29,295 matches
-
Sfântului Nicolae (ocrotitorul celor din primejdii și temnițe): „Citită cu mult drag”; la pagina 127, deasupra Rugăciunii pentru vrăjmași: „Didina Maxim, cu băieții mei. Săndel, mi-e dor de el”; la pagina 131, la Rugăciunea părinților pentru copii: „Mi-e dor de Săndel, să-l mai văd o dată și să mor. Didina, foarte îndurerată și amărâtă. Să îmi văd băieții și să mor. Didina”; la pagina 159, la Rugăciunea la necazuri și supărări, la pasajul: „... ci mă voi lupta cu curaj
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
scoale și să-și mai facă de lucru prin grădină. Ne-am dat seama, când clopotele sunau de liturghie, că mama îl aștepta îna Biserica din Slavă. Aceeași primăvară, în care orice sămânță învie cu un trup nestricăcios, parfumat de dorul nemuririi în veșnicie. Doamne, dă-ne tuturor bucuria morții creștinești, ca să înviem întru Învierea Ta, întru Nemurirea Ta. * Trecerea liniștită, sfârșitul, cu conștiința datoriei împlinite, față de urmași și față de societatea în care ai trăit, nu sunt rodul unei stări de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dat-o el prin afirmațiile și prin unele din acțiunile sale, ca ale unui student perpetuu, chiar și atunci cînd era mai înaintat în vîrstă. Încerca poate să retrăiască ceva de care nu avusese niciodată parte și căruia îi ducea dorul. Iorga nu a ieșit practic niciodată din eterna lui studenție. Într-un sens, el a rămas veșnic adolescent 18. Avînd în minte acest lucru, putem înțelege mai bine disprețul lui Iorga pentru o mare parte din educația lui oficială. Nu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
caut și am s-o găsesc, și după aceea... A doua zi m-am deșteptat cu senzația că lumea se schimbase cu desăvârșire. Sentimentul groaznic se atenuase și acum pusese stăpânire pe mine o agitație plină de anxietate și un dor fizic, dureros, de a mă afla în prezența ei: indubitabilul, aprigul magnetism al iubirii. Acestora li se alătura o bizară iminentă bucurie, ca și cum fusesem prefăcut peste noapte într-un soi de făptură benefică, înzestrată cu putința de a face bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am rezistat tentației de a privi, cu îngrijorare, casa. Voiam să creez impresia că am venit întâmplător, și cea mai bună metodă pentru așa ceva este să vii întâmplător. Jos, în sat, mi se făcuse aproape rău din cauza senzației pline de dor și de îngrijorare a vecinătății lui Hartley. Acum, magnetismul apropierii ei îmi insufla un curaj disperat; eram conștient că-mi pierdusem controlul, mă simțeam greoi, primejdios. Am apăsat butonul soneriei cu sunet dulce și clinchetul ei angelic a produs o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să-l văd, chiar înainte de a-l recunoaște pe Freddie Arkwright. Orice scăpare era imposibilă. Mă văzuse și venea glonț spre mine. — Domnul Arrowby! — Ah, e Freddie! — Vai, domnule Arrowby, ce mă mai bucur că vă văd, mi-a fost dor de dumneavoastră! Știam că sunteți aici. Am fost jos la Whitsun și am tot sperat să vă văd. Ce noroc să dau acum peste dumneavoastră! — Da Freddie, nu ne-am văzut de mult. Ce mai faci, cu ce te ocupi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
