271,675 matches
-
de 77,5%, în timp ce industria și construcțiile ocupă o piață de 22,5%. La nivelul județului Prahova din punct de vedere al numărului de agenți economici, municipiul Ploiești conduce detașat cu o pondere de 50%, urmat la mare diferență de municipiul Câmpina cu 8% și apoi de celelalte orașe mai mici și comune. Dacă ne referim la anul 2006, Ploieștiul se menține într-o poziție de lider la capitolul volumului de investiții străine - Compania Unilever South Central Europe a decis să
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
al afacerilor, inclusiv fabrica de produse alimentare de la la Târgu Mureș. Kaufland, Tengelman, Selgros, Carrefour, Bricostore, Skoda, Peugeot, Winmarkt, Cardinal Motors, Altex, Aquila sunt alte nume sonore de companii multinaționale, care și-au deschis filiale în ultimii doi ani în municipiul Ploiești. Există deasemenea un număr mare de companii de proiectare și consultanță, multe dintre ele cu specializare în ramurile industriei de petrol: extracție, transport, rafinare, distribuție. În domeniul cercetării petroliere activează institutul ICERP. În perioada regimului comunist municipiul Ploiești ocupa
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
ani în municipiul Ploiești. Există deasemenea un număr mare de companii de proiectare și consultanță, multe dintre ele cu specializare în ramurile industriei de petrol: extracție, transport, rafinare, distribuție. În domeniul cercetării petroliere activează institutul ICERP. În perioada regimului comunist municipiul Ploiești ocupa primul loc, după București, în privința valorii producției industriale realizate. În prezent principalele domenii de activitate sunt: - rafinare la: PETROM S.A. Membru OMV Group - Rafinaria PETROBRAZI, PETROTEL - LUKOIL, S.C. Rafinăria „ASTRA ROMÂNĂ” S.A. Ploiești, ROMPETROL Rafinăria VEGA Ploiești, transport
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
la o veche răscruce de drumuri comerciale, orașul este și astăzi un nod feroviar și rutier, putând fi ușor abordat din toate părțile. În viitor, se dorește ca în dreptul Ploieștiului să fie punctul de început al unei autostrăzi către Albița. Municipiul Ploiești este amplasat într-un județ dens populat și urbanizat, în vecinătatea capitalei României, în apropierea Aeroportului Internațional Henri Coandă și în imediata vecinătate a coridorului TEN-IV și TEN-IX. În fiecare an orașul devine din ce în ce mai sufocat de numărul crescut de
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
A. Bassarabescu, Nichita Stănescu, Geo Bogza, Radu Tudoran, al compozitorului Paul Constantinescu, filozofului Petre P. Negulescu. Dintre absolvenții Liceului „Sfinții Petru și Pavel” sunt de menționat trei președinți ai Academiei Române: Andrei Rădulescu, Mihai Drăgănescu și Eugen Simion. Rețeaua sanitară din municipiul Ploiești este compusă din următoarele unități: Sunt 110 medici de familie, 368 medici specialiști și 1627 cadre medii. Încă din 1993 în oraș au apărut posturile de radio particulare - radio Prahova și radio KissFM (fostul Radio Contact), urmate apoi de
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
români cu drepturi depline de alegere a înalților demnitari la Romă și beneficiind de sufragii și de "honorum". Unele colonii făceau parte din Italia, fiindu-le conferite privilegii de a nu plăti dârî directe. Coloniile constituiau centre puternice de romanizare. Municipiile erau orașe cu mai putine drepturi decât coloniile, iar locuitorii lor reprezenta sub raport juridic un stadiu intermediar între peregrini și coloniști. Puteau fi ridicate la rangul de colonii, după cum satele puteau deveni municipii. Unele municipii aveau multe drepturi, altele
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Coloniile constituiau centre puternice de romanizare. Municipiile erau orașe cu mai putine drepturi decât coloniile, iar locuitorii lor reprezenta sub raport juridic un stadiu intermediar între peregrini și coloniști. Puteau fi ridicate la rangul de colonii, după cum satele puteau deveni municipii. Unele municipii aveau multe drepturi, altele mai puține. Românii provocau o emulație și dădeau un impuls al acțiunii de asimilare. Conducerea era orânduita după modelul român. Există un ordo decurionum-consiliu municipal și diverși magistrați. Dregătorii erau doi în colonii și
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
centre puternice de romanizare. Municipiile erau orașe cu mai putine drepturi decât coloniile, iar locuitorii lor reprezenta sub raport juridic un stadiu intermediar între peregrini și coloniști. Puteau fi ridicate la rangul de colonii, după cum satele puteau deveni municipii. Unele municipii aveau multe drepturi, altele mai puține. Românii provocau o emulație și dădeau un impuls al acțiunii de asimilare. Conducerea era orânduita după modelul român. Există un ordo decurionum-consiliu municipal și diverși magistrați. Dregătorii erau doi în colonii și patru în
