271,675 matches
-
un important zăcământ de apă potabilă care furnizează populației Constanței precum și turiștilor, numeroși vara, apa curentă necesară, extrasă prin câteva zeci de foraje. Consumul industrial se face din sursa de suprafață „Galeșu” aflată pe Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari . Din acest motiv municipiul nu s-a aflat niciodată în situația de a restricționa consumul de apă potabilă, chiar și în vârf de sezon turistic, pe caniculă sau secetă prelungită. De asemenea, Constanța este singurul municipiu din România și printre puținele orașe din lume
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
aflată pe Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari . Din acest motiv municipiul nu s-a aflat niciodată în situația de a restricționa consumul de apă potabilă, chiar și în vârf de sezon turistic, pe caniculă sau secetă prelungită. De asemenea, Constanța este singurul municipiu din România și printre puținele orașe din lume care tratează apa potabilă destinată populației cu ultraviolete. Clima municipiului Constanța evoluează pe fondul general al climei temperate continentale, prezentând anumite particularități legate de poziția geografică și de componentele fizico-geografice ale teritoriului
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
restricționa consumul de apă potabilă, chiar și în vârf de sezon turistic, pe caniculă sau secetă prelungită. De asemenea, Constanța este singurul municipiu din România și printre puținele orașe din lume care tratează apa potabilă destinată populației cu ultraviolete. Clima municipiului Constanța evoluează pe fondul general al climei temperate continentale, prezentând anumite particularități legate de poziția geografică și de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Existența Mării Negre și, la nivel mai mic, a Dunării, cu o permanentă evaporare a apei, asigură umiditatea aerului
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
de 10 februarie 1929, iar cea maximă +38,5 °C la data de 10 august 1927. Vânturile sunt determinate de circulația generală atmosferică. Brizele de zi și de noapte sunt caracteristice întregului județ Constanța. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Constanța se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,11%). Principalele minorități sunt cele de tătari (2,6%) și turci (2,3%). Pentru 10,36% din
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
construit multe uzine. De asemenea, s-a remarcat potențialul Constanței ca centru turistic și s-a început construirea infrastructurii necesare în orașul propriu-zis și în Mamaia. În timpul revoluției anticomuniste române în Constanța s-au înregistrat 32 morți și 116 răniți. Municipiul a fost, împreună cu Cluj-Napoca, unul dintre centre secundare ale revoluției, fiind depășit în numărul victimelor doar de Timișoara, Brașov, Sibiu și București. Acum Constanța rămâne cel mai important oraș portuar de pe coasta română a Mării Negre, și al doilea port la
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
ale revoluției, fiind depășit în numărul victimelor doar de Timișoara, Brașov, Sibiu și București. Acum Constanța rămâne cel mai important oraș portuar de pe coasta română a Mării Negre, și al doilea port la Marea Neagră ca mărime din Uniunea Europeană, după Varna. Primarul municipiului este Decebal Făgădău (PSD). Consiliul local al municipiului este compus din consilieri, împărțiți astfel: Sediul central al primăriei constănțene se află pe Bulevardul Tomis, numărul 51. Totuși, câteva instituții municipale au sediile în alte părți ale orașului. Primarii postdecembriști ai
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
de Timișoara, Brașov, Sibiu și București. Acum Constanța rămâne cel mai important oraș portuar de pe coasta română a Mării Negre, și al doilea port la Marea Neagră ca mărime din Uniunea Europeană, după Varna. Primarul municipiului este Decebal Făgădău (PSD). Consiliul local al municipiului este compus din consilieri, împărțiți astfel: Sediul central al primăriei constănțene se află pe Bulevardul Tomis, numărul 51. Totuși, câteva instituții municipale au sediile în alte părți ale orașului. Primarii postdecembriști ai Constanței au fost Gheorghe Trandafir, Tudor Baltă, Corneliu
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
câteva instituții municipale au sediile în alte părți ale orașului. Primarii postdecembriști ai Constanței au fost Gheorghe Trandafir, Tudor Baltă, Corneliu Neagoe, Gheorghe Mihăieș și Radu Mazăre. Constanța nu este împărțită din punct de vedere administrativ în niciun fel, unicul municipiu al României care are în componență subdiviziuni fiind Bucureștiul. Cartierele tradiționale sunt însă în uz, fiind folosite pentru a delimita colegiile pentru Camera Deputaților și pentru Senat. Zona metropolitană Constanța a fost constituită la începutul anului 2007. Este compusă din
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
