271,675 matches
-
este împărțit în 17 municipii. Cele mai multe municipii sunt situate în partea de sud a râului Sava și a Dunării, în regiunea Šumadija. Trei municipii (Zemun, Novi Beograd și Surčin) se află pe malul nordic al Savei, în regiunea Syrmia, iar municipiul Palilula se află pe ambele maluri ale Dunării, aparținând atât Šumadijiei cât și Banatului (Borcea, Ofcea, Krnjača, Glogonjski Riț, Jabučki Riț). Conform recensământului din 2002, principalele grupuri etnice din Belgrad sunt: sârbii (1.417.187), iugoslavii (22.161), muntenegrenii (21
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
o altă companie mass-media, care deține propria stație TV, post de radio, precum și cel mai popular website de pe internetul sârbesc. Alte posturi de televiziune din Belgrad sunt Košava, Avala, Fox Televizija și altele care acoperă cea mai mare parte din municipiul Belgrad, cum ar fi Studio B. Numeroase canale specializate, sunt de asemenea disponibile: canalul SOS (sport), Metropolis (muzică), Art TV (artă), Cinemania (film), si Happy TV (programe pentru copii). Printre cele mai răspândite ziare zilnice publicate în Belgrad, sunt Politika
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
linii cu 41 de stații împărțite în două zone. Stații din centrul orașului sunt construite subteran, dintre care stația Vukov spomenik este situată la cea mai mare adâncime, de 40 de metri. Acestea sunt orașele surori oficiale ale Belgradului: Unele municipii ale orașului sunt de asemenea înfrățite cu orașe mici sau districte ale altor orașe mari. Pentru detalii, vezi articolele respective ale acestora. Alte forme similare de cooperare și prietenie ale orașului: Scrisori de intenție semnate cu capitalele republicilor din fosta
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
a scăzut simțitor. Conform statisticilor la 1949 în Căușeni locuiau doar 3784 de oameni. În perioada sovietică a fost atestată o dezvoltare economică și socială. La 11 noiembrie 1940 Căușeniul devine centru raional, 1965-oraș, iar la 1998 obține statut de municipiu. În prezent orașul are peste 18 mii de locuitori. Ramurile de bază ale economiei orașului sunt: Industria alimentară, de panificație și a materialelor de construcție. În localitate activează 125 de societăți cu răspundere limitată, 332 întreprinderi individuale și 3 gospodării
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
lui Liviu Ciulei, și nu varianta regizată de el. Acea reclamație apare sub forma unei note în Cartea Albă a Securității, de Virgil Măgureanu 1982, cu numărul 296, „colectată” de către Gheorghe Dănescu, persoană ce îndeplinea rolul de conducător al Securității Municipiului București. Conform acesteia, actorul Radu Beligan, artist al Poporului și director al Teatrului Național din București își exprimă nemulțumirea vis-a-vis de piesa de teatru în cauză, pe motivul că Liviu Ciulei a întors spatele țării și a emigrat în străinătate
Radu Beligan () [Corola-website/Science/297537_a_298866]
-
(Spanish: "The Port of Saint Mary", cunoscut și sub numele de El Puerto) este un municipiu situat pe malurile râului Guadalete în provincia Cadiz, Andaluzia. Începând din anul 2009, orașul are o populație de circa 88.000, din care circa 50.000 locuiesc în centru urban, iar restul în zonele înconjurătoare. Populația municipiului în anul 2012
El Puerto de Santa María () [Corola-website/Science/297524_a_298853]
-
Puerto) este un municipiu situat pe malurile râului Guadalete în provincia Cadiz, Andaluzia. Începând din anul 2009, orașul are o populație de circa 88.000, din care circa 50.000 locuiesc în centru urban, iar restul în zonele înconjurătoare. Populația municipiului în anul 2012 a fost de 89068 de locuitori și este ușor în creștere. Acesta are o suprafață de 159 km ² și o densitate a populației de 541.53 locuitori/Km². Orașul se află la o înălțime de 6 m
El Puerto de Santa María () [Corola-website/Science/297524_a_298853]
-
în America alături de Juan de la Cosa care și-a desenat o harta lumii fiind prima care a inclus și coasta Noii Lumi. Orașul face parte împreună cu Cadiz, Jerez de la Frontera, Sân Fernando (Cadiz), Chiclana, Puerto Real și Rota din Asociația Municipiilor din Golful Cádiz. El Puerto de Santa Maria este cunoscut sub numele de Orașul celor o sută de Palate, desi trecerea timpului și neglijență au lăsat că multe dintre aceste clădiri frumoase să fie distruse. Istorie Conform legendei prezentată în
El Puerto de Santa María () [Corola-website/Science/297524_a_298853]
-
