271,675 matches
-
care a poposit aici de mai multe ori mai ales în ultima parte a vieții sale. În parc există un mic lac artifical și un loc amenajat unde în trecut fanfara militară susținea recitaluri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Botoșani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Din aceștia, 54.978 sunt de sex feminin și 51.869 de sex masculin. Compoziția etnică a populației este următoarea: 97.589
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
745 locuitori), Botoșanii având atunci 27 147 locuitori. Această situație pare să se fi menținut până la 1870, când orașul Botoșani ajunsese la 39 941 locuitori, fiind întrecut doar de București, Iași și Galați (V. Tufescu, Tradiții și perspective în dezvoltarea municipiului Botoșani, Botoșani - istorie și contemporaneitate, p. 12-13). Populația Botoșanilor era în 2005 de 119.132 locuitori. Împreună cu românii, aici au trăit și trăiesc și alte naționalități, cum ar fi rușii-lipoveni, evreii, armenii, grecii si țiganii. Marea majoritate a populației este
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
din India, țiganii au ajuns în Moldova la începutul evului mediu. În Botoșani prima mențiune referitoare la o zona locuită de țigani apare în anul 1815. Ea se referea la "Țiganiile" din apropierea halelor de astăzi. Cătălin Mugurel Flutur - Primar al municipiului Botoșani din 2016 (PNL) Viceprimar - Cosmin Ionut Andrei (PSD) Viceprimar - Marian Murariu ( PSD) În ceea ce privește Consiliului Local, acesta este compus din 23 membri, împărțiți începând cu 2016 astfel: 12 - PSD, 11 - PNL. Primele informații documentare privind comerțul botoșănean cu târgurile din
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
1977 Fabrica de izolatori electrici din sticlă, fiind prima unitate de acest gen din țară; tot în 1977 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Botoșani; în 1980 Întreprinderea de articole tehnice din cauciuc și Filatura de fire din melană din Botoșani. Municipiul Botoșani realizează în momentul de față 70% din PIB-ul județului, deși populația acestuia reprezintă doar 25% din populația județului. În Botoșani își desfășoară activitatea peste 7000 de societăți. Botoșani este situat la intersecția drumurilor naționale 29B (Târgu Frumos-Dorohoi) și
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
situat pe Prut, la granița cu Republica Moldova. Autostrada A4, care va face legătura dintre Iași și Târgu Mureș, se va situa la 70 km distanță. Legătura de la Botoșani la traseul tronsonului Iași-Târgu Frumos-Târgu Neamț se va face pe E58. În municipiu există mai multe autogări din acestea se asigură curse zilnice către alte orașe din țară ( ex.:Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Timișoara, etc.) și către majoritatea localităților din județ. Principalele probleme ale transportului rutier intrajudețean o constituie existența piraților auto
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
6 00 se asigură o frecventă minimă în traseu de 1 autovehicul / 30 min. / pe sens de deplasare Companiile de taxiuri care s-au dezvoltat în ultimii ani acoperă necesarul de transport neacoperit de transportul public și este asigurat în municipiul Botoșani de un număr de aproape 550 de autovehicole, iar funcția de licențiere, monitorizare și control este desfășurată de serviciile specializate ale primăriei. Marea majoritate a taximetrelor beneficiază de servicii de dispecerat asigurate de operatori-dispeceri. Cu o viață culturală foarte
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
de un număr de aproape 550 de autovehicole, iar funcția de licențiere, monitorizare și control este desfășurată de serviciile specializate ale primăriei. Marea majoritate a taximetrelor beneficiază de servicii de dispecerat asigurate de operatori-dispeceri. Cu o viață culturală foarte bogată, municipiul Botoșani a dat de-a lungul anilor mari personalități ale științei și culturii, care și-au înscris numele în patrimoniul cultural românesc și universal. Fiind născuți în Botoșani, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Grigore Antipa, Ștefan Luchian, Nicolae Leon, Elie Radu
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
cultural românesc și universal. Fiind născuți în Botoșani, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Grigore Antipa, Ștefan Luchian, Nicolae Leon, Elie Radu, Mihail Sorbul, Octav Onicescu, George Enescu, Alexandru Graur, Octav Băncilă sunt repere majore, unii dintre ei intrând deja în universalitate. Municipiul Botoșani este reprezentat în fotbal de echipa FC Botoșani. În vara anului 1979, CS Botoșani a promovat în Divizia B, și la finele sezonului 1979/1980 echipa s-a clasat pe cel mai bun loc din istorie (locul 3); această
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