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
aveau multe drepturi, altele mai puține. Românii provocau o emulație și dădeau un impuls al acțiunii de asimilare. Conducerea era orânduita după modelul român. Există un ordo decurionum-consiliu municipal și diverși magistrați. Dregătorii erau doi în colonii și patru în municipii. Răspundeau de întreaga conducere a orașelor, îndeplineau deciziile luate în consiliul decurionilor, judecau procesele. Alți magistrați erau edili însărcinați cu îngrijirea clădirilor publice, cu poliția orașului, cu întreținerea străzilor, aprovizionarea publică, organizarea spectacolelor, alții erau questori care se ocupau cu
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
din rândul cetățenilor înstăriți, aceștia fiind plătiți prin renumerație. Ptolemeu atestă 44 de orașe în Dacia. Unele ajung la rang superior de colonii precum Ulpia Traiana Sarmizegetusa Regia, Napoca, Apulum, Drobeta, Romula ,Potaissa, Malva. Alte orașe dobândesc decât titlul de municipii că Dierna, Tibiscum, Ampelum, Porolissum. Pagi erau comune mari, situate pe teritoriul unei colonii romane.Vici erau simple așezări rurale. Erau conduse de unul sau doi magistrați sau de un prefect. Dintre așezările rurale din Dacia cele mai importante erau
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
în basca "Nafarroa") formează Hegoalde. Nordul regiunilor basce franceze formează Iparralde. Regiunile basce (franceze) sunt parte a departamentului Pyrénées-Atlantiques. Ele sunt: Țara Bascilor include următoarele teritorii istorice, care sunt echivalente cu provinciile Spaniei (diviziuni administrative spaniole): Aceasta reguine are 251 municipii, dintre care 51 se află în Álava, 88 în Guipúzcoa și 112 în Vizcaya. În Țară Bascilor se vorbește atât spaniolă, cât și basca, ultima fiind limba maternă în această reguine. Limba basca se deosebește de spaniolă prin faptul că
Țara Bascilor () [Corola-website/Science/296730_a_298059]
-
spaniolă "Cataluña," în catalană "Catalunya", în occitană (aranesă) "Catalonha") este o comunitate autonomă (în spaniola: Comunidad autonoma) a Spaniei, situată în extremitatea de nord-est a Peninsulei Iberice. Capitala și cel mai mare oraș este Barcelona, al doilea cel mai populat municipiu din Spania. Constituie nucleul original și cel mai important și mai extins teritoriu al limbii și culturii catalane. Spre deosebire de Regiunea autonomă , cunoscută uneori și sub numele de "Principat" sau de "Catalonia strictă" (catalană: "Catalunya estricta"), există și regiunea istorică Catalonia
Catalonia () [Corola-website/Science/296731_a_298060]
-
constă din patru provincii (Barcelona, Girona, Lleida și Tarragona), create de către Javier de Burgos prin decretul regal de la 30 noiembrie 1833. De asemenea provinciile sunt divizate in 42 "comarques", adică districte sau raioane. Fiecare dintre ele se mai împarte în municipii, al căror număr total este 948. Printre cele mai importante festivități se numără "correfocs", în care „dracii" „se joacă” cu focul și cu oamenii. Acești draci nu sunt în acest caz încarnarea răului; ei sunt exuberanți, dansând pe sunetele tamburinelor
Catalonia () [Corola-website/Science/296731_a_298060]
-
Slatina (în bulgară Слатина, maghiară Zlatina, slovacă Zlatina, sârbă Zlatibor) este municipiul de reședință al județului Olt, Muntenia, România, format din localitățile componente Cireașov și Slatina (reședința). Orașul este situat în sudul României, pe malul stâng al râului Olt în regiunea istorică Muntenia la contactul cu Oltenia, în zona de contact dintre
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
de Prelucrare a Aluminiului (fosta Alprom), Întreprinderea de Țevi (actuala Artrom), Electrocarbon, Rulmenți și Utalim. Stema a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1368 din 10 noiembrie 2005 și publicată în "Monitorul Oficial nr. 1019" din 17 noiembrie 2005. Stema municipiului Slatina se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află un turn crenelat, de argint, cu o poartă neagră arcuită și zăbrelită, dotat cu trei ferestre negre, însoțit de un soare
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
metalică cu cinci arce, peste unde de argint, umbrite negru, ieșind din vârful scutului. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu șapte turnuri crenelate (coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de "municipiu, reședință de județ"). Turnul simbolizează punctul de pază și vamă al localității, fapt menționat într-un act oficial emis de Vlaicu Vodă în anul 1368 pentru negustorii brașoveni. Cele două astre, soarele și luna, care flanchează turnul, semnifică lumină, fertilitate
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