NATO-Ucraina semnat în 2002. Ulterior, s-a convenit ca chestiunea aderării la NATO să fie stabilită în urma unui referendum național. Ucraina este subdivizată în 24 de regiuni ("oblasti", singular - "oblast" adică raioane ), 1 republică autonomă ("avtomna respublica") în Crimeea, două municipii ("mista", singular - "misto") cu statut de regiune și 494 de raioane. Ucraina are 176 de orașe de subordonare regională (обласного значення) și 279 de orașe de subordonare raională (районного значення). În plus, mai există 886 de așezări de tip urban
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
(n. Ștefan Popa, 26 aprilie 1922, Cherechiu, județul Arad - d. 25 mai 2002, București) a fost un poet, eseist, traducător, deținut politic, academician, și politician român, senator în legislatura 1992-1996, ales în municipiul București pe listele partidului Partidului Alianța Civică. Senatorul Ștefan Popa l-a înlocuit pe senatorul René-Radu Policrat de la data de 22 februarie 1993. (pseudonimul literar al lui Ștefan Popa) s-a născut la 26 aprilie 1922 în localitatea Cherechiu, comuna
Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Science/297544_a_298873]
-
Aura Brădățan, Editura "Lidana", Suceava, 2007, 109+III p. 54. "Sărbătorile la români", vol. I-II-III, ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura "Saeculum I.O"., București, 2011, 367 + 335 + 399 p. A colaborat de-a lungul vieții la: În municipiul Suceava, pe Aleea Simion Florea Marian nr. 4, se găsește Casa memorială „Simion Florea Marian”, ce reprezintă un muzeu organizat în casa care a fost cumpărată și restaurată de el, în care a trăit și lucrat. Clădirea, care a fost
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
(în , în ) este un județ situat în sudul Transilvaniei în podișul cu aceelași nume, la nord de Carpații Meridionali, în România. Reședința județului este municipiul Sibiu. se învecinează la est cu județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu județul Mureș. Județul Sibiu se întinde pe 5.432 km. ceea ce reprezintă 2,28
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
mineral sunt valorificate in stațiunile balneoclimaterice Bazna și Ocna Sibiului în tratarea unor afecțiuni. O ramură de bază a economiei acestui județ este și agricultura prin creșterea animalelor și cultivarea porumbului, cartofului și orzului. Județul Sibiu are în componență 2 municipii, 9 orașe și 53 de comune.
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
deputaților sau al senatorilor, precum și de cel putin 500.000 de cetățeni cu drept de vot." "(2) Cetățenii care inițiază revizuirea Constituției trebuie să provină din cel puțin jumătate din județele țării, iar în fiecare din aceste județe sau în municipiul București trebuie să fie înregistrate cel putin 20.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative." Implicarea populației în inițiativa de revizuire a constituției are drept scop asigurarea legitimității acestui demers. Astfel corpul electoral are un rol hotărâtor în inițierea acestei
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
o delimitează de Bulgaria și Dobrogea), iar la nord-est râurile Milcov, Putna și Siret (dincolo de care se află Moldova). Are în componență actualele județe și unități administrative: Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Prahova, Teleorman (fără comuna Islaz), Municipiul București. De asemenea, segmentele situate de est de râul Olt din județele Vâlcea și Olt, precum și sudul județului Vrancea (la sud de Milcov) fac parte din regiunea istorică . Localitatea Predeal (însă fără Timișu de Sus și Timișu de Jos) din
Muntenia () [Corola-website/Science/296691_a_298020]
-
deși majoritatea locuitorilor capitalei Chișinău și, conform sondajelor, persoanele cu înaltă educație folosesc denumirea de „limbă română”, doar unu din șapte moldoveni din mediul rural a declarat româna ca limbă maternă la ultimul recensământ. În cele 5 raioane și 2 municipii ale zonei controlate de republica separatistă Transnistria „limba moldovenească” este încă scrisă cu literele chirilice rusești (ca în perioada sovietică), deosebite de literele chirilice tradiționale ale limbii române de dinainte de 1860. Astfel scrisă, este co-oficială cu limbile ucraineană și rusă
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
este municipiul de reședință al județului Prahova, Muntenia, România. Este situat la 60 km nord de București, pe coordonatele de 26°1'48" longitudine estică și 44°56'24" latitudine nordică și are o suprafață de aproape 60 km². Este înconjurat de