(, supranumit și „orașul lui Bacovia”) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România. Este situat pe râul Bistrița, pe care în oraș există o centrală hidroelectrică ce acoperă o parte a consumului local de energie electrică. Suprafața municipiului este de 43 km², iar populația
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
supranumit și „orașul lui Bacovia”) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România. Este situat pe râul Bistrița, pe care în oraș există o centrală hidroelectrică ce acoperă o parte a consumului local de energie electrică. Suprafața municipiului este de 43 km², iar populația este de de locuitori (2011). Orașul este traversat de drumurile europene E85 și E574 ce fac legătura cu Bucureștiul, cu nordul țării și cu Transilvania. Pe cale feroviară legăturile naționale și internaționale se realizează prin
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
exista în Basarabia, un altul în ținutul Vasluiului, iar un altul în ținutul Bîrladului. Pe această temă se mai poate vedea și etimologia cuvântului Bâc în lucrările lui Gheorghe Ghibănescu, M. Costăchescu sau în documentele moldovenești publicate de Nicolae Iorga. Municipiul Bacău, reședința județului cu același nume, se află în Nord-Estul țării, în partea central-vestică a Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluența Siret-Bistrița. Geografic, se află la intersecția meridianului de 26° 55' longitudine estică cu paralela de
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
spre sud, „poarta Siretului", suprapunându-se contactului dintre Colinele Tutovei și culmile subcarpatice Pietricica-Barboiu. Toate lacurile de acumulare din Bacău sunt considerate arii naturale protejate avifaunistice si sunt in custodia Centrului Regional de Ecologie Bacău prin situl Natura 2000. Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase, datorat acțiunii unui complex de factori naturali (circulația generală a atmosferei, radiația solară, relieful) și antropici, orașul însuși având un rol esențial în crearea propriei topoclime printr-o serie
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
brune argiloiluviale, cu un conținut de humus de 1-5‰, ce asigură o fertilitate medie bună pentru terenurile agricole. Între solurile intrazonale se remarcă cele hidromorfe, lăcoviștile și solurie aluviale în diferite stadii de evoluție. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Bacău se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,19%). Pentru 8,6% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
și de regres, consecință a condițiilor economice, socio-culturale și istorice care au caracterizat fiecare etapă a evoluției sale. O importanță deosebită o are sfârșitul secolului XX-lea, care a adus noi orientări și tendințe demografice. Conform datelor recensământului din 1930, municipiul Bacău număra în acel an 31.138 de locuitori. Dintre aceștia 19.421 s-au declarat români, 9.424 evrei, 822 maghiari, 406 germani ș.a. Din punct de vedere confesional, 19.091 s-au declarat ortodocși, 161 greco-catolici, 1.893
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
ordin pentru construirea Curții Domnești și Bisericii Precista, celebre monumente istorice. La sfârșitul secolului al XIV-lea, Bacăul era bine închegat ca așezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldovă, având atribuții militare și comerciale foarte importante. Stema municipiului Bacău o are pe Maica Precista în partea inferioară, ocrotitoarea orașului, iar în partea superioară se găsesc cerbul și brazii, primele simboluri heraldice ale Bacăului. În partea inferioară culoarea aleasă este roșul. Culoarea roșie este specifică stemelor din Moldova iar
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
imediat următoare ca semnificație conform codului culorilor și a normelor heraldice. Cele două zone sunt despărțite de un brâu ce reprezintă vocația constructivă a orașului Bacău, aspirațiile sale către viitor. Cele șapte turnuri din partea superioară simbolizează faptul că Bacăul este municipiul reședință de județ. Județul Bacău este unul dintre centrele cele mai industrializate din Moldova, având două mari rafinarii de petrol situate lângă orașele Onești și Dărmănești. După căderea comunismului, activitățile industriale principale cuprind: industria petrochimică, industria nutrițională, industria prelucrării lemnului
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
industrializate din Moldova, având două mari rafinarii de petrol situate lângă orașele Onești și Dărmănești. După căderea comunismului, activitățile industriale principale cuprind: industria petrochimică, industria nutrițională, industria prelucrării lemnului și a hârtiei, industria textilă, indstria chimică, industria mecanică, industria aeronautică. Municipiul Bacău este punctul de intersecție între: Prin municipiul Bacău trec trenurile internaționale: Bacăul este un important nod rutier. Drumurile care trec prin municipiu sunt: Aeroportul Internațional George Enescu din Bacău deservește, pe lângă locuitorii județului Bacău, și pe cei ai județelor