care nu am căutat-o și nu am găsit-o pe Hartley într-o vreme când ar fi fost ușor să o fac. De ce nu am încercat mai stăruitor, mai îndelung? Clement m-a oprit. În memorie, am extins perioada dorului meu după dispăruta Hartley mult timp de sub regnul lui Clement, dar memoria e înșelătoare. Cum ar fi putut Clement să nu mă vindece? Când am întâlnit-o prima oară, era o figură uluitoare, frumoasă și inteligentă, aflată pe culmile gloriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ați ascuns? Atunci am dispărut și am stat ascuns în comună, pe la rude, plecam dintr-un loc în altul... De la serbare n-am mai mers p-acasă niciodată, până ce n-am venit din închisoare. O singură dată mi-o venit dor, da’ asta mai târziu... Am stat unde aveam noi vite, în pădure, dar mai mult și în casă, dar aveam câini buni, și nu se apropia nimeni ca să nu sară câinii pe el... și nu s-a știut că sunt
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
v-au prins? În viață am avut trei vise care s-au împlinit exact, fără tălmăciri, cum se spune. În ’52, toamna, eram în partea cealaltă a comunei, în pădure și atunci am visat celulele... Și mi-a venit un dor să trec pe-acasă, să vad casa... Am coborât în comună, și numa’ m-am uitat... lampa era stinsă, n-am trecut pe-acasă. Numai mi-o venit un dor... parcă presimțeam că o să fiu arestat și am stat în
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și atunci am visat celulele... Și mi-a venit un dor să trec pe-acasă, să vad casa... Am coborât în comună, și numa’ m-am uitat... lampa era stinsă, n-am trecut pe-acasă. Numai mi-o venit un dor... parcă presimțeam că o să fiu arestat și am stat în colțul casei și m-am uitat un timp... pe urmă am traversat și am trecut în cealaltă parte a comunei. Deci am visat atunci celulele. Nu mi-am dat seama
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
30 de kilometri de Târgu Mureș. Nici nu mai știam unde stau... În loc să cobor din gară și să viu aicea, că fratele meu locuia cu mătușa, sora mamei, în casa în care stau eu acum, m-am dus la Iernut... Dorul de părinți... Nu i-am văzut, n-am avut în timpul ăsta pachet, vorbitor, nimic... Aveați emoții că n-o să-i găsiți cu bine? Nu pot să vă spun prin ce momente am trecut... Când am venit de la Ciceu, de-aicea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
puteau depista, și deci numai fratele meu singur o știut secretul. Îi căutau înnebuniți, știau că prin regiunea asta e, dar nu știau unde anume... Și Gavril Pop ăsta din Pir avea o soră la Timișoara, și tare-i era dor de ea, și s-o’ dus acolo. Ei erau liberi să meargă, să stea și-n oraș, că aveau buletine false. Da’ securiștii ce-o’ făcut? O’ luat fel de fel de fotografii de la familie, și l-o recunoscut pe
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
amenajările. La dejun G. Bibescu și D. Știrbey cu soția, vizitat șantierul. Seara N. Catargi și Robescu, directorul poștelor, la masă. Mare secetă în țară. Seara scris. Joi, 13/25 august Arșiță enormă. Ora 8 cu Elisabeta la cură, o dor tare dinții. Ora 10 la construcție cu Stöhr și Heymann, discutat amenajările. Arșiță dogoritoare. Lipsă de ploi în toată țara, pericol pentru porumb, celelalte recolte au rămas sub medie. Pleacă Heymann. Ora 12 dejunat în pavilionul de vânătoare, Elisabeta dureri
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Stöhr de la București. Înainte de amiază promenadă cu Elisabeta, apoi cu Stöhr pentru construcții și pentru palatul din București. După-amiază cu Elisabeta. Seara biliard. Vremea mohorâtă. Sâmbătă, 13/25 iulie Vreme minunată. Batalionul de Vânători face un marș pe Vârful cu Dor. Promenadă cu Elisabeta. Ora 12½ Z. Sturdza și Haret la lunch. După-amiaza lucrat cu Sturdza până la ora 5, apoi promenadă, cu Elisabeta și cu el, până la Stâna din Predeal, aer cald. Seara Sturdza și Haret la masă, se întorc dimineață
