271,675 matches
-
localitățile: "Buda, Cosota, Făcăi, Gura Suhașului" (include Ocnele Mari - centru)" Lunca, Ocnița, Slătioarele și Țeica". Până în anul 1956, tot de Ocnele Mari aparțineau și localitățile "Copăcel, Râureni și Stolniceni". Orașul se întindea până la râul Olt. Acum aceste localități aparțin de municipiul Râmnicu Vâlcea. Vechile denumiri de acces numite ""Drumul Sării"" aveau direcțiile:" Ocnele Mari - Râureni - Drăgășani - Vidin, Ocnele Mari - Horezu - Severin,Ocnele Mari - Râmnicu Vâlcea". Datorită "apelelor clorosodice și iodurate", secondate de "nămolul sapropelic" (formate deasupra masivului) ce reprezintă o sursă
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
de 120 m. Aceste ape în combinație cu nămolul sapropelic tratează reumatismul ,afecțiunile ginecologice și afecțiuni ale sistemului osos la copii. În prezent, stațiunea continuă să funcționează în sezonul călduros. De mulți ani, în urma numărului mare de turiști proveniți din municipiul Craiova, orașul a căpătat supranumele de "Marea Craiovei". Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ocnele Mari se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,57%). Pentru
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
înglobată în oraș, numită "Colonia Laborator". Orașul este situat în partea de nord-vest a județului Sibiu, la confluența râurilor Târnava Mare cu Vișa (Weißbach). Traversat de DN 14, este situat la 43 km de reședința de județ, 12 km de municipiul Mediaș și la 33 km față de municipiul Blaj pe DN 14B. Orașul Copșa Mică are o suprafață de 2 590 hectare din care 278 hectare în intravilanul localității. Localitatea se învecinează la nord cu comuna și statiunea Bazna, la nord-est
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
este situat în partea de nord-vest a județului Sibiu, la confluența râurilor Târnava Mare cu Vișa (Weißbach). Traversat de DN 14, este situat la 43 km de reședința de județ, 12 km de municipiul Mediaș și la 33 km față de municipiul Blaj pe DN 14B. Orașul Copșa Mică are o suprafață de 2 590 hectare din care 278 hectare în intravilanul localității. Localitatea se învecinează la nord cu comuna și statiunea Bazna, la nord-est cu comuna Târnava și municipiul Mediaș, la
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
km față de municipiul Blaj pe DN 14B. Orașul Copșa Mică are o suprafață de 2 590 hectare din care 278 hectare în intravilanul localității. Localitatea se învecinează la nord cu comuna și statiunea Bazna, la nord-est cu comuna Târnava și municipiul Mediaș, la est cu comuna Valea-Viilor (Vorumloc), la sud cu comuna Axente Sever (Frâua), iar la vest cu Micăsasa. Orașul este amplasat în culoarul depresionar al râului Târnava Mare, înconjurat de dealuri. Rețeaua hidrografică este dominată de râurile Târnava Mare
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
dreapta al Sucevei. Orașul se învecinează cu următoarele comune: Marginea la nord-vest, Arbore la nord și nord-est, Poieni-Solca la sud și sud-est, Cacica la sud și Mănăstirea Humorului la vest. Solca se află la o distanță de 23 km de municipiul Rădăuți, 32 km de orașul Gura Humorului, 48 km de reședința județului Suceava și 464 km de București. Localitatea nu este racordată la sistemul național de cale ferată, situație care a creat dificultăți evoluției economice. Stația de cale ferată cea
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
principalul centru de exploatare din bogatele câmpuri petroliere din Arabia Saudită. Arabia Saudită este împărțită în 13 provincii("manatiq idăriyya", - singular "mintaqah idariyya"). Provinciile sunt, mai departe, divizate în 118 guvernorate, inclusiv cele 13 capitale provinciale, care au un statut diferit de municipiu (amanah) conduse de un primar (amin). Guvernoratele sunt, la rândul lor, împărțite în sub-guvernorate (marakiz, singular: markaz). Arabia Saudită are o economie bazată pe petrol, iar Guvernul menține puternic controlul asupra principalelor activități economice. Baza economiei este reprezentată de cele mai
Arabia Saudită () [Corola-website/Science/298071_a_299400]
-
un loc 0,03 din totalul populației, iar 3,2 milioane(aprox. 8,08%) se declară nereligioși. La momentul actual în Africa de Sud sunt 9 provincii. Provinciile sunt la rândul lor, împărțite în 52 de cartiere: 8 metropolitane și 44 de municipii raionale. Municipalitățile raionului sunt în continuare împărțite în 226 municipalități locale. Municipalitățile metropolitane, care reglementează cele mai mari aglomerări urbane, exercita funcțiile atât raionale cât și locale. Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Africa de Sud:
Africa de Sud () [Corola-website/Science/298068_a_299397]
-
cu o altitudine de 3.475 metri. Panama este împărțită în nouă provincii și cinci teritorii (denumite "comarcas" în spaniolă), locuite de mai multe grupuri indigene. Toate provinciile, dar și teritoriile Emberá-Wounaan și Ngäbe-Buglé sunt împărțite în 75 districte și municipii, 625 de sate dintre care două sunt județe. Provincii Teritorii cu statut provincial Teritorii fără statut provincial Datorită poziției sale geografice, economia republicii este dominată de sectorul serviciilor, căreia îi revine aproximativ 80% din PIB, serviciile bancare, logistice, turistice, medicale
Panama () [Corola-website/Science/298134_a_299463]
-
victoria revoluționarilor libieni, susținuți de NATO. Vezi și: Libia este în prezent guvernată de Consiliul Național de Tranziție. Vezi și: Libia a fost împărțită în trecut sub formă de "guvernorate" sau "muhafazat", apoi se organizează teritoriul său în 25 de municipii sau "baladiyat". Ulterior, țara a fost împărțită în 34 de "sha'biyat". Apoi s-a restrâns la 22 de "sha'biyat". Vezi și: "Articol principal: Geografia Libiei" Teritoriul Libiei se extinde între paralela 45.18 și 57.32 grade lat.
