271,675 matches
-
prezență la vot de 45%. Ungaria a devenit stat membru al UE la 1 mai 2004, iar din 23 decembrie 2007, este membru în spațiul Schengen. Ungaria este împărțită în 19 județe ("megye") și în capitala Budapesta. Sunt 23 de municipii "(megyei jogú város)": Békéscsaba, Debrecen, Dunaújváros, Eger, Érd, Győr, Hódmezővásárhely, Kaposvár, Kecskemét, Miskolc, Nagykanizsa, Nyíregyháza, Pécs, Salgótarján, Sopron, Szeged, Székesfehérvár, Szekszárd, Szolnok, Szombathely, Tatabánya, Veszprém și Zalaegerszeg. Ungaria continuă să fie pe un trend ascendent de creștere economică, în calitatea
Ungaria () [Corola-website/Science/297060_a_298389]
-
este un oraș în județul Ilfov, Muntenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satul Odăile. Localitatea se află în vecinătatea nordică a municipiului București, la ieșirea către Ploiești, fiind un oraș-satelit al Capitalei. Conform recensământului din anul 2011, Otopeni are o populație de de locuitori, fiind al șaptelea centru urban al județului Ilfov din punct de vedere demografic. Orașul Otopeni este așezat în
Otopeni () [Corola-website/Science/297075_a_298404]
-
Ilfov. Cele mai vechi așezări omenești descoperite în regiunea în care se află localitatea Otopeni datează din comuna primitivă. Cu prilejul săpăturilor efectuate în anul 1966 pentru construirea Aeroportului Internațional Henri Coandă, arheologul Margareta Constantiniu de la Muzeul de Istorie al municipiului București a identificat fragmente de ceramică veche și alte obiecte care au aparținut unei importante asezări omenești existentă înca din prima perioadă a epocii fierului. Într-un strat suprapus a fost descoperită o altă așezare, mai nouă, din secolul al
Otopeni () [Corola-website/Science/297075_a_298404]
-
plășii Băneasa, având 1938 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul 30 Decembrie al orașului regional București, până în 1968. Atunci, satele Otopenii de Jos și Otopenii de Sus au fost comasate, formând satul Otopeni, reședința comunei, arondată municipiului București cu statut de comună suburbană. În 1981, comuna a trecut în subordinea Sectorului Agricol Ilfov, la rândul său subordonat municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. Comuna Otopeni a fost declarată oraș în 2000. Conform recensământului efectuat în
Otopeni () [Corola-website/Science/297075_a_298404]
-
1968. Atunci, satele Otopenii de Jos și Otopenii de Sus au fost comasate, formând satul Otopeni, reședința comunei, arondată municipiului București cu statut de comună suburbană. În 1981, comuna a trecut în subordinea Sectorului Agricol Ilfov, la rândul său subordonat municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. Comuna Otopeni a fost declarată oraș în 2000. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Otopeni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea
Otopeni () [Corola-website/Science/297075_a_298404]
-
este un oraș în județul Arad, Crișana, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satul Mocrea. Situat la o distanță de 57 km față de municipiul Arad, orașul Ineu ocupă o suprafață de 116,6 km la contactul Depresiunii Crișului Alb cu Câmpia Crișurilor. Ineul este principala poarta de intrare în Țara Zarandului. Orașul are în componență și localitatea rurală Mocrea. În perioada 2008 - 2012, primarul
Ineu () [Corola-website/Science/297078_a_298407]
-
este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România. Conform recensământului din anul 2011, are o populație de locuitori, fiind al doisprezecelea centru urban al județului Prahova din punct de vedere demografic. Localitatea este situată la circa 15 km nord de municipiul Ploiești și este înconjurată de păduri din stejar. Orașul se află în centrul județului, pe malul drept al Teleajenului. Este străbătut de șoseaua județeană DJ102, care îl leagă spre sud de Păulești și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B), și
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
dialectul săsesc "Talmesch", , ) este un oraș în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Colonia Tălmaciu și Tălmăcel. Orașul, cu o populație de 6.905 locuitori, se află la o distanță de 18 kilometri de municipiul Sibiu, în direcția Râmnicu Vâlcea, pe drumul național 7 și pe linia de cale ferată care leagă Transilvania de Oltenia. Localitatea este străbătută de râul Cibin si râul Sadu-afluenți ai Oltului. Așezarea sa în apropierea defileului Oltului i-au marcat
Tălmaciu () [Corola-website/Science/297088_a_298417]
-