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
toți ofițerii Batalionului de Vânători, 23 de persoane. Filipescu, care rămâne și el la masă. Steriadi la mine. Seara scris. Biliard cu Lecomte. Conversat cu Bamberg. Vineri, 7/19 noiembrie Vremea mai rece, frumoasă. Nando se duce pe Vârful cu Dor. Promenadă cu Leopold, Filipescu și Knechtel. După-amiaza cu Filipescu. Seara împreună. Sâmbătă, 8/20 noiembrie Ploaie cu ninsoare. Înainte de amiază Leopold și Bamberg. Ora 12 Sturdza, discutat cu el. Seara la ora cinci Sturdza, Bamberg și Filipescu pleacă la București
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ajuns la ora 12½, dejunat acolo. Ora 2 la Piatra Arsă, foarte liniștit, vedere frumoasă până departe. Elisabeta cu mine și cu pastorul Harder ne întoarcem, ceva ploaie. Fritz cu Scheffer și cu Romalo și Davila merg prin Vârful cu Dor. Ora 7 înapoi. Noi deja la ora 5. Ora 7½ cinat. Seară minunată. Biliard cu Fritz. Coburg ales ca principe al Bulgariei. Joi, 7 iulie/25 iunie Vreme mohorâtă. Înainte de amiază cu Elisabeta și Fritz, apoi ploaie. La lunch Văcărescu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
localitatea Constantă, str. V. Marcovici nr. 3 bis, județul Constantă. 148. Citak Suphi, cetățean turc, născut la 2 decembrie 1949 în localitatea Solhan, Turcia, fiul lui Suleyman și Tevrat Yalcin, cu domiciliul actual în România, localitatea Constantă, str. Vârful cu Dor nr. 7, bl. V4A, sc. A, ap. 1, județul Constantă. 149. Al Daraghmeh Amjad, cetățean iordanian, născut la 4 aprilie 1965 în localitatea Tubas, Iordania, fiul lui Kamal și Hamdah, cu domiciliul actual în România, București, str. Radovanu nr. 5
HOTĂRÂRE nr. 465 din 9 iunie 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128893_a_130222]
-
Calea Moșilor nr. 288, bl. 32, sc. 1, ap. 31, sectorul 2. 57. Ljuba Vasilije, cetățean iugoslav, născut la 23 aprilie 1967 în localitatea Bitola, Iugoslavia, fiul lui Ioan și Otilia, cu domiciliul actual în localitatea Arad, str. Vârful cu Dor nr. 40, ap. 22, județul Arad. 58. Hristodulo Aristide, cetățean grec, născut la 6 noiembrie 1919 în București, România, fiul lui Iani și Ana, cu domiciliul actual în București, str. Av. Popisteanu nr. 3, bl. 2, et. 5, ap. 21
HOTĂRÂRE nr. 412 din 19 mai 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128520_a_129849]
-
8, județul Sibiu. 179. Boblea Ion, născut la 22 iulie 1952 în localitatea Ionesti, județul Gorj, România, fiul lui Constantin și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 83278 Traunstein, Hochkalterstr. 14, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, Str. Dorului nr. 26, bl. B6, ap. 1, județul Arad. 180. Buciumean Delia, născută la 4 aprilie 1951 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Todorenci Ioan și Florica, cu domiciliul actual în Germania, 93449 Waldmunchen, Schulstr. 39, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 436 din 25 mai 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128580_a_129909]
-
Rusu, istoric literar și cercetător, pentru edițiile eminesciene; 90. Valeriu Rusu, pentru merite deosebite în promovarea operei eminesciene; 91. Gheorghe Sărac, creatorul primei integrale de romanțe pe versurile lui Mihai Eminescu, inițiatorul Festivalului Național de Romanța "Mai am un singur dor", autorul reeditării cărții lui Ovidiu Vuia " Misterul morții lui Eminescu"; 92. Liubomir Simovic (Șerbia), traducător, popularizator al operei eminesciene; 93. Ștefan Sofianski (Bulgaria), primarul Sofiei, pentru merite deosebite în promovarea lui Mihai Eminescu în Bulgaria; 94. Vasile Spătărelu, compozitor, pentru
