271,675 matches
-
o filială a Bibliotecii Municipale „Eugen Coșeriu”, care deservește anual 6000 de copii, oferindu-le pentru consultare și împrumut mai bine de 110 000 de volume. Din 2006 Biblioteca „Ion Creangă” a inițiat un program de colaborare cu liceele din municipiu. La bibliotecă se organizează Ore literare, prin intermediul cărora sunt popularizate operele scriitorilor pentru copii. Sportul a început să se dezvolte în masă în anii 20-30 ai sec. XX, când a activat Societatea Sportivă „Macabi”. Inițial, cele mai preferate erau luptele
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
prezent, CF Locomotiv evoluează în Divizia „A” și a fost premiată de către FMF cu titlul de Campioană a diviziei pentru sezonul 2010-2011. Odată cu implementarea sistemului cu asigurări medicale obligatorii la Bălți s-a fondat Agenția Teritorială Bălți ce deservește atât municipiul cât și raioanele adiacente: Fălești, Râșcani, Sângerei și Glodeni. Instituții medicale: Asistența medicală primară este acordată de către colaboratorii IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” pe 91 de sectoare de deservire în 5 Centre de Sănătate amplasate în oraș, Centrul
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
care asigură securitatea alimentară. Această instituție examinează condițiile sanitar-veterinare a întreprinderilor ce produc, exportă, importă, comercializează produse alimentare animaliere: carne, lapte, ouă etc. Sub controlul Serviciul veterinar se află cele trei piețe comerciale ale orașului, fiecare dispunând de un laborator. Municipiul Bălți este principalul centru industrial al Regiunii de Dezvoltare Nord. În municipiu sunt înregistrate 28,9% din totalul întreprinderilor mari și 53,3% din totalul volumului de producție industriale din regiune. Cu o populație de 4% din totalul pe țară
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
produc, exportă, importă, comercializează produse alimentare animaliere: carne, lapte, ouă etc. Sub controlul Serviciul veterinar se află cele trei piețe comerciale ale orașului, fiecare dispunând de un laborator. Municipiul Bălți este principalul centru industrial al Regiunii de Dezvoltare Nord. În municipiu sunt înregistrate 28,9% din totalul întreprinderilor mari și 53,3% din totalul volumului de producție industriale din regiune. Cu o populație de 4% din totalul pe țară, generează 14% din producția industrială, 9% din vânzările cu amănuntul și acumulează
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
industriale din regiune. Cu o populație de 4% din totalul pe țară, generează 14% din producția industrială, 9% din vânzările cu amănuntul și acumulează 6% din investițiile în capital fix. Așezarea geografică centrală în nordul țării este extrem de avantajoasă. Dificultățile municipiului de ordin economic sunt: necesitatea surselor investiționale pentru reconstrucția anumitor întreprinderi principale și infrastructurii orașului, deficitul de resurse acvatice. Pe parcursul anilor 2004-2008 municipiul Bălți a beneficiat de un flux continuu de investiții, atât ca volum de credite din partea companiilor afiliate
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
acumulează 6% din investițiile în capital fix. Așezarea geografică centrală în nordul țării este extrem de avantajoasă. Dificultățile municipiului de ordin economic sunt: necesitatea surselor investiționale pentru reconstrucția anumitor întreprinderi principale și infrastructurii orașului, deficitul de resurse acvatice. Pe parcursul anilor 2004-2008 municipiul Bălți a beneficiat de un flux continuu de investiții, atât ca volum de credite din partea companiilor afiliate, cât și ca aporturi în capitalul social. Însă din cauza crizei, în 2009 suma investițiilor a fost de 466,4 mil lei, cu 47
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
servicii prestate atât persoanelor fizice, cât și celor juridice, dar și lipsa unor strategii de dezvoltare a anumitor sectoare economice. Salariul mediu lunar în 2010 a atins valoarea de 3179,5 lei, cu 9,6% mai mare față de 2009 . În municipiul Bălți sunt înregistrați 6,3% din totalul salariaților pe țară. În anul 2008 în Bălți au activat 321 microîntreprinderi, 419 întreprinderii mici, medii - 60, mari - 48 și în total - 1848 întreprinderi. Numărul întreprinderilor cu capital străin - 67. Cota întreprinderilor din
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
au activat 321 microîntreprinderi, 419 întreprinderii mici, medii - 60, mari - 48 și în total - 1848 întreprinderi. Numărul întreprinderilor cu capital străin - 67. Cota întreprinderilor din Bălți în totalul vânzărilor realizate de întreprinderile din Republica Moldova este de 5,6% (2008). Industria municipiului este reprezentată de 322 de întreprinderi și unități de producere care au produs în anul 2015 marfă în valoare de 4203,5 mii lei, ceea ce constituie 9,6 % din totalul pe republică. Aprovizionarea cu energie termică în municipiu este asigurată
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
