29,392 matches
-
Călușul este un obicei românesc practicat de Rusalii și ține de cultul unui străvechi zeu cabalin numit de tradiția populară a dacilor Căluș, Căluț sau Călucean. Piesele din „echipamentul” călușarilor poartă și ele denumiri care amintesc de numele zeului, mișcările dansului simbolizând tropăiturile și comportamentul cabalin. România este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO cu Ritualul Călușului (inclus la 25 noiembrie 2005), Doina (2 octombrie 2009) și Ceramica de Horezu (3-7 decembrie 2012).
Călușarii () [Corola-website/Science/309448_a_310777]
-
a înființat asociația culturală "Mittel Europa" sub egida căreia apare revista "Foaia Oraviței". Manifestările culturale se desfășoară și la Casa de Cultură care are conducere separată. Formațiile artistice dau spectacole în oraș și în alte localități. Se organizează concursuri de dans și muzică populară. Aici își desfășoară activitatea ansamblul de cântece și dansuri "Hora Carașului" care promovează suite de dansuri tradiționale din mai multe zone ale țării, în timp ce ansamblul țigănesc "Porumbeii de aur" promovează folclorul și datinile etniei romilor. În cadrul Casei
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
Oraviței". Manifestările culturale se desfășoară și la Casa de Cultură care are conducere separată. Formațiile artistice dau spectacole în oraș și în alte localități. Se organizează concursuri de dans și muzică populară. Aici își desfășoară activitatea ansamblul de cântece și dansuri "Hora Carașului" care promovează suite de dansuri tradiționale din mai multe zone ale țării, în timp ce ansamblul țigănesc "Porumbeii de aur" promovează folclorul și datinile etniei romilor. În cadrul Casei de Cultură, funcționeză cenaclul literar "Pană cărășană", al cărui nume a fost
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
Casa de Cultură care are conducere separată. Formațiile artistice dau spectacole în oraș și în alte localități. Se organizează concursuri de dans și muzică populară. Aici își desfășoară activitatea ansamblul de cântece și dansuri "Hora Carașului" care promovează suite de dansuri tradiționale din mai multe zone ale țării, în timp ce ansamblul țigănesc "Porumbeii de aur" promovează folclorul și datinile etniei romilor. În cadrul Casei de Cultură, funcționeză cenaclul literar "Pană cărășană", al cărui nume a fost sugerat de poetul Gheorghe Azap. Membrii acestui
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
colaborare; primul tipărit în limba franceză. 1975 - "Entre nous - le temps/Între noi - timpul" (versuri), de Adela Popescu. 1977 - "La voie des roumains vers l’indépendance", de Leonid Boicu și Gheorghe Platon (Editura Științifică și Enciclopedică). 1980 - "La défense nationale dans la pensée roumaine"; în colaborare (Editura Militară). 1983 - "La Transylvanie - ancienne terre roumaine", de Ilie Ceaușescu (Editura Militară). 1984 - "Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (înainte de 1400 - 1432)" (în limba franceză), de Constantin Cihodaru (Editura Științifică și Enciclopedică). 1986 - "200
Brândușa Prelipceanu () [Corola-website/Science/304977_a_306306]
-
din cei 12 copii născuți în Iglau doar șase au supraviețuit copilăriei. La acea vreme, Iglau era un oraș comercial înfloritor cu o populație de 20.000 de locuitori, unde Gustav a făcut cunoștință cu muzica prin intermediul melodiilor stradale, de dans și folclorice, precum și prin marșurile trupei militare locale. Toate aceste elemente vor contribui ulterior vocabularului său artistic matur. Când avea patru ani, Mahler a descoperit pianul bunicilor săi și s-a atașat imediat de el. Și-a dezvoltat aptitudinile de
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
să fie precum lumea. Trebuie să cuprindă totul.” Având acest crez, Mahler s-a inspirat din mai multe surse în cântece și lucrări simfonice: trilurile păsărilor și tălăngile vacilor pentru a evoca natura și satul; fanfare, melodii de stradă și dansuri sătești pentru a evoca lumea pierdută a copilăriei sale. Încercările vieții sunt reprezentate în stări contrastante: dorința pentru împlinire prin creșterea în intensitate și armonie cromatică, suferința și dezdădejdea prin disonanțe, distorsiune și grotesc. În mijlocul acestora tronează marca specifică a
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
ale lui Mahler vine din „orchestrația extraordinară care vorbește de la sine”. Franklin enumeră mai multe trăsături specifice de bază ale stilului lui Mahler: extremele între încet și tare, utilizarea ansamblurilor, aranjamentul necovențional al forțelor orchestrale și influențele din muzica și dansul popular cum ar fi ländlerul și valsul. Muzicologul Vladimír Karbusický susține că rădăcinile evreiești au un efect de durată asupra creațiilor sale, dând ca exemplu mișcarea a treia din Prima Simfonie, ca cea mai reprezentativă pentru muzica „Yiddish” în lucările
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
(Le Havre, 21 februarie 1903 în Normandia - † 25 octombrie 1976) este un scriitor francez modern. Este cunoscut mai ales ca fiind autor al românului "Zazie dans le métro" (fr. „Zazie în metrou”) și drept cofondator al Oulipo, un grup de autori care îi include pe Italo Calvino, Georges Perec -si Harry Mathews. Queneau a studiat limbile clasice, filosofia ș-i psihologia la Sorbona, si a făcut
Raymond Queneau () [Corola-website/Science/305043_a_306372]
-
Exerciții de stil". printre scrierile sale cele mai importante figurează și "Le Chiendent", "Leș Enfants du Limon", "Un Rude Hiver", "Pierrot mon ami", "Loin de Rueil", "Exercices de style", le recueil "Și tu t'imagines", "Le Dimanche de la vie", "Zazie dans le Métro", "Cent mille milliards de Poèmes", "Leș Fleurs Bleues"... Publicarea operelor sale complete a început în anul 1989, în colecția Bibliothèque de la Pléiade.
