trei calamități care au devastat orașul: ciuma, inundațiile
Amsterdam () [Corola-website/Science/296834_a_298163]
-
de părere că simbolizează cele trei calamități care au devastat orașul: ciuma, inundațiile și focul. După cel de-al doilea război mondial, Amsterdam a primit deviza "heldhaftig, vastberaden, barmhartig" ("eroic, dârz, milostiv") pentru atitudinea orașului în cadrul rezistenței naționale față de invadatori. Municipiul Amsterdam este împărțit în 14 sectoare administrative: Fiecare sector este autonom și are câte un primar ales - cu excepția sectorului "Westpoort" (Portul), care este administrat central. Amsterdam face parte din regiunea "Randstad". De aproape un secol, Amsterdam are preponderent o orientare
Amsterdam () [Corola-website/Science/296834_a_298163]
-
("Sectorul agricol Ilfov" înainte de 1997) este un județ în Muntenia, România, ce înconjoară municipiul București. Reședința oficială este orașul București și majoritatea instituțiilor județene își au sediul acolo. Urme ale existenței umane descoperite pe raza județului Ilfov, mai ales în zona Căldărușani, Glina și Chiajna, lângă București, datează din paleolitic și neolitic. Trebuie de
Județul Ilfov () [Corola-website/Science/296881_a_298210]
-
sud-vest a format județul Giurgiu, partea de nord-vest a fost alipita la Dâmbovița, partea de nord-est a fost trecută la Ialomița iar partea de sud-est a intrat în componența noului județ Călărași. Comunele care înconjurau zona capitalei au fost subordonate Municipiului București, sub numele de Sectorul Agricol Ilfov. În 1997, legea nr. 50/97 a reînființat județul Ilfov, în limitele fostului Sector Agricol Ilfov, scoțându-l totodată de sub tutela Municipiului București. Județul Ilfov cuprinde 34 de așezări rurale și opt orașe
Județul Ilfov () [Corola-website/Science/296881_a_298210]
-
noului județ Călărași. Comunele care înconjurau zona capitalei au fost subordonate Municipiului București, sub numele de Sectorul Agricol Ilfov. În 1997, legea nr. 50/97 a reînființat județul Ilfov, în limitele fostului Sector Agricol Ilfov, scoțându-l totodată de sub tutela Municipiului București. Județul Ilfov cuprinde 34 de așezări rurale și opt orașe: Buftea, Otopeni, Voluntari, Bragadiru, Chitila, Măgurele, Popești-Leordeni, Pantelimon, cu peste 1.593 km². Județul se găsește în regiunea de sud-est, chiar în centrul Câmpiei Române, lângă București. Coordonatele sale
Județul Ilfov () [Corola-website/Science/296881_a_298210]
-
importante sunt Cernica, Snagov și Căldărușani în partea nordică a județului. Județul este străbătut și de răul Ialomița împreună cu afluentul sau Gruiu. În județul Ilfov, la Otopeni, se află cel mai mare aeroport din România, aeroportul Henri Coandă. Acesta deservește municipiul București, județul Ilfov și alte zone din sudul României și nordul Bulgariei. Întrucât el înconjoară Bucureștiul, județul Ilfov este străbătut de toate cele 7 drumuri naționale principale care pornesc din București, precum și de autostrăzile A1 (la vest), A2 (la est
Județul Ilfov () [Corola-website/Science/296881_a_298210]
-
, mai demult "Oroșteiu" (în , în , în traducere „Orașul sașilor”, în ) este un municipiu în județul Hunedoara, Transilvania, România. În perimetrul i au fost descoperite urme ale culturii neolitice Vinča-Turdaș. Descoperiri întâmplătoare au indicat existența unei civilizații romane înfloritoare. Orașul este atestat documentar în Diploma andreană din 1224. Orăștia este menționată în acest document
Orăștie () [Corola-website/Science/296883_a_298212]