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
petrol situate lângă orașele Onești și Dărmănești. După căderea comunismului, activitățile industriale principale cuprind: industria petrochimică, industria nutrițională, industria prelucrării lemnului și a hârtiei, industria textilă, indstria chimică, industria mecanică, industria aeronautică. Municipiul Bacău este punctul de intersecție între: Prin municipiul Bacău trec trenurile internaționale: Bacăul este un important nod rutier. Drumurile care trec prin municipiu sunt: Aeroportul Internațional George Enescu din Bacău deservește, pe lângă locuitorii județului Bacău, și pe cei ai județelor învecinate: Neamț, Vaslui, Vrancea, Covasna, Galați. Bacăul este
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
petrochimică, industria nutrițională, industria prelucrării lemnului și a hârtiei, industria textilă, indstria chimică, industria mecanică, industria aeronautică. Municipiul Bacău este punctul de intersecție între: Prin municipiul Bacău trec trenurile internaționale: Bacăul este un important nod rutier. Drumurile care trec prin municipiu sunt: Aeroportul Internațional George Enescu din Bacău deservește, pe lângă locuitorii județului Bacău, și pe cei ai județelor învecinate: Neamț, Vaslui, Vrancea, Covasna, Galați. Bacăul este legat prin curse directe de: Bacăul este împărțit în 11 cartiere. Există un proiect de
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
Bacău deservește, pe lângă locuitorii județului Bacău, și pe cei ai județelor învecinate: Neamț, Vaslui, Vrancea, Covasna, Galați. Bacăul este legat prin curse directe de: Bacăul este împărțit în 11 cartiere. Există un proiect de reactualizare a Planului Urbanistic General al municipiului Bacău care delimitează 28 de U.T.R.-uri (unități teritoriale de referință - reprezentare convențională a unui teritoriu având o funcțiune predominantă sau/și omogenitate funcțională, caracteristici morfologice unitare, care sunt de regulă delimitate prin limite fizice existente în teren: elemente
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
proprietate etc.) Conform Eurostat, Bacăul are o zonă urbană lărgită (LUZ - concept european echivalent cu zona metropolitană) de 196.435 locuitori (2007). Pe de altă parte, Zona Metropolitană Bacău este un proiect local pentru crearea unei unități administrative integrate între municipiul Bacău și localități din apropiere, Berești-Bistrița, Buhoci, Faraoani, Filipești, Gioseni, Hemeiuș, Itești, Izvoru Berheciului, Letea Veche, Luizi-Călugăra, Măgura, Mărgineni, Nicolae Bălcescu, Odobești, Prăjești, Sărata, Săucești, Secuieni, Tamași și Traian, însumând o populație de 196.135 locuitori. Localitățile înfrățite: Orașe cu
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
(în , în germană "Tergoschwyl") este municipiul de reședință al județului Gorj, Oltenia, România, format din localitățile componente Bârsești, Drăgoieni, Iezureni, Polata, Preajba Mare, Românești, Slobozia, (reședința) și Ursați. Municipiul Târgu Jiu și-a luat numele de la vijeliosul râu Jiu de care este străbătut de la nord la
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
(în , în germană "Tergoschwyl") este municipiul de reședință al județului Gorj, Oltenia, România, format din localitățile componente Bârsești, Drăgoieni, Iezureni, Polata, Preajba Mare, Românești, Slobozia, (reședința) și Ursați. Municipiul Târgu Jiu și-a luat numele de la vijeliosul râu Jiu de care este străbătut de la nord la sud și care, în decursul timpului, și-a mutat albia de la Dealul Prejbei înspre apus, formând trei terase care constituie teritoriul de azi
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
dat viața pentru apărarea pământului strămoșesc în timpul luptelor de la Mărășești din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum și a celorlalți eroi gorjeni în anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brâncuși, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului. Municipiul Târgu Jiu se află la intersecția paralelei 45° latitudine nordică cu meridianul de 23° longitudine estică, la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord, în plină zonă temperată. Așezat la 18 km spre sud de lanțul Munților Carpați, în cuprinsul Podișului
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
temperată. Așezat la 18 km spre sud de lanțul Munților Carpați, în cuprinsul Podișului Getic, în Depresiunea Târgu Jiu - Câmpul Mare sau Depresiunea Olteană (una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare) la nord de confluența Amaradiei Pietroase cu Jiul, municipiul are o desfășurare de la nord la sud pe o lungime de aproximativ 13 km de-a lungul râului Jiu, de o parte și de alta, iar de la vest la est o întindere de circa 10 km. Conform recensământului efectuat în
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]