2008). Industria municipiului este reprezentată de 322 de întreprinderi și unități de producere care au produs în anul 2015 marfă în valoare de 4203,5 mii lei, ceea ce constituie 9,6 % din totalul pe republică. Aprovizionarea cu energie termică în municipiu este asigurată în mare parte de Centrala Termoelectrică la care sunt instalate 2 turbogeneratoare cu o capacitate totală de producere a energiei electrice de 24 MW, 7 cazane cu aburi cu o capacitate de 420 tone aburi pe oră și
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
a energiei electrice de 24 MW, 7 cazane cu aburi cu o capacitate de 420 tone aburi pe oră și 4 cazane cu o capacitate de 400 GKal pe oră. În industria alimentară activează cele mai multe întreprinderi medii și mari din municipiu. „Floarea Soarelui” S.A. este unica întreprindere din Republica Moldova specializată în rafinarea de calitate superioară și dezodorizare a uleiului vegetal. Întreprinderea „Barza Albă” S.A. este specializată în producerea băuturilor alcoolice, „Incomlac” S.A. este una dintre cele mai mari întreprindere din republică
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
SA este cel mai mare producător de mașini agricole din Republica Moldova și de fabrică deschisă de către concernul german Draexlmaier, care produce componente și echipamente electronice pentru automobile: panouri de comandă, cabluri și componente electrice pentru automobile. Deși este localitate urbană, municipiul Bălți dispune și de un mic sector agricol, amplasat în cele două localități rurale care fac parte din municipiu (Sadovoe și Elizaveta). Agricultura municipiului se specializează în culturi cerealiere și cultivarea legumelor. Zootehnia este slab dezvoltată. Sectorul agricol este slab
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
care produce componente și echipamente electronice pentru automobile: panouri de comandă, cabluri și componente electrice pentru automobile. Deși este localitate urbană, municipiul Bălți dispune și de un mic sector agricol, amplasat în cele două localități rurale care fac parte din municipiu (Sadovoe și Elizaveta). Agricultura municipiului se specializează în culturi cerealiere și cultivarea legumelor. Zootehnia este slab dezvoltată. Sectorul agricol este slab integrat în economia Bălțiului. Asigurarea cu materie primă a întreprinderilor din industria alimentară se bazează și pe furnizorii din
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
electronice pentru automobile: panouri de comandă, cabluri și componente electrice pentru automobile. Deși este localitate urbană, municipiul Bălți dispune și de un mic sector agricol, amplasat în cele două localități rurale care fac parte din municipiu (Sadovoe și Elizaveta). Agricultura municipiului se specializează în culturi cerealiere și cultivarea legumelor. Zootehnia este slab dezvoltată. Sectorul agricol este slab integrat în economia Bălțiului. Asigurarea cu materie primă a întreprinderilor din industria alimentară se bazează și pe furnizorii din raioanele adiacent . În domeniul floriculturii
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
majore; sporirea potențialului de export al RM cu produse competitive; dezvoltarea infrastructurii existente și crearea unei infrastructuri industriale de transport și comunale noi; crearea unui număr mare de noi locuri de muncă și perfecționarea cadrelor existente; ameliorarea situației social-economice în municipiul Bălți. La fel ca și celelalte zone, zona liberă de la Bălți beneficiază de un set de facilități, prevăzut de legea cadru privind zonele antreprenoriale libere, de Codul Vamal și de cel Fiscal. În 2010 erau înregistrați 7 rezidenți specializați în
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
10,35 ha în care activează ÎCS “Draexlmaier Automotive“ SRL. La sfârșitul anului 2010 a fost creată subzona nr.3, cu o suprafață de 136,4 ha, pentru a spori potențialul investițional disponibil atât al zonei libere, cât și al municipiului Bălți în ansamblu. Lungimea totală a drumurilor din municipiu este de 220,7 km cu o suprafață de 1.478,5 m. Cea mai mare parte a drumurilor au acoperire rigidă - 181 km, dintre care 105,3 km sunt acoperite
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
SRL. La sfârșitul anului 2010 a fost creată subzona nr.3, cu o suprafață de 136,4 ha, pentru a spori potențialul investițional disponibil atât al zonei libere, cât și al municipiului Bălți în ansamblu. Lungimea totală a drumurilor din municipiu este de 220,7 km cu o suprafață de 1.478,5 m. Cea mai mare parte a drumurilor au acoperire rigidă - 181 km, dintre care 105,3 km sunt acoperite cu asfalt. Pe teritoriul orașului sunt 32 de poduri
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
32 de poduri. Aprovizionarea cu energie electrică este efectuată de filiala din Bălți a „Red-Nord”. Lungimea totală a liniilor deservite este de 868 km, inclusiv: 425 km linii în aer și 443 km de cablu. Cea mai mare parte a municipiului este conectată la stația electrică „Centrală” de 110/10 KW. În 2004 erau conectate la rețeaua de gaze 26.479 apartamente sau aproape 100% din spațiul locativ. Lungimea totală a conductelor de gaze este de 144,27 km. Aprovizionarea cu