formați prin încrețire din care se remarcă vârful Dâmbău cu o înălțime de 1.369 m. Pricipalul rău care trece prin Zlatna este Ampoiul care care are o lungime de aproximativ 50 km și se varsă în râul Mureș în municipiul Albă Iulia. Râul Ampoi - este principalul curs de apă din teritoriu. El drenează toate apele din zonă. Izvorește de sub Dealul Mare (Dealul Petriceaua - 1220 m) și străbate localitatea pe o lungime de 26 km. Cei mai importanți afluenți ai Ampoiului
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
(în , în trad. "Ineul Mic") este un oraș în județul Arad, Crișana, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satul Nădab. Se află în partea de nord-vest a județului, la 43 km față de municipiul Arad și la 72 de km de municipiul Oradea. Conform recensământului din anul 2011, orașul Chișineu-Criș are o populație de locuitori. Chișineu-Criș este situat la 46° 32' 3" latitudine nordică și la 21° 38' latitudine estică, pe cursul râului Crișul
Chișineu-Criș () [Corola-website/Science/297091_a_298420]
-
trad. "Ineul Mic") este un oraș în județul Arad, Crișana, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satul Nădab. Se află în partea de nord-vest a județului, la 43 km față de municipiul Arad și la 72 de km de municipiul Oradea. Conform recensământului din anul 2011, orașul Chișineu-Criș are o populație de locuitori. Chișineu-Criș este situat la 46° 32' 3" latitudine nordică și la 21° 38' latitudine estică, pe cursul râului Crișul Alb. Teritoriul administrativ al orașului are o suprafață
Chișineu-Criș () [Corola-website/Science/297091_a_298420]
-
teritoriul României. Coordonatele geografice ale localității sunt 47° 57' latitudine nordică și 26° 4' longitudine estică. Orașul se află la aproximativ jumătatea distanței dintre Cernăuți și Suceava, pe șoseaua europeană E85 (DN 2), la o distanță de 42 km de municipiul Suceava, reședință județului cu același nume, și 5 km de granița cu Ucraina. Siret este un punct de tranzit, motiv pentru care s-a dezvoltat de timpuriu ca centru economic și comercial pe culoarul Șiretului, pe drumul comercial care unea
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
Bacova. Are o populație de locuitori (2011). Localitatea a fost menționată pentru prima dată de către Carol I al Ungariei într-un document din 1321. A fost declarat oraș în 1956. Orașul este situat în vestul României, la 30 km de municipiul Timișoara și 23 de km de municipiul Lugoj, de ambele fiind legat de drumul județean DJ 592 și de calea ferată Timișoara-Buziaș-Lugoj. Așezarea este cunoscută încă de pe vremea romanilor, sub denumirea de "Ahibis". Atestarea documentară este din secolele XIV - XV
Buziaș () [Corola-website/Science/297095_a_298424]
-
Localitatea a fost menționată pentru prima dată de către Carol I al Ungariei într-un document din 1321. A fost declarat oraș în 1956. Orașul este situat în vestul României, la 30 km de municipiul Timișoara și 23 de km de municipiul Lugoj, de ambele fiind legat de drumul județean DJ 592 și de calea ferată Timișoara-Buziaș-Lugoj. Așezarea este cunoscută încă de pe vremea romanilor, sub denumirea de "Ahibis". Atestarea documentară este din secolele XIV - XV. Datorită condițiilor naturale favorabile, cu bogate izvoare
Buziaș () [Corola-website/Science/297095_a_298424]
-
este un oraș în județul Galați, Moldova, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Moscu și Umbrărești. Este al treilea centru urban al județului Galați din punct de vedere al mărimii și al importanței, după municipiile Galați și Tecuci. Conform recensământului din anul 2011, Târgu Bujor are o populație de de locuitori. Podgoria Dealul Bujorului se situează în regiunea de silvostepă a Moldovei, traversată de paralela de 46° lat. nordică, intersectată de meridianul de 28° long
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
traversată de paralela de 46° lat. nordică, intersectată de meridianul de 28° long. estică. Podgoria face legătura între zona viticolă Dealurile Fălciului la nord și podgoria Covurluiului la sud. S.C.D.V.V. Bujoru este situat la o distanță de 56 km de municipiul Bârlad și 55 km față de municipiul Galați. Deși regiunea viticolă are vechi tradiții în cultura viței de viței de vie, podgoria Dealul Bujorului s-a dezvoltat odată cu înființarea Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Viti-Vinicole din orașul Târgu Bujor (S.C.D.V.V
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