Raymond Queneau () [Corola-website/Science/305043_a_306372]
-
cei mai de seamă și mai înțelepți, pe care (Deceneu) i-a învățat teologia, i-a sfătuit să cinstească anumite divinități și sanctuare, făcându-i preoți și le-a dat numele de pileați." Practicile ceremoniale se împleteau cu muzică și dansuri, ducând la un sincretism al formelor de expresie care a rămas specific folclorului și obiceiurilor populare. Xenophon în "Anabis",VI,1,5, scrie despre dansurile războinice ale tracilor, între care unul cu caracter colectiv, în care mai mulți dansatori înarmați
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
preoți și le-a dat numele de pileați." Practicile ceremoniale se împleteau cu muzică și dansuri, ducând la un sincretism al formelor de expresie care a rămas specific folclorului și obiceiurilor populare. Xenophon în "Anabis",VI,1,5, scrie despre dansurile războinice ale tracilor, între care unul cu caracter colectiv, în care mai mulți dansatori înarmați simulau înfrângerea unor dușmani. Posibil ca aceste dansuri să fi existat și la tracii nord-dunăreni și să fi stat la baza Călușului românesc. În "Tristele
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
expresie care a rămas specific folclorului și obiceiurilor populare. Xenophon în "Anabis",VI,1,5, scrie despre dansurile războinice ale tracilor, între care unul cu caracter colectiv, în care mai mulți dansatori înarmați simulau înfrângerea unor dușmani. Posibil ca aceste dansuri să fi existat și la tracii nord-dunăreni și să fi stat la baza Călușului românesc. În "Tristele" lui Ovidius apare versul "Păstorul cânta din fluierele lui lipite cu smoală" (V,25.). Herodot mai amintește toba folosită de geți, iar Athenaios
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
idei B.P.Hașdeu aduce un argument privind continuitatea culturii geto-dacice după cucerirea și retragerea romană din Dacia. Rolul pe care l-au avut daco-geții în cultura românească este unul foarte însemnat. Pe lânga faptul că folclorul românesc, arta plastică, muzica, dansurile, ritmurile, obiceiurile, ceramica românești conțin urme ale civilizației acestui popor al tracilor, lexicul românesc conține 100-200 cuvinte de origine dacică, ce denumesc părți ale corpului omenesc, funcții fiziologice, boli, stări afective, relații familiale, încălțăminte, îmbrăcăminte, locuință, gospodărie, floră și faună
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
muzică și arte plastice în care învață 180 copii. În oraș sunt 6 colective artistice, care au participat la diverse manifestații din țară și peste hotare, Polonia, România, etc. Principalele evenimente culturale din localitate sunt Festivalul de folclor, muzică și dans „De la lume adunate”, Festivalul formațiilor artistice de amatori și Festivalul formațiilor artistice de amatori consacrat datinilor și obiceiurilor de iarnă. În anul 2002 veniturile bugetului local au constituit 3.513 mii lei, dintre care veniturile proprii - 1.587 mii lei
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
puternice în activitatea sa, discipolii ei sunt cunoscuți în republică și peste hotare, 4 camere-muzeu și alte 2 instituții culturale. Cele mai importante evenimente culturale sunt: „Hramul Orașului” la 27 octombrie, în cadrul căruia se desfășoară diferite festivaluri ale cântecului și dansului popular, expoziții. La primăria Ialoveni se organizează sărbătoarea „Nunta de aur”. În luna mai se desfășoară Concursul orășenesc al perechilor de dans sportiv. Ansamblul de dansuri sportive „Enigma” este premiantul multiplelor concursuri internaționale. Cercetările arhiologice efectuate recent pe teritoriul localității
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
importante evenimente culturale sunt: „Hramul Orașului” la 27 octombrie, în cadrul căruia se desfășoară diferite festivaluri ale cântecului și dansului popular, expoziții. La primăria Ialoveni se organizează sărbătoarea „Nunta de aur”. În luna mai se desfășoară Concursul orășenesc al perechilor de dans sportiv. Ansamblul de dansuri sportive „Enigma” este premiantul multiplelor concursuri internaționale. Cercetările arhiologice efectuate recent pe teritoriul localității au adunat un bogat material arhiologic din perioada medievală, ce constituie baza unui viitor muzeu. Orașul dispune de o publicație locală „Ora
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
