270,960 matches
-
Plasa Radna a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județul Arad (interbelic), cu reședința în localitatea omonimă Radna. Plasa Radna a funcționat între anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În
Plasa Radna, județul Arad () [Corola-website/Science/329433_a_330762]
-
36 sate, Plasa Sântana - 13 sate, Plasa Sebiș - 37 sate, Plasa Șiria - 11 sate și Plasa Târnova - 16 sate. În 1947, organizarea județului cuprindea un număr maxim de plăsi, treisprezece (13), după cum urmează Aradul-Nou, Chișineu-Criș, Plasa Curtici (cu sediul în localitatea omonimă, Curtici), Plasa Gurahonț (cu sediul în localitatea omonimă, Gurahonț), Hălmagiu, Ineu, Pecica (cu sediul în localitatea omonimă, Pecica), Radna, Săvârșin (cu sediul în localitatea omonimă, Plasa Săvârșin), Plasa Sebiș, Sfânta Ana, Șiria și Târnova. și <br>
Plasa Radna, județul Arad () [Corola-website/Science/329433_a_330762]
-
37 sate, Plasa Șiria - 11 sate și Plasa Târnova - 16 sate. În 1947, organizarea județului cuprindea un număr maxim de plăsi, treisprezece (13), după cum urmează Aradul-Nou, Chișineu-Criș, Plasa Curtici (cu sediul în localitatea omonimă, Curtici), Plasa Gurahonț (cu sediul în localitatea omonimă, Gurahonț), Hălmagiu, Ineu, Pecica (cu sediul în localitatea omonimă, Pecica), Radna, Săvârșin (cu sediul în localitatea omonimă, Plasa Săvârșin), Plasa Sebiș, Sfânta Ana, Șiria și Târnova. și <br>
Plasa Radna, județul Arad () [Corola-website/Science/329433_a_330762]
-
16 sate. În 1947, organizarea județului cuprindea un număr maxim de plăsi, treisprezece (13), după cum urmează Aradul-Nou, Chișineu-Criș, Plasa Curtici (cu sediul în localitatea omonimă, Curtici), Plasa Gurahonț (cu sediul în localitatea omonimă, Gurahonț), Hălmagiu, Ineu, Pecica (cu sediul în localitatea omonimă, Pecica), Radna, Săvârșin (cu sediul în localitatea omonimă, Plasa Săvârșin), Plasa Sebiș, Sfânta Ana, Șiria și Târnova. și <br>
Plasa Radna, județul Arad () [Corola-website/Science/329433_a_330762]
-
număr maxim de plăsi, treisprezece (13), după cum urmează Aradul-Nou, Chișineu-Criș, Plasa Curtici (cu sediul în localitatea omonimă, Curtici), Plasa Gurahonț (cu sediul în localitatea omonimă, Gurahonț), Hălmagiu, Ineu, Pecica (cu sediul în localitatea omonimă, Pecica), Radna, Săvârșin (cu sediul în localitatea omonimă, Plasa Săvârșin), Plasa Sebiș, Sfânta Ana, Șiria și Târnova. și <br>
Plasa Radna, județul Arad () [Corola-website/Science/329433_a_330762]
-
Plasa Hălmagiu a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județul Arad (interbelic), cu reședința în localitatea omonimă Hălmagiu. Plasa Hălmagiu a funcționat între anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În
Plasa Hălmagiu, județul Arad () [Corola-website/Science/329430_a_330759]
-
36 sate, Plasa Sântana - 13 sate, Plasa Sebiș - 37 sate, Plasa Șiria - 11 sate și Plasa Târnova - 16 sate. În 1947, organizarea județului cuprindea un număr maxim de plăsi, treisprezece (13), după cum urmează Aradul-Nou, Chișineu-Criș, Plasa Curtici (cu sediul în localitatea omonimă, Curtici), Plasa Gurahonț (cu sediul în localitatea omonimă, Gurahonț), Hălmagiu, Ineu, Pecica (cu sediul în localitatea omonimă, Pecica), Radna, Săvârșin (cu sediul în localitatea omonimă, Plasa Săvârșin), Plasa Sebiș, Sfânta Ana, Șiria și Târnova. și <br>
Plasa Hălmagiu, județul Arad () [Corola-website/Science/329430_a_330759]
-
