271,675 matches
-
a municipiului Bălți constituia 149,1 mii persoane, inclusiv 144,2 mii urbană și 4,9 mii rurală. Sub aspect religios cea mai mare parte a bălțenilor sunt ortodocși, fie 110 961 persoane (86,98%). În ianuarie 1995 Bălțiul devine municipiu. Primarul orașului este Renato Usatîi, care ocupă această funcție din 2015. Suprafața municipiului Bălți constituie 78001 ha, dintre care: orașul Bălți - 4143 ha, satul Elizaveta - 2677 ha, satul Sadovoe - 980 ha . Fondul funciar este structurat astfel: terenuri cu destinație agricolă
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
și 4,9 mii rurală. Sub aspect religios cea mai mare parte a bălțenilor sunt ortodocși, fie 110 961 persoane (86,98%). În ianuarie 1995 Bălțiul devine municipiu. Primarul orașului este Renato Usatîi, care ocupă această funcție din 2015. Suprafața municipiului Bălți constituie 78001 ha, dintre care: orașul Bălți - 4143 ha, satul Elizaveta - 2677 ha, satul Sadovoe - 980 ha . Fondul funciar este structurat astfel: terenuri cu destinație agricolă - 3 331 ha; terenuri ale localităților - 2 669 ha; terenuri destinate industriei, transporturilor
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
ale localităților - 2 669 ha; terenuri destinate industriei, transporturilor, comunicațiilor și cu altă destinație specială - 990 ha; terenuri fondului silvic și destinate protecției mediului - 530 ha; terenuri ale fondului apelor - 275 ha; terenuri destinate fondului de rezervă - 6 ha. Relieful municipiului Bălți este o parte a câmpiei ondulate a Bălțului. La sud se întinde podișul Ciuluc-Soloneț. Astfel, teritoriul Bălțiului se caracterizează printr-un relief colinar slab fragmentat de văi largi și versanți asimetrici, Centrul geografic al urbei reprezintă o morfostructură negativă
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
câmpia Bălților. Profilul geologic este reprezentat de sedimente din neogen, etajul Sarmațian, cu straturi de nisip, argilă, calcar și marnă. Râul Răuțel și-a croit albia de-a lungul faliei Răuțelului, care constituie mai la vale și albia Răutului. Seismicitatea municipiului Bălți este determinată în special de cutremurele subcrustale de adâncime intermediară ale căror epicentre sunt adesea localizate în Vrancea, în Moldova româneanscă, la poalele întorsurii Carpaților. Teritoriul municipiului este amplasat într-o zonă cu seismicitate de 7 grade pe scara
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
lungul faliei Răuțelului, care constituie mai la vale și albia Răutului. Seismicitatea municipiului Bălți este determinată în special de cutremurele subcrustale de adâncime intermediară ale căror epicentre sunt adesea localizate în Vrancea, în Moldova româneanscă, la poalele întorsurii Carpaților. Teritoriul municipiului este amplasat într-o zonă cu seismicitate de 7 grade pe scara Richiter. Intensitatea cutremurelor generată de focarul Vrancea scade, de regulă, cu un grad până la Bălți. Cele mai intense cutremure au avut loc la 26 octombrie 1802 - magnt. 7
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Ultimul cutremur a fost înregistrat la 4 octombrie 2011, cu magnitudinea de 3 - 3,5 grade pe scara de 12 grade MSK. Anual pe teritoriul Republicii Moldova se înregistrează sute de cutremure de intensitate mică, de 2 - 4 grade. Pe teritoriul municipiului predomină solurile cernoziomice tipice moderat humifere. În partea dreaptă a Răutului, în cartierul Slobozia, se întâlnesc cernoziomurile tipice slab humifere. Acestea sunt cernoziomurile cele mai fertile. Au o grosime de peste 1 m, culoarea aproape neagră, structură grăunțoasă și hidrostabilă. Pe
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
