271,675 matches
-
de Vest. Municipiul dintre munții Parâng, Godeanu, Retezat și Vâlcan, întrunește caracterele unui bazin geologic binedefinit, ale uni bazin hidrografic, și ale unei depresiuni morfologice și geografice în general. După forma și poziția pe care o deține în ansamblul reliefului, Municipiul Petroșani, se înscrie în acel uriaș culoar longitudinal, care împarte Carpații Meridionali. Acesta este un culoar depresionar cu accentuări puternice regionale, care ține nu numai de modelarea târzie a Carpaților Meridionali, ci și de însăși structura lor și de definirea
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
capra neagră, vulturul sur, acvila,etc. Apele de munte au fost colonizate cu păstrăvul indigen care trăiește alături de alte specii precum lipanul și scobarul. Cartierul Centru este situat în partea de est a orașului, fiind cea mai mare altitudine din municipiul Petroșani. Este despărțit de restul orașului de către șoseaua principală 66. Zona Centrală este cea mai dezvoltată parte a municipiului Petroșani. Clădiri noi, construite în Zona Centrală a Municipiului Petroșani sunt: Toate clădirile și străzile din Zona Centrală a Municipiului Petroșani
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
specii precum lipanul și scobarul. Cartierul Centru este situat în partea de est a orașului, fiind cea mai mare altitudine din municipiul Petroșani. Este despărțit de restul orașului de către șoseaua principală 66. Zona Centrală este cea mai dezvoltată parte a municipiului Petroșani. Clădiri noi, construite în Zona Centrală a Municipiului Petroșani sunt: Toate clădirile și străzile din Zona Centrală a Municipiului Petroșani au fost reabilitate de către primarul actual Tiberiu Iacob-Ridzi. Cartierul Colonie este situat în partea de vest și de nord-vest
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
în partea de est a orașului, fiind cea mai mare altitudine din municipiul Petroșani. Este despărțit de restul orașului de către șoseaua principală 66. Zona Centrală este cea mai dezvoltată parte a municipiului Petroșani. Clădiri noi, construite în Zona Centrală a Municipiului Petroșani sunt: Toate clădirile și străzile din Zona Centrală a Municipiului Petroșani au fost reabilitate de către primarul actual Tiberiu Iacob-Ridzi. Cartierul Colonie este situat în partea de vest și de nord-vest a orașului, fiind limitată de restul orașului de către calea
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
din municipiul Petroșani. Este despărțit de restul orașului de către șoseaua principală 66. Zona Centrală este cea mai dezvoltată parte a municipiului Petroșani. Clădiri noi, construite în Zona Centrală a Municipiului Petroșani sunt: Toate clădirile și străzile din Zona Centrală a Municipiului Petroșani au fost reabilitate de către primarul actual Tiberiu Iacob-Ridzi. Cartierul Colonie este situat în partea de vest și de nord-vest a orașului, fiind limitată de restul orașului de către calea ferată CFR 202, construită încă din vremea comunistă. Colonia este situată
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
de către primarul actual Tiberiu Iacob-Ridzi. Cartierul Colonie este situat în partea de vest și de nord-vest a orașului, fiind limitată de restul orașului de către calea ferată CFR 202, construită încă din vremea comunistă. Colonia este situată în partea joasă a municipiului Petroșani, iar căile din Colonie către oraș, apoi către Zona Centrală, sunt alcătuite din străzi care urcă dealuri. Cartierul Aeroport este situat în partea de sud-est a orașului. Simboluri importante ale acestui cartier vechi sunt Biserica Greco-Catolică și Avionul Artificial
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
2002 a relevat că în Petroșani există următoarele confesiuni: Ortodocși, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 77 persoane s-au declarat fără religie și 51 atei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Petroșani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,22%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,05%) și romi (1,61%). Pentru 8,55% din
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
6,66%), reformați (2,74%) și penticostali (2,1%). Pentru 8,64% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În Petroșani se află compania distribuitoare de țevi Hydrosystems, controlată de grupul olandez Mega Valves. Între 1996-2000 și 2004-2007 primar al municipiului Petroșani a fost Carol Schreter, din partea Partidului Alianța Civică, respectiv PD, decedat la 9 februarie 2007. Între 2000 si 2004, primar a fost Gheorghe David (PSD). Din 18 martie 2007, primar al municipiului Petroșani este Tiberiu Iacob-Ridzi (PD-L) iar
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
Valves. Între 1996-2000 și 2004-2007 primar al municipiului Petroșani a fost Carol Schreter, din partea Partidului Alianța Civică, respectiv PD, decedat la 9 februarie 2007. Între 2000 si 2004, primar a fost Gheorghe David (PSD). Din 18 martie 2007, primar al municipiului Petroșani este Tiberiu Iacob-Ridzi (PD-L) iar viceprimar este Florin Nicolae PSD
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
în "Colecția Baba", la Muzeul de Artă Timișoara. Colecția a fost donată muzeului de soția artistului și include 90 de piese, printre care și câteva tablouri aduse de la Muzeul Național de Artă și de la Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București. A fost profesor universitar la Iași (din 1946) și la București (din 1958).