care are în componență subdiviziuni fiind Bucureștiul. Cartierele tradiționale sunt însă în uz, fiind folosite pentru a delimita colegiile pentru Camera Deputaților și pentru Senat. Zona metropolitană Constanța a fost constituită la începutul anului 2007. Este compusă din 14 localități — municipiul Constanța, cinci alte orașe și opt comune. Concentrează marea parte a locuitorilor județului Constanța (387.593). Constanța este reședința județului cu același nume. Județul Constanța este județul cel mai urbanizat din România. Populația care locuiește în orașe numără 539.902
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
comune. Concentrează marea parte a locuitorilor județului Constanța (387.593). Constanța este reședința județului cu același nume. Județul Constanța este județul cel mai urbanizat din România. Populația care locuiește în orașe numără 539.902 de locuitori, aceștia trăind în trei municipii (Constanța, Medgidia și Mangalia) și nouă orașe (Băneasa, Cernavodă, Eforie, Hârșova, Murfatlar, Năvodari, Negru Vodă, Ovidiu și Techirghiol). În afară de zonele urbane, este compus și din 58 de comune. Are o populație de 756.053 locuitori și suprafață de 7.071
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
arhitectonice diverse. Multe imobile decorate, ridicate în perioada 1878-1930, au căzut în paragină sau au fost demolate, dar Cazinoul, unul dintre cele mai bune exemple ale arhitecturii "art nouveau" din România, a fost renovat și astăzi este considerat ca simbolul municipiului. Geamia veche și sinagoga veche se mai pot încă vedea (a doua nu mai are acoperiș), iar Moscheea nouă construită în 1910 în stilul maur se poate vizita. Edificiul roman din secolul II sau Farul zis Genovez (construit în 1860
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
oraș. Există și diverse monumente, spre exemplu statuia lui Ovidiu și bustul lui Mihai Eminescu situat pe faleză. Fosta primărie, astăzi Muzeu de Istorie Națională și Arheologie, a fost de asemenea păstrată, iar clădirea Muzeului Marinei a fost recent renovată. Municipiul Constanța este singurul oraș din România deservit de toate căile moderne de transport, respectiv rutier, feroviar, maritim, fluvial și aerian. Municipiul Constanța beneficiază de infrastructură rutieră extinsă și modernă atât în interiorul, cât și în afara ariei municipale și metropolitane. Forma rețelei
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
Muzeu de Istorie Națională și Arheologie, a fost de asemenea păstrată, iar clădirea Muzeului Marinei a fost recent renovată. Municipiul Constanța este singurul oraș din România deservit de toate căile moderne de transport, respectiv rutier, feroviar, maritim, fluvial și aerian. Municipiul Constanța beneficiază de infrastructură rutieră extinsă și modernă atât în interiorul, cât și în afara ariei municipale și metropolitane. Forma rețelei de drumuri în afara municipiului este de tip pânză de păianjen (sau radiară), toate drumurie principale din județ convergând către reședință. Municipiul
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
oraș din România deservit de toate căile moderne de transport, respectiv rutier, feroviar, maritim, fluvial și aerian. Municipiul Constanța beneficiază de infrastructură rutieră extinsă și modernă atât în interiorul, cât și în afara ariei municipale și metropolitane. Forma rețelei de drumuri în afara municipiului este de tip pânză de păianjen (sau radiară), toate drumurie principale din județ convergând către reședință. Municipiul Constanța este conectat prin Autostrada A2 de București, încă din anul 2012. Aceasta e prima autostradă din țară finalizată în întregime. Adițional, în
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
Municipiul Constanța beneficiază de infrastructură rutieră extinsă și modernă atât în interiorul, cât și în afara ariei municipale și metropolitane. Forma rețelei de drumuri în afara municipiului este de tip pânză de păianjen (sau radiară), toate drumurie principale din județ convergând către reședință. Municipiul Constanța este conectat prin Autostrada A2 de București, încă din anul 2012. Aceasta e prima autostradă din țară finalizată în întregime. Adițional, în vestul municipiului există și o autostradă de centură (A4) ce organizează și ușurează traficul din regiune fără
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
de tip pânză de păianjen (sau radiară), toate drumurie principale din județ convergând către reședință. Municipiul Constanța este conectat prin Autostrada A2 de București, încă din anul 2012. Aceasta e prima autostradă din țară finalizată în întregime. Adițional, în vestul municipiului există și o autostradă de centură (A4) ce organizează și ușurează traficul din regiune fără a interfera cu cel din municipiu. Astfel cu ajutorul celor peste 22 kilometri de autostradă de centură este facilitat accesul dinspre rețeaua de drumuri din Europa
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