37 sate, Plasa Șiria - 11 sate și Plasa Târnova - 16 sate. În 1947, organizarea județului cuprindea un număr maxim de plăsi, treisprezece (13), după cum urmează Aradul-Nou, Chișineu-Criș, Plasa Curtici (cu sediul în localitatea omonimă, Curtici), Plasa Gurahonț (cu sediul în localitatea omonimă, Gurahonț), Hălmagiu, Ineu, Pecica (cu sediul în localitatea omonimă, Pecica), Radna, Săvârșin (cu sediul în localitatea omonimă, Plasa Săvârșin), Plasa Sebiș, Sfânta Ana, Șiria și Târnova. și <br>
Plasa Hălmagiu, județul Arad () [Corola-website/Science/329430_a_330759]
-
16 sate. În 1947, organizarea județului cuprindea un număr maxim de plăsi, treisprezece (13), după cum urmează Aradul-Nou, Chișineu-Criș, Plasa Curtici (cu sediul în localitatea omonimă, Curtici), Plasa Gurahonț (cu sediul în localitatea omonimă, Gurahonț), Hălmagiu, Ineu, Pecica (cu sediul în localitatea omonimă, Pecica), Radna, Săvârșin (cu sediul în localitatea omonimă, Plasa Săvârșin), Plasa Sebiș, Sfânta Ana, Șiria și Târnova. și <br>
Plasa Hălmagiu, județul Arad () [Corola-website/Science/329430_a_330759]
-
număr maxim de plăsi, treisprezece (13), după cum urmează Aradul-Nou, Chișineu-Criș, Plasa Curtici (cu sediul în localitatea omonimă, Curtici), Plasa Gurahonț (cu sediul în localitatea omonimă, Gurahonț), Hălmagiu, Ineu, Pecica (cu sediul în localitatea omonimă, Pecica), Radna, Săvârșin (cu sediul în localitatea omonimă, Plasa Săvârșin), Plasa Sebiș, Sfânta Ana, Șiria și Târnova. și <br>
Plasa Hălmagiu, județul Arad () [Corola-website/Science/329430_a_330759]
-
hectar din locul numit astăzi „La Fântâni". Ea se suprapunea unor așezări din epoca bronzului și din cea a fierului timpuriu. În 1337, un sas pe nume „Petro de Keuruz" este pomenit într-un document ca martor într-un proces, localitatea sa de obârșie fiind desemnată ca „senioribus sediuin de Medies", adică parte din Scaunul Mediașului. În prima jumătate a secolului al XV-lea a fost ridicată biserica-sală. "Biserica Evanghelică-Luterană", frumos exemplar de arhitectură gotică târzie, cu o singură navă și
Biserica fortificată din Curciu () [Corola-website/Science/329460_a_330789]
-
Târnava, comuna Târnava, județul Sibiu, a fost ridicată în prima jumătate a secolului al XV-lea; biserica figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Vechea denumire a satului Târnava era "Proștea Mare", colocvial "Probștea Mare", (în dialectul săsesc "Griuszpriustref", în , în ). Localitatea se află pe malul drept al râului Târnava Mare, în apropiere de Mediaș. Prima menționare a localității a fost în 1331 sub denumirea de Ekeemeza Maior, ceea ce indică o posibilă existență încă înainte de colonizarea sașilor din secolul al XIII-lea
Biserica fortificată din Târnava () [Corola-website/Science/329473_a_330802]
-
figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Vechea denumire a satului Târnava era "Proștea Mare", colocvial "Probștea Mare", (în dialectul săsesc "Griuszpriustref", în , în ). Localitatea se află pe malul drept al râului Târnava Mare, în apropiere de Mediaș. Prima menționare a localității a fost în 1331 sub denumirea de Ekeemeza Maior, ceea ce indică o posibilă existență încă înainte de colonizarea sașilor din secolul al XIII-lea. Denumirea "Ekeemeza Maior" înseamnă "câmp mare arabil (cu plugul)", ceea ce dovedește că inițial ocupația principală a fost
Biserica fortificată din Târnava () [Corola-website/Science/329473_a_330802]
-
arabil (cu plugul)", ceea ce dovedește că inițial ocupația principală a fost cultura cerealelor. Cu timpul, locuitorii s-au specializat în viticultură. O a doua menționare apare în 1334, numai cu denumirea de Ekemezev. Următoarea menționare este din 1359, în care localitatea apare ca proprietate a prepoziturii ("Probstei") din Sibiu, de care ținea și Probștea Mică ("Kleinprobstdorf"), părți din Bălcaciu ("Bulkesch") și Jidvei ("Seiden"), precum și Ruși ("Reußen"). De aici și denumirea germană de Großprobstdorf (satul cel mare al prepozitului). În 1414 localitatea