o grosime de peste 1 m, culoarea aproape neagră, structură grăunțoasă și hidrostabilă. Pe versanți stratul de sol este doar de câțiva zeci de cm și de multe ori este afectat de eroziune eoliană și, în special, pluvială. La nivel de municipiu 623 ha sunt erodate. În luncile râurilor s-au format solurile aluviale. Aceste soluri sunt salinizate și mlăștinoase. O bună parte din suprafața solurilor fertile a fost destinată construcțiilor cartierelor locative și întreprinderilor, de aceea valorificarea acestora este minimă. Din
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
rar, eretele alb. În cartierele de la periferie pot fi observate și unele specii de bufniță. Pe raza localității sunt de asemenea: porumbelul, vrabia, rândunica, graurul și alte păsări. În bazinele acvatice locuiesc: barza, pescăruș, rațele sălbatice. Dintre amfibieni în zona municipiului Bălți viețuiesc: broasca de iaz, brotăcel, broasca râioasă verde, tritonul comun etc. Reptilele sunt reprezentate de șopârla verde, unele specii de năpârcă. În apele Răutului s-au identificat speciile de pești: fufa, porcușorul și carasul argintiu. În exemplare unitare se
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Stema cu capul de cal a fost înlocuită cu una nouă, în care apar de data aceasta doi cai. Orașul Bălți are o convenție de parteneriat în dezvoltare cu comunitatea urbană din Lyon (Franța). La 1 ianuarie 1995 Bălțiul devine municipiu. Municipiul este administrat de Primărie și Consiliul Municipal Bălți (CMB). Atât primarul, cât și consilierii sunt aleși de populație pentru un mandat de 4 ani. În componența municipiului sunt incluse comunele Sadovoe și Elizaveta. La 25 octombrie 2012, municipiul Bălți
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
cu capul de cal a fost înlocuită cu una nouă, în care apar de data aceasta doi cai. Orașul Bălți are o convenție de parteneriat în dezvoltare cu comunitatea urbană din Lyon (Franța). La 1 ianuarie 1995 Bălțiul devine municipiu. Municipiul este administrat de Primărie și Consiliul Municipal Bălți (CMB). Atât primarul, cât și consilierii sunt aleși de populație pentru un mandat de 4 ani. În componența municipiului sunt incluse comunele Sadovoe și Elizaveta. La 25 octombrie 2012, municipiul Bălți a
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
cu comunitatea urbană din Lyon (Franța). La 1 ianuarie 1995 Bălțiul devine municipiu. Municipiul este administrat de Primărie și Consiliul Municipal Bălți (CMB). Atât primarul, cât și consilierii sunt aleși de populație pentru un mandat de 4 ani. În componența municipiului sunt incluse comunele Sadovoe și Elizaveta. La 25 octombrie 2012, municipiul Bălți a căpătat statut de unitate administrativ-teritorială de nivelul II. Administrarea publică a municipiului Bălți se efectuează de consiliul municipal, consiliile sătești ca autorități deliberative, și de către primarul municipiului
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
devine municipiu. Municipiul este administrat de Primărie și Consiliul Municipal Bălți (CMB). Atât primarul, cât și consilierii sunt aleși de populație pentru un mandat de 4 ani. În componența municipiului sunt incluse comunele Sadovoe și Elizaveta. La 25 octombrie 2012, municipiul Bălți a căpătat statut de unitate administrativ-teritorială de nivelul II. Administrarea publică a municipiului Bălți se efectuează de consiliul municipal, consiliile sătești ca autorități deliberative, și de către primarul municipiului Bălți și primarii satelor ca autorități executive. Primăria este structura funcțională
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
cât și consilierii sunt aleși de populație pentru un mandat de 4 ani. În componența municipiului sunt incluse comunele Sadovoe și Elizaveta. La 25 octombrie 2012, municipiul Bălți a căpătat statut de unitate administrativ-teritorială de nivelul II. Administrarea publică a municipiului Bălți se efectuează de consiliul municipal, consiliile sătești ca autorități deliberative, și de către primarul municipiului Bălți și primarii satelor ca autorități executive. Primăria este structura funcțională care asistă primarul în exercitarea atribuțiilor sale legale. Primarul are trei viceprimari, aleși în