Libia () [Corola-website/Science/298118_a_299447]
-
populată din lume, cu o populație de peste 1.350.000.000 de locuitori. China are un sistem unipartid, condus de către Partidul Comunist Chinez, având sediul guvernamental în orașul-capitală Beijing. Acesta exercită jurisdicție peste 22 de provincii, cinci regiuni autonome, patru municipii de subordonare centrală (Beijing, Tianjin, Shanghai și Chongqing) și două regiuni administrative speciale, având în mare parte un sistem de autoguvernare (Hong Kong și Macao). RPC revendică, de asemenea, Taiwanul, drept a XXIII-a provincie, care este în prezent controlată de către
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
etnice și economice ale respectivei zonei: regiunile autonome, districtele autonome și județele autonome sunt diviziuni de nivel I și II, locuite de cele 55 de minorități etnice naționale, care se bucura de propria lor autonomie în elaborarea de legi specifice. Municipiile de subordonate centrală: Beijing, Tianjin, Shanghai și Chongqing includ unele dintre cele mai mari orașe din lume și se află sub administrare directă. Fostele colonii europene, Hong Kong și Macao, mențin o considerabilă autonomie ca regiuni administrative speciale, păstrându-și propriul
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
mai importante sunt Hakka și Min Nam. Aceste limbi fac parte din grupa limbilor austroneziene. Rata de alfabetizare din Taiwan este de aproximativ 96,1%, după statisticile din 2003. Structura pe vârste: Republica China este împărțită în 14 țări, 5 municipii speciale, 3 orașe provinciale, în timp ce provincia Fujian este împărțită în 2 țări. Cele mai mari orașe, cu peste 1 milion de locuitori, sunt: Noul Taipei(3.913.595), Kaohsiung(2,773,855), Taichung(2,662,770), Taipei(2,647,122
Taiwan () [Corola-website/Science/298178_a_299507]
-
folosit TVRL, pe departe cea mai penetrantă sursă de informații de la acel moment în România, pentru a discredita protestatarii care cereau un guvern fără comuniști, denumindu-i „fasciști”. Protestul societății civile a culminat prin evenimentele din iunie 1990 din centrul municipiului București, înăbușite de minerii din Valea Jiului, chemați de președintele Ion Iliescu. După încheierea protestelor, Iliescu a apărut la televizor împreună cu minerii pe care îi felicita pentru „restaurarea legii și ordinii”. La scurt timp după protestele societății civile, TVRL a renunțat
Societatea Română de Televiziune () [Corola-website/Science/298194_a_299523]
-
Pakistan (UNIPOM), Croația-Bosnia și Herțegovina (UNPROFOR), și Guatemala (MINUGUA). Venezuela este împărțită în 23 de state ("estados"), reședința de județ ("distrito capital") corespunzătoare orașului Caracas și Proprietatea Federală ("Dependencias Federales"), un teritoriu special. Venezuela mai este subdivizată în 335 de municipii ("municipios"), care sunt împărțite în peste o mie de parohii ("parroquias"). Statele sunt grupate în nouă regiuni administrative ("regiones administrativas"), care au fost create în 1969 printr-un decret prezidențial; în plus, Venezuela, de-a lungul istoriei, a susținut și
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
Brâncoveanu, un craniu cu urme corespunzând descrierii morții și celelalte oase dispuse sub formă de cruce (în alt sicriu erau oasele soției și ale unora dintre urmașii săi). Patriarhia Română a însărcinat cu această cercetare arheologică o echipă de la Muzeul Municipiului București, completată de două persoane de la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române. Cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la martiriul din Constantinopol, Biserica Ortodoxă Română a plasat rămășițele domnului într-o raclă, ritual descris de vicarul administrativ patriarhal
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
Centrul reprezintă principala zonă culturală, financiară, administrativă și comercială a municipiului Cluj-Napoca. Acesta este structurat pe trei mari piețe care formează un triunghi, Piața Unirii (magh. "Főtér"), Piața Mihai Viteazul (magh. "Széchenyi István tér") și Piața Avram Iancu (magh. "Bocskai István tér"), vechea piață denumită în evul mediu "Piața Gâștelor", unde
Centru, Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/297444_a_298773]
-