Biserica fortificată din Târnava () [Corola-website/Science/329473_a_330802]
-
localitatea apare ca proprietate a prepoziturii ("Probstei") din Sibiu, de care ținea și Probștea Mică ("Kleinprobstdorf"), părți din Bălcaciu ("Bulkesch") și Jidvei ("Seiden"), precum și Ruși ("Reußen"). De aici și denumirea germană de Großprobstdorf (satul cel mare al prepozitului). În 1414 localitatea apare cu traducerea în latină a denumirii germane, "villa Praepositii". În 1494 apare menționată prima dată denumirea germană de "Groszprozdorff". În 1424 regele Sigismund a desființat prepozitura Sibiului și a tranferat proprietățile acesteia orașului Sibiu. În 1469 regele Matia Corvin
Biserica fortificată din Târnava () [Corola-website/Science/329473_a_330802]
-
a denumirii germane, "villa Praepositii". În 1494 apare menționată prima dată denumirea germană de "Groszprozdorff". În 1424 regele Sigismund a desființat prepozitura Sibiului și a tranferat proprietățile acesteia orașului Sibiu. În 1469 regele Matia Corvin a hotărât ca locuitorii din localitate să-și plăteacă dările împreună cu locuitorii din cele Șapte Scaune. În 1494 funcționari ai comitelui au venit să încaseze ilegal impozite, motiv pentru care Consiliul din Sibiu s-a adresat voievodului cu o plângere. Abia în 1499, la ordinul voievodului
Biserica fortificată din Târnava () [Corola-website/Science/329473_a_330802]
-
În 1494 funcționari ai comitelui au venit să încaseze ilegal impozite, motiv pentru care Consiliul din Sibiu s-a adresat voievodului cu o plângere. Abia în 1499, la ordinul voievodului Transilvaniei, din registrele de impozite ale comitatului au fost radiate localitățile care făcuseră parte din proprietățile prepoziturii. Acest lucru a fost întărit printr-un privilegiu emis în 1505. Conform datelor păstrate în registrele din Sibiu, localitatea era condusă în 1495 de un "Hann" și mai mulți "bătrâni" ("Älteste"). Din 1506 li
Biserica fortificată din Târnava () [Corola-website/Science/329473_a_330802]
-
în 1499, la ordinul voievodului Transilvaniei, din registrele de impozite ale comitatului au fost radiate localitățile care făcuseră parte din proprietățile prepoziturii. Acest lucru a fost întărit printr-un privilegiu emis în 1505. Conform datelor păstrate în registrele din Sibiu, localitatea era condusă în 1495 de un "Hann" și mai mulți "bătrâni" ("Älteste"). Din 1506 li s-a adăugat și un judecător propriu numit. La începutul secolului al XVI-lea, s-a ajuns la un proces pentru hotarul cu comuna "Eibesdorf
Biserica fortificată din Târnava () [Corola-website/Science/329473_a_330802]
-
și un judecător propriu numit. La începutul secolului al XVI-lea, s-a ajuns la un proces pentru hotarul cu comuna "Eibesdorf" (în prezent Ighișu Nou), astfel că în urma judecății din 1527 s-a marcat din nou hotarul dintre aceste localități. În 1545 Universitatea Națiunii Săsești ("Sächsische Nationsuniversität") a judecat din nou această pricină, fără a da o hotărâre definitivă. Pe harta tipărită de Johannes Honterus în 1532 la Basel, cu titlul "“SYbembürgen“", pe malul drept al al râului Târnava Mare
Biserica fortificată din Târnava () [Corola-website/Science/329473_a_330802]
-