de Vlaicu Vodă în anul 1368 pentru negustorii brașoveni. Cele două astre, soarele și luna, care flanchează turnul, semnifică lumină, fertilitate, libertate, respectiv veșnicie, creștere și cunoaștere. Podul peste râul Olt reprezintă importanța localității în traficul comercial și de călători. Municipiul Slatina, este poziționat în sudul țării, în partea central-nordică a județului Olt și în vestul regiunii istorice Muntenia. De asemenea, poziția urbei poate fi caracterizată ca fiind pe valea râului Olt, pe un culoar larg, bine conturat și delimitat, într-
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
fi caracterizată ca fiind pe valea râului Olt, pe un culoar larg, bine conturat și delimitat, într-o zonă de contact a două mari unități de relief - Piemontul Getic și Câmpia Olteniei. Orașul se află la aproximativ 50 km de municipiul Craiova, 70 km de municipiul Pitești și 190 km de capitala București. Sub aspect morfologic, poziția geografică a municipiului Slatina este limitată la sectorul de vale a râului Olt, cu dezvoltarea pe stânga a acestuia și se delimitează la nord
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
valea râului Olt, pe un culoar larg, bine conturat și delimitat, într-o zonă de contact a două mari unități de relief - Piemontul Getic și Câmpia Olteniei. Orașul se află la aproximativ 50 km de municipiul Craiova, 70 km de municipiul Pitești și 190 km de capitala București. Sub aspect morfologic, poziția geografică a municipiului Slatina este limitată la sectorul de vale a râului Olt, cu dezvoltarea pe stânga a acestuia și se delimitează la nord cu prelungirile sudice ale Podișului
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
de contact a două mari unități de relief - Piemontul Getic și Câmpia Olteniei. Orașul se află la aproximativ 50 km de municipiul Craiova, 70 km de municipiul Pitești și 190 km de capitala București. Sub aspect morfologic, poziția geografică a municipiului Slatina este limitată la sectorul de vale a râului Olt, cu dezvoltarea pe stânga a acestuia și se delimitează la nord cu prelungirile sudice ale Podișului Getic și anume, prin subdiviziunile acestuia de est prin Dealurile Oltețului, la nord Platforma
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
dintre cele mai importante baraje amenajate pe râu. Pusă în funcțiune în anul 1981, acumularea hidroenergetică Slatina, prezintă următoarele caracteristici: H baraj = 23 m, S acumulat = 497 ha, V total acumulat = 31 milioane m3. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Slatina se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,74%), cu o minoritate de romi (2,47%). Pentru 10,65% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
cea de-a doua lor fabrică din oraș. O altă investiție importantă constă într-o fabrică de subansamble auto, o investiție greenfield a grupului german Honsel, ce va începe să producă, cel mai probabil din 2011-2012. Alte companii reprezentative ale municipiului cu pondere însemnată în economia acestuia sunt: În Slatina se găsesc și numeroase fabrici mici și mijlocii precum: Benteler (investiție germană), Minatex, Partener Prompt, Litestructures (investiție britanică), Aluta, Oltina, Italian Leather Sofa, Uniconfex, etc. În ultimii 4 ani, în Slatina
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
este municipiul de reședință al județului Neamț, Moldova, România, format din localitățile componente Ciritei, Doamna, (reședința) și Văleni. Situat pe valea Bistriței, în nord-estul României, orașul avea la nivelul anului 2011 o populație de de locuitori. În Piatra-Neamț se află sediul Agenției
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
Neamț, Moldova, România, format din localitățile componente Ciritei, Doamna, (reședința) și Văleni. Situat pe valea Bistriței, în nord-estul României, orașul avea la nivelul anului 2011 o populație de de locuitori. În Piatra-Neamț se află sediul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est. Municipiul Piatra-Neamț se află în centrul județului, pe malurile râului Bistrița, mai exact la ieșirea acestuia dintre munți, la confluența cu pârâul Cuejdiu. Orașul este traversat de șoseaua națională DN15, care o leagă spre sud-est de Bacău și spre vest de
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
1998. Orașul se bucură de câteva avantaje, o climă temperat continentală cu veri scurte răcoroase, toamne lungi, ierni blânde, fără geruri mari. Beneficiind de un cadru natural avantajos și de legături ușoare spre toate punctele cardinale, teritoriul de astăzi al municipiului Piatra Neamț a constituit o permanentă vatră de locuire. În Piatra Neamț, apele curgătoare cele mai importante sunt Bistrița și Cuiejdi. Printre pârâiașele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean. Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamț sunt acumularea Lacul Bâtca
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]