la sud de Lucieni și la nord de Perșinari, a fost amenajat lacul antropic "Văcărești", cu o suprafața de 234 ha și un volum de 38,0 mil. mc. A nu se confunda cu Lacul Văcărești, din București. Râul străbate municipiul București pe o distanță de aproximativ 22 de km, parcurgând orașul de la nord-vest la sud-est. Deși este principala sursă de apă în alimentarea Bucureștiului, râul a ridicat de-a lungul timpului diverse probleme, din cauza fenomenelor hidrologice rezultate din traversarea orașului
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
a ridicat de-a lungul timpului diverse probleme, din cauza fenomenelor hidrologice rezultate din traversarea orașului: inundații, înmlăștiniri. Ca urmare a acestor fenomene, cursul râului a suferit o serie de amenajări, în prezent întregul său curs fiind canalizat. La trecerea prin municipiul București, râul a fost barat pentru a forma Lacul Morii. În aval de acest lac, cursul râului a fost canalizat pe toată porțiunea de albie care străbate capitala. În aval de București, Dâmbovița are ca afluent râul Colentina. În amonte
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
50 de ani, pe vremea regimului comunist, planșeul avea să fie scos, albia reamenajată și construit Lacul Morii și metroul. Circula atunci faimoasa glumă: "-Unde se varsă Dunărea? -În Marea Neagră! -Și unde se varsă Dâmbovița? -În metrou!". La ieșirea din municipiul București, în dreptul comunei Glina, sunt deversate în râu mii de tone de apă poluată rezultate din activități industriale și din canalizare. Aceste ape poluate conțin tone de materie organică (fosfați, azot, carbon, resturi de hârtie, detergenți) și metale precum Plumbul
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
(în rusă "Бельцы", în ucraineană "Бєльці", în poloneză "Bielce") este un oraș cu statut de municipiu, reședința Regiunii de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova. Orașul se află în mijlocul stepei Bălțului cu un relief de câmpie fragmentată, la 138 km la nord de Chișinău, 65 km de la granița cu România (UE), vama Sculeni, și 120 km de la frontiera
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
la nord de Chișinău, 65 km de la granița cu România (UE), vama Sculeni, și 120 km de la frontiera cu Ucraina, vama Otaci. Se învecinează cu orașele Fălești, Glodeni, Rîșcani și Sîngerei, care se află la o distanță de 20-40 km. Municipiul este al treilea centru urban după mărime și populație în Republica Moldova, surclasat doar de Chișinău și Tiraspol. Are în componență comunele Sadovoi și Elizaveta. În context teritorial orașul se împarte în 3 sectoare planimetrice: Centru (inclusiv cartierele Țigania, Teioasa și
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
și Berestecico); Pământeni (inclusiv cartierele Jubiliar și Dacia); Slobozia și două formațiuni locuibile Molodova, Bălții Noi. Clima este temperat continentală, iar cele mai importante râuri care trec prin oraș sunt Răut și Răuțel. Ca infrastructură, lungimea totală a drumurilor din municipiu este de 220,7 km cu o suprafață de 1.478,5 m. Bălțiul este un important nod de transport din nordul republicii cu o infrastructură de transport dezvoltată, care asigură legături rutiere, feroviare și aeriene cu toate regiunile republicii
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
km cu o suprafață de 1.478,5 m. Bălțiul este un important nod de transport din nordul republicii cu o infrastructură de transport dezvoltată, care asigură legături rutiere, feroviare și aeriene cu toate regiunile republicii și alte țări. Industria municipiului este reprezentată de 40 de întreprinderi. Prima atestare certă a orașului Bălți apare în comentariile legate de expediția polonezilor împotriva Imperiului Otoman din 1620. În 1766, feciorii negustorului Panait Sandu, Costache și Iordache, intraseră în posesia unei jumătăți din moșia
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
în Siberia sau Asia Centrală. În regimul comunist, orașul a devenit un centru industrial important pentru nordul Moldovei, cu o populație în mare parte nouă, fie moldoveană venită de la sate, fie rusească sau ucraineană. La 1 ianuarie 2011 populația stabilă a municipiului Bălți constituia 149,1 mii persoane, inclusiv 144,2 mii urbană și 4,9 mii rurală. Sub aspect religios cea mai mare parte a bălțenilor sunt ortodocși, fie 110 961 persoane (86,98%). În ianuarie 1995 Bălțiul devine municipiu. Primarul
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]