Corneliu Baba () [Corola-website/Science/297112_a_298441]
-
fost din alte părți ale Voivodinei, în timp ce 15,3% au venit din Bosnia și Herțegovina și 11,7% din Șerbia Centrală. Conform ultimului recensământ oficial din 2002, populația urbană a orașului a fost 216583 și de 299294 cu locurile din jurul municipiilor incluse. Conform estimărilor de la sfârșitul anului 2004, existau 306,853 de locuitori în zona municipală a orașului (estimare publicată la 31 decembrie 2004 de către biroul de statistică din Șerbia). De la estimarea din registrul orașului, în decembrie 2009, populația din mediul
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
Srbije. Este, de asemenea, sediul pieței grâului. La sfârșitul anului 2005, biroul de statistică din Șerbia a publicat o listă cu orașele cele mai dezvoltate din Șerbia, lista plasa orașul Novi Sad la nr.7 la venitul național, în spatele unor municipii că Belgrad și Bečej, cu 201.1% peste media din Șerbia. Novi Sad este conectat prin autostradă la Subotica și Zrenjanin, prin autostradă la Belgrad și de cale ferată pentru marile orașe europene, cum ar fi Viena, Budapesta, Kiev și
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
România (). Coordonatele Predealului sunt 45'30" latitudine Nordică și 25'26" latitudine Estică. Localitatea se învecinează cu mai multe orașe, astfel: în Sud cu orașul Azuga, în Sud-Vest cu orașul Bușteni, în Nord-Vest cu orașul Râșnov iar în Nord cu Municipiul Brașov. Predealul este așezat pe Valea Prahovei, lângă trecătoarea cu același nume din Carpații Meridionali, la altitudinea de 1.060 m, într-o trecătoare între Muntenia și Transilvania. Localitatea are ca delimitări râurile Prahova la sud și Timiș la nord
Predeal () [Corola-website/Science/297204_a_298533]
-
(în , în ) este un oraș în județul Arad, Crișana, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satul Măderat. Se află la 37 km de municipiul Arad, în zona centrală a județului, la contactul Câmpiei Aradului cu Munții Zarandului. Localitatea are un teritoriu administrativ cu suprafața de 70,9 km. Orașul Pâncota din județul Arad, se află în partea de sud-vest a depresiunii Zărandului, în extremitatea
Pâncota () [Corola-website/Science/297197_a_298526]
-
a Buzăului (la vest și sud vest) și câmpia Brăilei sau Bărăganul de Nord (la est și sud est). Din punct de vedere administrativ, orașul Făurei se află așezat în vestul județului Brăila, la o distanță de 60 km de municipiul Brăila, la 40 km de municipiul Râmnicu Sărat, 40 km de municipiul Buzău și la 130 km față de București, capitala României. Prin oraș trece șoseaua națională DN2B care leagă Brăila de Buzău, șosea care lângă Făurei se intersectează cu șoseaua
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
vest) și câmpia Brăilei sau Bărăganul de Nord (la est și sud est). Din punct de vedere administrativ, orașul Făurei se află așezat în vestul județului Brăila, la o distanță de 60 km de municipiul Brăila, la 40 km de municipiul Râmnicu Sărat, 40 km de municipiul Buzău și la 130 km față de București, capitala României. Prin oraș trece șoseaua națională DN2B care leagă Brăila de Buzău, șosea care lângă Făurei se intersectează cu șoseaua județeană DJ203, care duce spre sud
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
de Nord (la est și sud est). Din punct de vedere administrativ, orașul Făurei se află așezat în vestul județului Brăila, la o distanță de 60 km de municipiul Brăila, la 40 km de municipiul Râmnicu Sărat, 40 km de municipiul Buzău și la 130 km față de București, capitala României. Prin oraș trece șoseaua națională DN2B care leagă Brăila de Buzău, șosea care lângă Făurei se intersectează cu șoseaua județeană DJ203, care duce spre sud către Ulmu, Zăvoaia și Însurăței (unde
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
Oltenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Bucura, Nicolae Bălcescu, Orevița Mare și Traian. Veche așezare mehedințeană, orașul Vînju Mare este situat în sud-estul județului Mehedinți în zona Văii Blahniței, la o distanță de 33 km de municipiul Drobeta Turnu-Severin pe drumul național Turnu Severin - Calafat. Vînju Mare este în general o regiune de câmpie îngemănată cu dealuri ale căror soluri fertile, propice agriculturii.Totodată este o zonă renunumită pentru cultivarea viței de vie. Clima este temperat-continentală, cu