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
municipiului sunt incluse comunele Sadovoe și Elizaveta. La 25 octombrie 2012, municipiul Bălți a căpătat statut de unitate administrativ-teritorială de nivelul II. Administrarea publică a municipiului Bălți se efectuează de consiliul municipal, consiliile sătești ca autorități deliberative, și de către primarul municipiului Bălți și primarii satelor ca autorități executive. Primăria este structura funcțională care asistă primarul în exercitarea atribuțiilor sale legale. Primarul are trei viceprimari, aleși în funcție și eliberați din funcție de către Consiliul Municipal Bălți, la propunerea sa. Viceprimarul se subordonează
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
legale. Primarul are trei viceprimari, aleși în funcție și eliberați din funcție de către Consiliul Municipal Bălți, la propunerea sa. Viceprimarul se subordonează nemijlocit primarului și organizează activitatea în cadrul primăriei. Candidaturile pentru funcția de viceprimar sunt propuse consiliului de către primar. Primarul municipiului Bălți este Renato Usatîi, ales în iunie 2015. Consiliul Municipal Bălți este organ reprezentativ și legislativ al municipiului, alcătuit din 35 de consilieri. Ședința consiliului este deschisă de către primar, iar în cazul absenței primarului ședința consiliului este deschisă de primarul-interimar
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
sa. Viceprimarul se subordonează nemijlocit primarului și organizează activitatea în cadrul primăriei. Candidaturile pentru funcția de viceprimar sunt propuse consiliului de către primar. Primarul municipiului Bălți este Renato Usatîi, ales în iunie 2015. Consiliul Municipal Bălți este organ reprezentativ și legislativ al municipiului, alcătuit din 35 de consilieri. Ședința consiliului este deschisă de către primar, iar în cazul absenței primarului ședința consiliului este deschisă de primarul-interimar, viceprimar sau secretarul consiliului. Președintele este ales prin vot deschis doar pentru o singură ședință. Votarea este organizată
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
viceprimar sau secretarul consiliului. Președintele este ales prin vot deschis doar pentru o singură ședință. Votarea este organizată de secretarul consiliului. Consilierii sunt aleși de către populație în cadrul alegerilor locale. Conform rezultatelor alegerilor din 14 iunie 2015 componența Consiliului este următoarea: Municipiul Bălți este o sursă importantă a dezvoltării societății civile locale și naționale ce are impact în întreagă Moldova. Aici își au sediile mai multe organizații neguvernamentale. Una din ONG-urile majore din Moldova pentru îngrijirea persoanelor în situații social vulnerabile
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
3 sectoare planimetrice: Centru (inclusiv cartierele Țigania, Teioasa, Berestecico); Pământeni (inclusiv cartierele Jubiliar și Dacia); Slobozia și două formațiuni locuibile Molodova, Bălții Noi. Fiecare din aceste prezintă o formațiune polifuncțională amenajată cu infrastructura respectivă. Sectoarele nu reprezintă unități administrative în cadrul municipiului și nu au personalitate juridică. Sectorul „Centru” include câteva formațiunile locuibile - Centru, Teioasa, Țigănia, Berestecico, Podul Chișinăului, Microraionul III, și formațiunea industrială adiacentă str. Ștefan cel Mare și zona de parc în valea r. Răut. Teritoriul acestuia se delimitează de
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