Hramul Orașului” la 27 octombrie, în cadrul căruia se desfășoară diferite festivaluri ale cântecului și dansului popular, expoziții. La primăria Ialoveni se organizează sărbătoarea „Nunta de aur”. În luna mai se desfășoară Concursul orășenesc al perechilor de dans sportiv. Ansamblul de dansuri sportive „Enigma” este premiantul multiplelor concursuri internaționale. Cercetările arhiologice efectuate recent pe teritoriul localității au adunat un bogat material arhiologic din perioada medievală, ce constituie baza unui viitor muzeu. Orașul dispune de o publicație locală „Ora Locală” - Buletin informativ al
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
pâine”" cu scopul promovării culturii cartofului și calitatății bucatelor tradiționale gătite din cartofi. Programul include: iarmaroc al produselor agricole, târg al meșterilor populari, concurs de desene, prezentare a noilor tehnologii de cultivare a cartofului, un spectacol de muzică și de dans cu participarea formațiilor artistice din regiune și din țară cu genericul „Cartoful - a doua pâine”, concurs al bucatelor din cartofi (cu degustare), concurs al standurilor cu legume, , concert cu participarea interpreților de muzică populară și ușoară, horă a satului și
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
făcîndu-și studiile nu doar copiii din sat, ci și cei din satele vecine Brînza, Vadul-lui-Isac. Unii profesori au înființat diferite cercuri de artă, așa ca: școala muzicală, unde elevii pot învăța pianul, vioara, acordeonul etc.; școala de pictură; școala de dans „Doina Prutului”; școala de limbi străine (engleza și franceza). Satul dispune și de două biblioteci, a școlii și respectiv a satului. În ultimii ani s-au făcut mai multe donații de carte pentru biblioteca școlii. Biblioteca satului dispune de volume
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
înregistrează un bilanț nagativ al populației, unde mortalitatea întrece natalitatea - 0,1 - 0,5. Un fenomen îngrijorător sînt migrațiile, care duc la scăderea numărului polpulației apte de muncă. Colibașul dispune de o serie de obiecte culturale: grădiniță, școală, școală de dans, de muzică, pictură, spital, bibliotecă, casă de cultură, biserică. Ocupația de bază a colibășenilor este agricultura. Avînd parte de o climă foarte favorabilă, soluri prielnice , locuitorii cultivă un spectru larg de culturi agricole: cereale (grîu, orz, ovăz), legume (roșii, varză
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
de Cultură. În Casa de Cultură a existat un cinematograf, dar în prezent acesta este distrus. În prezent la Casa de Cultură sunt 6 angajați. Tot în sediul casei de cultură este organizat un club de muzică și unul de dansuri. Rețeaua de deservire socială a populației include o gamă destul de variată de servicii: reparația mașinilor, serviciile locativ-comunale, o frizerie, în apropierea satului este o sTransporturile și căile de comunicație. Transporturile reprezintă una din ramurile de bază ale economiei și asigură
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
1940, erau așezate case. Remarcăm că horele erau pe seama flăcăilor satului: ei plăteau muzicanții. Cînd în Alcedar se făceau două hore, fetele nu știu la care să se ducă. Este interesant că, atunci cînd un flăcău invita o fată la dans și ea îl refuză, flăcăii boicotau această fată. Cu alte cuvinte, dacă fata nu dorea să danseze cu cel care o invită, n-o mai luau nimeni la joc. Uneori chiar o dădeau afară de la horă. O luau de mînă
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
care o invită, n-o mai luau nimeni la joc. Uneori chiar o dădeau afară de la horă. O luau de mînă și dansau vre-o 2-3 pași și o scoteau din joc. Biata fată se ruga să fie luată la dans, trimetea pe cineva să vorbească cu flăcăul, recunoștea că a greșit, îl ruga să o ierte. Dacă tinerii hotărau să se căsătorească, urma înțelegerea dintre părinți. Mirele trimetea o persoană care trebuia să anunțe părinții fetei, dorința tinerilor de a
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
și RDG (1987). Mamaia’76 "De-ar fi fost să fiu" (George Grigoriu / Mircea Block) - Premiul I Mamaia’88 "Cât aș fi vrut să te chem" (Alexandru Willmany / Angel Grigoriu) - Mențiune. Melodii’84 (14 -17 februarie 1985) Secțiunea “Muzică de dans în primă audiție” "Să crezi în dragostea mea" (Ion Cristinoiu / Roxana Popescu) - Premiul I Melodii’85 (13 -16 februarie 1986) Secțiunea “Muzică de dans, în primă audiție” "De-ar fi să vii" (Alexandru Willmany / Roxana Popescu) - Premiul I Secțiunea "Din
Mihaela Runceanu () [Corola-website/Science/306020_a_307349]