nordică, intersectată de meridianul de 28° long. estică. Podgoria face legătura între zona viticolă Dealurile Fălciului la nord și podgoria Covurluiului la sud. S.C.D.V.V. Bujoru este situat la o distanță de 56 km de municipiul Bârlad și 55 km față de municipiul Galați. Deși regiunea viticolă are vechi tradiții în cultura viței de viței de vie, podgoria Dealul Bujorului s-a dezvoltat odată cu înființarea Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Viti-Vinicole din orașul Târgu Bujor (S.C.D.V.V). Această zonă, datorită condițiilor extreme de
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
în ) este un oraș în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitățile componente (reședința), Ernea și Saros pe Târnave. Orașul se află pe malul râului Târnava Mare, la distanță de Mediaș, 20 km de Sighișoara și la 77 km de municipiul Sibiu. Orașul este situat pe partea dreaptă a râului Târnava Mare, în regiunea de dealuri mijlocii a Podișului Transilvaniei, mai exact Podișul Târnavelor (43°13’ latitudine nordică și 42°12’ longitudine estică). Conform raionării fizico-geografice din „Geografia fizică”-1983, zona
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
Română, în partea central-sudică a județului Buzău, în cadrul Câmpiei Bărăganului de Mijloc. Orașul este așezat la intersecția drumurilor Urziceni-Brăila (drum ce face legătura între DN2 și DN2B) și DN2C care leagă Buzău de Slobozia. Orașul este situat la aproximativ de municipiul Buzău, iar partea sa sudică este străbătută de linia ferată ce leagă localitățile Urziceni și Făurei, aici fiind amplasată și gara Pogoanele (la de oraș). Clima orașului Pogoanele este temperat-continentală, specifică zonei de câmpie. Temperatura medie anuală a aerului este
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
(în , ) este municipiul de reședință al județului Harghita, Transilvania, România, format din localitățile componente Ciba, Harghita-Băi, Jigodin-Băi și (reședința). Numele orașului este atestat pentru prima dată sub forma "Csíkszereda" într-o scrisoare din anul 1558, cu referire la târgurile săptămânale ținute aici în
Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/297101_a_298430]
-
în acestă zonă aerul rece nu poate să fie dizlocat, rezultând suprapunerea unor straturi de aer rece. Aceeași cauză este și cea care duce la persistența ceții pe perioade lungi (uneori chiar 7-10 zile). Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Miercurea Ciuc se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (78,55%), cu o minoritate de români (16,78%). Pentru 3,64% din populație, apartenența etnică nu este
Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/297101_a_298430]
-
(n. 29 septembrie 1949, Sânnicolau Mare, județul Timiș) este un politician român, de profesie economist, senator în legislatura 2004-2008. Între 1992-1997 a fost președinte al PUNR, iar din 1992-2004 primar al municipiului Cluj-Napoca. Din octombrie 1998 până în iunie 2013 a fost secretar general al Partidului România Mare. La congresul PRM din 27 iulie 2013 a fost ales președinte al partidului, funcție pe care a avut-o până în 2015. Între 1973 și 1977
Gheorghe Funar () [Corola-website/Science/297126_a_298455]
-
(în , în ) este un municipiu în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente Dâlja Mare, Dâlja Mică, Peștera, (reședința) și Slătinioara. Are o populație de locuitori, conform recensământului din 2011 și este situat la o altitudine de 615-620 m in Depresiunea Petroșani sau popular
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
Transilvania, România, format din localitățile componente Dâlja Mare, Dâlja Mică, Peștera, (reședința) și Slătinioara. Are o populație de locuitori, conform recensământului din 2011 și este situat la o altitudine de 615-620 m in Depresiunea Petroșani sau popular "Valea Jiului", fiind principalul municipiu al acestei zone. Este recunoscut ca fiind un oraș minier, aici aflându-se sediul Complexului Energetic Hunedoara, care cuprinde mai multe exploatări miniere. Istoria orașului Petroșani începe undeva pe la 1640, unde douăzeci de iobagi din Petros pot fi considerați primii
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
trece Jiul de Est și cei patru afluenți ai săi: Maleia, Staicului, Slatinioara și Salatruc. Datorită precipitaților abundente pe suprafața Petroșaniului se găsesc numeroase ape subterane și izvoare.Acesta se afla la confluenta Jiului de Est cu Jiul de Vest. Municipiul dintre munții Parâng, Godeanu, Retezat și Vâlcan, întrunește caracterele unui bazin geologic binedefinit, ale uni bazin hidrografic, și ale unei depresiuni morfologice și geografice în general. După forma și poziția pe care o deține în ansamblul reliefului, Municipiul Petroșani, se
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]