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
de rafinare, ceea ce i-a adus porecla de „capitala aurului negru”. În continuare, activitatea sa economică este bazată pe prelucrarea petrolului, orașul având patru mari rafinării, dar și alte industrii legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere). Municipiul se găsește în apropierea regiunii viticole Dealu Mare-Valea Călugărească și are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism alpin din România. Ploieștiul este un important nod de transport, situându-se pe drumurile care leagă capitala București
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
de construcții suferiseră avarii mari sau totale, ceea ce înseamnă peste 55% din totalul imobilelor din oraș. După 1945, în cadrul transformărilor sociale și economice sub regimul comunist, importanța orașului a scăzut. După 1990 cunoaște din nou un avânt economic și cultural. Municipiul Ploiești este așezat în centrul Munteniei, în partea central-nordică a Câmpiei Române. Ploieștiul, unul dintre orașele cele mai importante ale țării, se află la cea mai mică distanță de capitală, și cu toate că pe parcursul a patru secole a avut strânse legături
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
aceasta, el și-a păstrat personalitatea. Orașul Ploiești este traversat de meridianul 25°E (în partea sa de vest) și de paralela 44°55’N (în partea de sud). Paralela 45°N trece prin comunele suburbane Păulești, Blejoi și Bucov. Municipiul ocupă o suprafață de peste 60 km, din care 35 km reprezintă comunele suburbane. Ploieștiul se găsește între două mari râuri, primul dintre ele, Prahova, spre sud-vest, atingând ușor municipiul prin comuna suburbană Brazi, iar cel de-al doilea, Teleajenul, spre
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
Paralela 45°N trece prin comunele suburbane Păulești, Blejoi și Bucov. Municipiul ocupă o suprafață de peste 60 km, din care 35 km reprezintă comunele suburbane. Ploieștiul se găsește între două mari râuri, primul dintre ele, Prahova, spre sud-vest, atingând ușor municipiul prin comuna suburbană Brazi, iar cel de-al doilea, Teleajenul, spre nord și est, străbătându-l prin comunele suburbane Blejoi, Bucov, Berceni. Orașul este așezat pe râul Dâmbu, care izvorăște în zona de dealuri a orașului Băicoi, trece prin oraș
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
și câteva exemplare de stejari seculari, amintind de Codrii Vlăsiei. În vechile cartiere, cu case „pe pământ”, locuitorii continuă să planteze pomi fructiferi (vișinul, cireșul, mărul, nucul etc.) și să cultive legume și flori. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Ploiești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,64%), cu o minoritate de romi (2,4%). Pentru 6,65% din populație, apartenența etnică nu este
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
altfel, prin extinderea extracției de petrol. Cu toate pierderile și disparițiile pricinuite de cel de-al doilea război mondial și anume de bombardamente, populația Ploieștiului s-a refăcut rapid, înregistrând 95.632 de locuitori în ianuarie 1948. În anul 1930 municipiul avea o populație de 79.149 locuitori, dintre care 69.139 români (87,3%), 3.708 evrei (4,6%), 1.591 maghiari (2,0%), 1.307 germani (1,6%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 69
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
de vedere al echipării fondului locativ 93% au acces la apă potabilă, 90% sunt legate la rețeaua de canalizare, 98% au instalații electrice si 78% sunt conectate la sistemul de termoficare. Viitoarea Zonă metropolitană Ploiești va include 13 comunități limitrofe municipiului Ploiești cu 117.000 de noi locuitori. Întreaga zonă va deveni centru major de tranzit pe 2 Culoare Pan Europene pentru calea ferată și autostradă. Structurată ca parteneriat, zona metropolitană va coordona dezvoltarea în ceea ce privește zonele funcționale, rețelele de comunicație și
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
firme cel mai bine reprezentat este sectorul comerțului și al serviciilor, cu o pondere de 77,5%, în timp ce industria și construcțiile ocupă o piață de 22,5%. La nivelul județului Prahova din punct de vedere al numărului de agenți economici, municipiul Ploiești conduce detașat cu o pondere de 50%, urmat la mare diferență de municipiul Câmpina cu 8% și apoi de celelalte orașe mai mici și comune. Dacă ne referim la anul 2006, Ploieștiul se menține într-o poziție de lider
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]