sistemică, constituită istoric, având parametru tehnici foarte reduși, cea ce considerabil împiedică crearea unei scheme stradale și rutiere optime. În trecut, Slobozia era un sat atestat documentar la 20 august 1766 într-un hrisov de Ghica Vodă. Actuala stemă a municipiului Bălți a fost adoptată în anul 2006. În iarna anului 2005 primarul municipiului, Vasile Panciuc, a lansat propunerea Comisiei Naționale de Heraldică de a reveni asupra stemei, de a o definitiva conform normelor. Proiectele stemelor și drapelelor, desenate de arhitectul
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
unei scheme stradale și rutiere optime. În trecut, Slobozia era un sat atestat documentar la 20 august 1766 într-un hrisov de Ghica Vodă. Actuala stemă a municipiului Bălți a fost adoptată în anul 2006. În iarna anului 2005 primarul municipiului, Vasile Panciuc, a lansat propunerea Comisiei Naționale de Heraldică de a reveni asupra stemei, de a o definitiva conform normelor. Proiectele stemelor și drapelelor, desenate de arhitectul dr. Sergius Ciocanu, au fost incluse în ordinea de zi a ședinței extraordinare
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
a lansat propunerea Comisiei Naționale de Heraldică de a reveni asupra stemei, de a o definitiva conform normelor. Proiectele stemelor și drapelelor, desenate de arhitectul dr. Sergius Ciocanu, au fost incluse în ordinea de zi a ședinței extraordinare a Consiliului Municipiului Bălți din 30 martie 2006, unde au trezit lungi dezbateri, solicitându-se refacerea lor. Proiectele definitivate ale stemei și drapelului au fost aprobate în ședința extraordinară a Consiliului Municipiului Bălți din 7 aprilie 2006, cu 20 de voturi pro și
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
fost incluse în ordinea de zi a ședinței extraordinare a Consiliului Municipiului Bălți din 30 martie 2006, unde au trezit lungi dezbateri, solicitându-se refacerea lor. Proiectele definitivate ale stemei și drapelului au fost aprobate în ședința extraordinară a Consiliului Municipiului Bălți din 7 aprilie 2006, cu 20 de voturi pro și 3 contra. Tot atunci s-a aprobat și Regulamentul de utilizare a simbolurilor. Comisia Națională de Heraldică a aprobat cele două simboluri bălțene fără observații în ședința din 20
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
aprobat și Regulamentul de utilizare a simbolurilor. Comisia Națională de Heraldică a aprobat cele două simboluri bălțene fără observații în ședința din 20 aprilie 2006. În ziua de 22 mai 2006, în cadrul festivităților prilejuite de Hramul orașului, stema și drapelul municipiului au apărut în public în toată splendoarea, prin sute de drapele afișate, panouri, suvenire, plicuri poștale etc. Noua stemă a municipiului Bălți reprezintă Explicația noilor simboluri este următoarea: Scutul dungat de douăsprezece piese de argint și albastru, simbolizează prin procedeul
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
din 20 aprilie 2006. În ziua de 22 mai 2006, în cadrul festivităților prilejuite de Hramul orașului, stema și drapelul municipiului au apărut în public în toată splendoarea, prin sute de drapele afișate, panouri, suvenire, plicuri poștale etc. Noua stemă a municipiului Bălți reprezintă Explicația noilor simboluri este următoarea: Scutul dungat de douăsprezece piese de argint și albastru, simbolizează prin procedeul armelor grăitoare denumirea orașului, care reprezintă forma de plural a substantivului comun „baltă”. În heraldică, argintul este smalțul apei, iar albastrul
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
în stema nouă. În noul blazon arcașul a fost îmbrăcat în straie și armură ca un arcaș din armata moldovenească din timpul lui Ștefan cel Mare. Coroana murală de argint cu șapte turnuri care timbrează scutul heraldic semnifică statutul de municipiu vechi pe care îl are orașul Bălți. Suporții stemei - doi cai de argint afrontați - simbolizează unitățile administrativ- teritoriale istorice din care a făcut parte localitatea. Calul din dextra se referă la ținutul istoric Iași, cu capitala la Iași, a cărui
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]