1545 Universitatea Națiunii Săsești ("Sächsische Nationsuniversität") a judecat din nou această pricină, fără a da o hotărâre definitivă. Pe harta tipărită de Johannes Honterus în 1532 la Basel, cu titlul "“SYbembürgen“", pe malul drept al al râului Târnava Mare , lângă localitatea Mediaș ("Medwisch") era reprezentată și localitatea "Prostorf". Biserică-sală gotică, cu absidă poligonală, a fost construită, probabil, la începutul secolului al XV-lea. În actualul cimitir evanghelic a existat altă biserica, probabil cu hramul Sf. Ladislau. Ctitorii bisericii sunt enoriașii sași
Biserica fortificată din Târnava () [Corola-website/Science/329473_a_330802]
-
a judecat din nou această pricină, fără a da o hotărâre definitivă. Pe harta tipărită de Johannes Honterus în 1532 la Basel, cu titlul "“SYbembürgen“", pe malul drept al al râului Târnava Mare , lângă localitatea Mediaș ("Medwisch") era reprezentată și localitatea "Prostorf". Biserică-sală gotică, cu absidă poligonală, a fost construită, probabil, la începutul secolului al XV-lea. În actualul cimitir evanghelic a existat altă biserica, probabil cu hramul Sf. Ladislau. Ctitorii bisericii sunt enoriașii sași din localitate și Consiliul Comunal din
Biserica fortificată din Târnava () [Corola-website/Science/329473_a_330802]
-
Medwisch") era reprezentată și localitatea "Prostorf". Biserică-sală gotică, cu absidă poligonală, a fost construită, probabil, la începutul secolului al XV-lea. În actualul cimitir evanghelic a existat altă biserica, probabil cu hramul Sf. Ladislau. Ctitorii bisericii sunt enoriașii sași din localitate și Consiliul Comunal din Sibiu ca patron feudal. În jurul anului 1500, corul și sala au fost acoperite cu o boltă cilindrică cu penetrații, decorată cu nervuri de cărămidă în formă de plasă. Nervurile cu concavități laterale au forma unei plase
Biserica fortificată din Târnava () [Corola-website/Science/329473_a_330802]
-
Au urmat progromuri mai mici și mai mari și li s-a interzis evreilor să se stabilească în interiorul zidurilor cetății. Un an mai târziu datorită atacurilor creștinilor regele Ioan Albert al Poloniei a mutat populația evreiască în Kazimierz. De atunci localitatea a găzduit mulți meșteșugari, comercianți, artiști. Evrei locuiau în aproximativ o cincime din Kazimierz, dar formau aproximativ jumătate din populația localității. De-a lungul secolelor, această localitate a devenit un centru al intelectualilor polonez evrei, devenind centrul cultural și spiritual
Kazimierz () [Corola-website/Science/329510_a_330839]
-
an mai târziu datorită atacurilor creștinilor regele Ioan Albert al Poloniei a mutat populația evreiască în Kazimierz. De atunci localitatea a găzduit mulți meșteșugari, comercianți, artiști. Evrei locuiau în aproximativ o cincime din Kazimierz, dar formau aproximativ jumătate din populația localității. De-a lungul secolelor, această localitate a devenit un centru al intelectualilor polonez evrei, devenind centrul cultural și spiritual, în care și-au desfășurat activitatea mai mulți teologi de renume. Dezvoltarea Kazimierz a încetinit în secolul al XVII-lea, când
Kazimierz () [Corola-website/Science/329510_a_330839]
-
regele Ioan Albert al Poloniei a mutat populația evreiască în Kazimierz. De atunci localitatea a găzduit mulți meșteșugari, comercianți, artiști. Evrei locuiau în aproximativ o cincime din Kazimierz, dar formau aproximativ jumătate din populația localității. De-a lungul secolelor, această localitate a devenit un centru al intelectualilor polonez evrei, devenind centrul cultural și spiritual, în care și-au desfășurat activitatea mai mulți teologi de renume. Dezvoltarea Kazimierz a încetinit în secolul al XVII-lea, când curtea regală s-a mutat la
Kazimierz () [Corola-website/Science/329510_a_330839]