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
la stația electrică „Centrală” de 110/10 KW. În 2004 erau conectate la rețeaua de gaze 26.479 apartamente sau aproape 100% din spațiul locativ. Lungimea totală a conductelor de gaze este de 144,27 km. Aprovizionarea cu apă a municipiului este efectuată din râul Nistru prin intermediul conductei de apă „Soroca-Bălți” și fântânilor arteziene. Lungimea conductei de apă până în oraș este de 65 km și are o capacitate de 900 mii m pe zi. Însă datorită faptului că în prezent această
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
prin intermediul conductei de apă „Soroca-Bălți” și fântânilor arteziene. Lungimea conductei de apă până în oraș este de 65 km și are o capacitate de 900 mii m pe zi. Însă datorită faptului că în prezent această sursă nu funcționează, pe moment municipiul este aprovizionat cu apă din 58 fântâni arteziene. Lungimea totală a conductelor de apă din raza orașului este de 267 km. Rețelele de canalizare au o lungime de 140 km și densitatea rețelei - 185 km/100 km. Impulsionarea acestui domeniu
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
nod de transport din nordul republicii cu o infrastructură de transport dezvoltată, care asigură legături rutiere, feroviare și aeriene cu toate regiunile republicii și alte țări. În localitate se intersectează importante artere de transport național și internațional rutiere și feroviare. Municipiul Bălțiul este traversat de drumul european E583, care leagă România cu Ucraina prin Republica Moldova. Drumul republican R16 leagă municipiul Bălți, prin orașul Fălești, cu punctul de trecere a frontierei dintre Moldova și România la Sculeni. Drumul R13 Bălți - Șoldănești - Râbnița
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
cu toate regiunile republicii și alte țări. În localitate se intersectează importante artere de transport național și internațional rutiere și feroviare. Municipiul Bălțiul este traversat de drumul european E583, care leagă România cu Ucraina prin Republica Moldova. Drumul republican R16 leagă municipiul Bălți, prin orașul Fălești, cu punctul de trecere a frontierei dintre Moldova și România la Sculeni. Drumul R13 Bălți - Șoldănești - Râbnița (Sectorul de drum Bălți - Gura Camencii) leagă Bălțiul și orașul Florești și continuă spre est către intersecția cu M12
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Sculeni. Drumul R13 Bălți - Șoldănești - Râbnița (Sectorul de drum Bălți - Gura Camencii) leagă Bălțiul și orașul Florești și continuă spre est către intersecția cu M12. Acest drum, de asemenea, asigură accesul principal către Aeroportul Internațional Mărculești . Prin drumul internațional M14 municipiul face legătura cu Cernăuți (Ucraina). De capitala Republicii Moldova, Bălțiul este unit prin drumul republican R14 care la Sărăteni se intersectează cu magistrala M2 (Chișinău - Soroca). Municipiul Bălți are acces aerian prin două aeroporturi - Aeroportul Internațional Bălți și Aeroportul Internațional Mărculești
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
drum, de asemenea, asigură accesul principal către Aeroportul Internațional Mărculești . Prin drumul internațional M14 municipiul face legătura cu Cernăuți (Ucraina). De capitala Republicii Moldova, Bălțiul este unit prin drumul republican R14 care la Sărăteni se intersectează cu magistrala M2 (Chișinău - Soroca). Municipiul Bălți are acces aerian prin două aeroporturi - Aeroportul Internațional Bălți și Aeroportul Internațional Mărculești. Însa ambele aeroporturi sunt utilizate la capacități minime, oferind servicii de transport de mărfuri, în majoritate pe curse interne și zboruri ocazionale externe. Aeroportul Internațional Bălți
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
și de absența condițiilor necesare de operare în aeroport, dar și caracterul limitative al pieței din Republica Moldova. Ceea ce reprezintă în continuare impedimente pentru relansarea acestui aeroport. Adesea teritoriul aeroportului este folosit pentru organizarea concertelor și a unor curse de automobile. Municipiul dispunea și de Aeroportul Bălți-Oraș, utilizat pentru zboruri locale, servind agricultorii, gospodăria comunală. Însă a fost desființat, iar teritoriul fusese alocat Zonei economice libere „Bălți” pentru crearea subzonei nr. 3. Bălți este cel mai important nod feroviar din nordul republicii
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
de tranzit al curselor internaționale care vin din Chișinău. Rutele de cale ferată internațională sunt: Chișinău - Ungheni - Bălți - Ocnița (punct de control și trecere a frontierei). Rutele de importanță regională sunt ramificațiile: Bălți-Râbnița și Bălți-Glodeni. Prezența căii ferate pe teritoriul municipiului prezintă avantaj, deoarece reprezintă o cale de acces către Ucraina, Rusia, Belarus și UE.. Transportul feroviar este utilizat preponderent pentru traficul de mărfuri și de pasageri la nivel internațional Transportul public este asigurat de troleibuze, autobuze și maxi-taxi. Serviciile de
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]