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
lei. De 1,6 ori mai mari decât veniturile. Veniturile bugetare de toate nivelurile, obținute în 1998 la întreprinderile și gospodăriile de pe întreg teritoriul județului au atins suma de 217,3 mln lei. Cea mai mare parte a veniturilor revin municipiului Bălți - 68,4% sau 148,7 mln lei, și fostelor raioane - 31,6% sau 68,6 lei. Din suma totală a venitului Bălțiului 73,6% au fost transferate în bugetul republican și 26,4% în bugetul local, din venitul raioanelor
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
industriale s-a micșorat de 2 - 4 ori. În 1999 suma beneficiului de balanț în industrie s-a redus până la 88 mln. lei. Volumul producției industriale din județ în 1998 constituia 674,6 ml. lei, din care 76,5% revenea municipiului Bălți, 5,3% - raionului Sângerei; 8,8% - raionului Fălești; 6,2% - Glodeni; 1,5% - Râșcani. Majoritatea producției de larg consum reprentau mărfurile alimentare - 86,5% sau 572 mln. lei. 23,4% din volumul mărfurilor alimentare erau băuturile alcoolice - vinurile, vodka
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
și Biruința. Zahărul se producea atât la întreprinderile private (40%) cât și la cele publice (60%) - de stat. În total județul cuprindea 380,1 mii ha, din care în 1998 373,3 mii ha aparțineau județului și 6,8 mii - municipiului Bălți. Din totalul hectarelor, terenurilor agricole constituiau 295,8 mii ha, dintre care: județului reveneau - 292,6 mii ha și municipiului - 3,2 ha. Criza economică a avut un repercusiuni păgubitoare asupra agriculturii județului. A scăzut nivelul tehnologic al producției
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
cuprindea 380,1 mii ha, din care în 1998 373,3 mii ha aparțineau județului și 6,8 mii - municipiului Bălți. Din totalul hectarelor, terenurilor agricole constituiau 295,8 mii ha, dintre care: județului reveneau - 292,6 mii ha și municipiului - 3,2 ha. Criza economică a avut un repercusiuni păgubitoare asupra agriculturii județului. A scăzut nivelul tehnologic al producției. S-a micșorat de zeci de ori folosirea îngrășămintelor minerașe și organice. De asemenea, s-a micșorat șeptelul de vite și
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
Guvernului, al Congresului Republicii și al Curții Supreme de Justiție. Este, de asemenea, sediul Secretariatului General al Comunității Națiunilor Andine și al Uniunea Națiunilor Sud-Americane. Orașul face parte din Provincia Lima, care se subdivide în 43 de districte. Spre deosebire de alte municipii, Municipalitatea Metropolitană a Limei este totodată și Guvernul Regional al provinciei, dar este menționat că nu integrează nici o regiune administrativă, conform articolului 65 din Legea Guvernelor Regionale nr. 27867 din noiembrie 2002. Este "capitala" a districtului Cercado de Lima. Capitala
Lima () [Corola-website/Science/297231_a_298560]
-
000 de persoane. Cu toate acestea, la ultimele recensăminte s-au declarat secui 831 persoane în 1992, respectiv 532 persoane în 2002. Posibilitatea de a se declara secui a fost oferită și la recensământul din 2011. Maghiarii din satele din jurul municipiului Brașov se definesc drept ceangăi, nu secui. Secuii din județul Brașov sunt cei din comunele care până la desființarea județelor interbelice au făcut parte din județele Odorhei și Târnava Mare: Cața, Jimbor, Racoș, Ormeniș. În perioada interbelică, Petre Rimneantu, adept al
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
așezări umane din această zonă a Olteniei, datorită și importantului zăcământ de sare. Orașul este așezat în partea central-sudică a României, în zona Subcarpaților Vâlcii, de-alungul văii "Pârâului Sărat". În "" se poate ajunge folosind drumul DN 67 (strada "Copăcelu" a municipiului Râmnicu Vâlcea) și strada "Alexandru Ioan Cuza" a orașului care se intersectează cu aceasta. Așezarea se află într-o depresiune, la o altitudine de circa 320 m, fiind străjuită de dealuri cu o altitudine între 400 și 600 m. Sub
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]