DECRET nr. 439 din 6 noiembrie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
224. Ghinea Mihaela, născută la 12 noiembrie 1975 în localitatea Ploiești, județul Prahova, România, fiica lui Apostol și Georgeta, cu domiciliul actual în Olanda, Heelsumstraat 53, 2573 NG Haga, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sinaia, str. Vârful cu Dor nr. 1, județul Prahova. 225. Kuttesch Nicolae, născut la 21 noiembrie 1968 în localitatea Sighișoara, județul Mureș, România, fiul lui Onit Gheorghe și Veronica, cu domiciliul actual în Germania, 90439 Nurnberg, Rothenburgherstr. 195a, cu ultimul domiciliu din România în satul
HOTĂRÂRE nr. 1.307 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131809_a_133138]
-
Arad. 277. Costea Gheorghe, născut la 17 martie 1955 în localitatea Taut, județul Bihor, România, fiul lui Gheorghe și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 5020 Salzburg, Kendlerstr. 31A, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. Vârfu cu Dor nr. 3, județul Arad. 278. Altmann Marcela-Niculina, născută la 22 iulie 1973 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, fiica lui Pop Ioan și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 7100 Neusiedl am See, Untere Hauptstr. 101/2/1/4, cu
HOTĂRÂRE nr. 464 din 9 mai 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134686_a_136015]
-
Brașov-Sighisoara, precum și comuna suburbana Ghimbav. 4. Circumscripția electorală nr. 4 Schei Se delimitează astfel: Drumul Poienii, în continuare str. Carierii, str. Lungă (exclusiv), str. Nicolae Iorga (inclusiv), piața Centrală, str. Pieții, Negoiu, Timisului, Păun Pincio, Roșiorilor, Dealul Melcilor, Vîrful cu Dor, Vasile Alecsandri, Temeliei, Colcarului, prin valea Racadaului și pînă la Poiana Brașov. 5. Circumscripția electorală nr. 5 Feldioara Comunele: Bod Feldioara Halchiu Harman Prejmer Sînpetru Teliu Vama Buzăului 6. Circumscripția electorală nr. 6 Rupea Orașul Rupea Comunele: Apata Bunesti Cată
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Surduc Zalha JUDEȚUL SIBIU 10 circumscripții electorale 1. Circumscripția electorală nr. 1 Sibiu Sud Cuprinde populația din partea de sud-est a municipiului Sibiu, spre comună Selimbar cu cartierul Hipodrom, cartierul Gheorghe Gheorghiu Dej, Gusterita, teritoriul limitat de calea Cisnadiei (exclusiv), str. Dorului, str. Oituz (exclusiv), calea Dumbrăvii (exclusiv), piața Unirii, str. Bălcescu, piața Republicii (toate exclusiv), str. G-ral Magheru, piața Gării, str. Lupeni (exclusiv), str. Vulcan, str. Crisului. Comună suburbana Selimbar 2. Circumscripția electorală nr. 2 Sibiu Centru Cuprinde populația din partea de
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
str. G-ral Magheru, piața Gării, str. Lupeni (exclusiv), str. Vulcan, str. Crisului. Comună suburbana Selimbar 2. Circumscripția electorală nr. 2 Sibiu Centru Cuprinde populația din partea de sud-vest a municipiului Sibiu, spre comună Poplaca, cu teritoriul limitat de străzile: calea Cisnadiei, Dorului, Oituz, calea Dumbrăvii, piața Unirii, Nicolae Bălcescu, piața Republicii, G-ral Magheru (exclusiv), piața Gării (exclusiv) pînă la linia căii ferate, în continuare pînă la întretăierea căii ferate cu str. Viitorului (podul c.f.) și străzile cuprinse între calea ferata Vînt-Sibiu
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]