A2 de București, încă din anul 2012. Aceasta e prima autostradă din țară finalizată în întregime. Adițional, în vestul municipiului există și o autostradă de centură (A4) ce organizează și ușurează traficul din regiune fără a interfera cu cel din municipiu. Astfel cu ajutorul celor peste 22 kilometri de autostradă de centură este facilitat accesul dinspre rețeaua de drumuri din Europa către portul Constanța care generează fluxuri mari de mărfuri (trafic greu) tot timpul anului. La fel și traficul sezonier în timpul sezonului
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
și traficul sezonier în timpul sezonului estival este deviat dinspre A2 către sensul giratoriu de la Agigea și mai departe către stațiunile din sudul litoralului. La aceste două autostrăzi se adaugă patru drumuri europene ce tranzitează sau au ca destinație Constanța: În Municipiul Constanța există numeroase bulevarde care sunt dispuse de-a lungul axelor cardinale, și în contact direct cu acestea sunt numeroase străzi drepte paralele și perpendiculare. Astfel rețeaua stradală din Constanța este dispusă în mod coerent, facilitând transportul rutier și pietonal
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
în contact direct cu acestea sunt numeroase străzi drepte paralele și perpendiculare. Astfel rețeaua stradală din Constanța este dispusă în mod coerent, facilitând transportul rutier și pietonal. Pe majoritatea bulevardelor circulă linii de autobuz ce servesc transportul în comun. În Municipiul Constanța nu mai circulă tramvaie și nici troleibuze, acestea fiind eliminate în timpul mandatului (*fostului) primar Radu Mazăre. Adițional există transport în comun prin companii de maxi-taxi între cartiere, cu prețuri între 1 și 2 lei/călătorie. Un bilet RATC cu
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
piatră Sitorman, o linie dublă electrificată spre portul Constanța Nord, o altă linie dublă electrificată spre portul Constanța Sud și linia simplă spre Mangalia și portul Mangalia. Linia către Mangalia, prin stațiunile adiacente este simplă și nu este electrificată. În municipiu există și tunelul feroviar Anghel Saligny, care subtraversează Bulevardul 1 Mai (Șoseaua Mangaliei) și care e considerat monument istoric (1896-1900). Acesta a fost realizat imediat după construcția complexurilor Podul Regele Carol I, ce asigurau legătura cu Bucureștiul, și prin acestea
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
(în , în , în , in ), este municipiul de reședință al județului Caraș-Severin, Banat, România, format din localitățile componente Câlnic, Cuptoare, Doman, (reședința), Secu și Țerova, și din satul Moniom. Numele de "Reșița" poate proveni din Latinescul "recitia", care inseamnă "izvor rece", așa cum Nicolae Iorga sugera odată, presupunând
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
6% din suprafața totală a țării. Județul se învecineaza cu Județul Timiș, Județul Hunedoara, Județul Gorj, Județul Mehedinți iar în sud vest se învecinează cu Serbia. Organizarea administrativă a județului se compune din: 8 orașe, 69 comune și 287 sate. Municipiul Reșița, reședința județului Caraș-Severin, este amplasat în sud-vestul României, în partea de nord-vest a județului, pe cursul mijlociu al râului Bârzava, într-o zonă geografică de un pitoresc deosebit și cu obiective turistice atrăgătoare. Reșița este cel mai vechi centru
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
a fost declarată oraș, consecință a recunoașterii dimensiunii sale de puternic centru al marii industrii siderurgice și constructoare de mașini din România modernă. Din 1968, prin Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului i s-a oferit gradul de municipiu, reședință a județului Caraș-Severin. Orașul este considerat ca fiind împărțit în două zone distincte, el fiind format din unirea a doua sate distincte numite "Reșița" și "Reșița Română", dar pentru o reprezentare mai clară orașul se împarte în trei zone
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
Cultural), clădire monument istoric, imobilul este restaurat în perioada 2007-2010 de către Consiliul Județean Caraș Severin după preluarea de la Asociația Plugarilor din Reșița Română, Casa de Cultură a Sindicatelor, un cinematograf „Dacia”, situat în orașul nou, reabilitat de către Consiliul Local al Municipiului Reșița și modernizat, putând fi vizionate filme 3D pe unul din cele mai mari ecrane din tară. În trecut a existat și un alt cinematograf "Casa Muncitorească", clădire în care a funcționat clubul muncitoresc înainte de perioada comunistă, dar după 1989
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
ars, în prezent ea fiind demolată. Orașul are în componență localitățile: Câlnic ("Kölnök"), Cuptoare ("Kuptore"), Doman ("Domány"), Moniom ("Monyó"), Secu ("Székul"; "Sekul") și Țerova ("Krassócser"). Localitățiile componente, sunt considerate cartiere: Câlnic, Țerova, Secu și Cuptoare, iar Moniom este sat aparținător Municipiului Reșița. Localitățiile care aparțin municipiului Reșița sunt menționate în izvoare după cum urmează : Țerova - 1433 (Cherova), 1597 (duc Czerova), 1717 (Zerob), 1716-1723 (Zarnova), 1779 (Zerchova); Doman - 1370 ; Câlnic - 1597 (Kalnic); Moniom - 1587 (Manihom); • Secu - Cuptoare - 1673, 1690 - 1700 (Kuptora), 1851 (Kuptore
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]