26,974 matches
-
precedentă, fusesem chemat să asist la ceea ce credeam eu că va fi ultima naștere din activitatea mea, pentru că practicam de multă vreme această meserie și voiam să mă pensionez. Datorită experienței din noaptea trecută, simt că ar trebui să mă apuc din nou de medicină. Femeia pe care o ajutam să nască era primipară (la prima naștere), prin urmare trecea printr-un travaliu mai dificil, datorită rigidității oaselor și țesuturilor. Când au început contracțiile mai puternice, iar mama a început să
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
masa de jos, a iobăgimii și a jelerimii, asupra căreia apăsau amare sarcini. Admiterea acestei împărțiri sociale, în spirit feudal, este o vădită concesie făcută împrejurărilor" (Blaga, 1995, p. 95). Aceasta trebuie pusă însă pe seama întorsăturii pe care evenimentele au apucat-o în epoca postiosefină a restituțiilor, în care petiționarii (clerul, nobilimea, orășenii și militarii români din Transilvania) au fost forțați să își deradicalizeze programul revendicativ. Reformulându-și solicitările în lumina unui realism pragmatic, elita românească a urmărit să ajungă la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
coordonate etnice. Bărnuțiu este alarmat de constatarea că niciodată spiritul național n-a fost mai lipsit de apărare în fața detractorilor săi, când "natiunalitatea loru e amenintiata mai alesu dein trei parti: 1) de catre strainii dein midiloculu loru, carii le au apucatu industri'a, comerciulu, si tote sorgentile de venituri, prein carile 'si au cêstigatu dominatiune preste d'insii; 2) de catra civilitatea europeana cea egoistica, despotica si materialista, carea voesce a le impune sub nume de civilisatiune despotismulu, lupsulu, deficitulu, materialismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dintre partidele interbelice pentru putere i s-a pus capăt în februarie 1938, când Carol al II-lea ale cărui cognomene alternau de la "regele țăranilor", prin "mecena al culturii", până la cel de "regele playboy" -, a demis guvernul Goga-Cuza (care nu apucase să guverneze decât pentru 44 de zile) și a instituit dictatura regală. Prin acest "inaugural", politica românească intra sub lunga zodie a dictaturii. Însă dictatura carlistă nu a fost una trainică. În 1940, pe fondul izbucnirii celui de-al Doilea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
islamului nu s-a rezumat doar la o postură defensivă. Campioni ai cauzei creștinătății, atleți ai lui Crist, românii au încercat și să mântuiască Europa pe infideli. Pe lângă faptul că este prezentat ca un unificator al românității ("el spera să apuce Maramureșul întreg, leagănul domniei moldovene, și să ajungă chiar Voevod al Transilvaniei"), Petru Rareș trebuie să rămână în memoria colectivă europeană prin "ideea sa cea mare": Într-adevăr mintea lui Rareș țesea un plan măreț: ideea cea mare a lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pregătirea bătăii. Se consideră, pe baza ultimelor înregistrări și studii biomecanice, că viteza optimă ela ti ain a nului trebuie a nsă în ultimii 15 m în tea cutiei. Priza pe ă are următoarele caracteristici (pentru dreptaci): prăjin * mâna dreaptă apucă prăjina de sus în jos (palma s); în su * mâna stângă apucă prăjina de sus în jos; * prăjina ridicată la nivelul șoldului, cu vârful orientat în sus, la ridicare; * prăjina se sprijină pe degetul mare al mâinii stângi; * palma mâinii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
viteza optimă ela ti ain a nului trebuie a nsă în ultimii 15 m în tea cutiei. Priza pe ă are următoarele caracteristici (pentru dreptaci): prăjin * mâna dreaptă apucă prăjina de sus în jos (palma s); în su * mâna stângă apucă prăjina de sus în jos; * prăjina ridicată la nivelul șoldului, cu vârful orientat în sus, la ridicare; * prăjina se sprijină pe degetul mare al mâinii stângi; * palma mâinii drepte este orientată în jos, cu arătătorul în diagonală peste prăjină; * ambele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
vor determina un me ele materiale iconografic * învățarea prizei pe mânerul ciocanul lui fără * însușirea piruetelor; * formarea ritm . demonstrația profesorului cu privire la priza la ciocan se pot executa următoarele exerciții pentru învățarea prizei corecte și acomodarea u obiectul de aruncat: * se apucă mânerul ciocanului cu mâna stângă (pentru dreptaci) între alangele 2 și 3 cu degetul mare în afara mânerului. Se așează cele 4 degete ale âinii drepte (pentru dreptaci) peste mâna stângă astfel încât falangele 2 și 3 să fie nivelul falangelor de la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Într-a șaptea, profesorul de matematică și muzică, dacă nu scosese mare lucru de la mine cu prima disciplină, mai spera să-i fiu de-ajutor la cor, unde, într-o repetiție, după ce ne încălziserăm vocile, mă chemă lângă el și, apucându-mi ușor mîinile prin spate, dirijă cu ele câteva măsuri. Bacăului îi datorez mult. Școala Pedagogică avea profesori de elită: Emil Tudor la psihologie, pedagogie, logică; Emil Leahu, la română; Petre Bărbuță și Emil Zaborilă la muzică; Remus Vrânceanu și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
am îngrijit-o. N-ați amintit niciunul din titlurile volumelor de traduceri. Le considerați mai puțin importante? Dimpotrivă, îmi sunt la fel de dragi. Le aveam pregătite și tatonam editurile încă înainte de Revoluția, dar am fost refuzat. Mă bucur însă că am apucat o bună perioadă de succes a traducerilor, imediat după 1989, când am publicat Trei oameni tari de Alex. Dumas Fiul, împreună cu Vlad Sorianu, volumul de povestiri grupate sub titlul Dragoste și onoare și Copilul pădurilor de Alex. Dumas Tatăl, Cavalerii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
humă însuflețită din satul „de peste Răstoaca-Sabar”, mânat în lume de ambiția mamei de a-și vedea feciorul „domn cu multă carte”, care, însă, n-a ajuns dascăl decât la 30 de ani, când „și-a găsit Bacăul”, unde s a apucat să scormonească arhivele și să dea la iveală, printr-o droaie de scriituri și cărți, oameni de seamă și faptele lor din trecutul istoric al acestui ținut, cum ar fi Budenii, Gr.H. Grandea, Alex. Gheorghiu Doinaru, Ion Luca, Gr. Tabacaru
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
poate ne molipsiți și pe noi. Care dintre anotimpuri v-a plăcut în mod special? Primăvara, pentru că atunci încolțesc toate speranțele. Ai apoi la dispoziție un timp mai îndelungat, vara întreagă și o parte din toamnă. Toamna, pe sfârșit, te apucă așa o tristețe că s-a dus tot ce a fost frumos și că vine iarna, dar dacă ai făcut o viață de 100 de ani, tot așa, când vară, când primăvară, te-ai acomodat cu fiecare și ai găsit
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
terasa de est a Bârladului, numită de localnici și chiar în acte La Năsipuri. Mici enclave ale codrilor de odinioară se mai păstrează în lunca Bârladului, dar fără să mai întâlnim acei stejari falnici de altădată. Autorul acestor rânduri a apucat să vadă pâlcuri de asemenea copaci groși, măsurând în diametru cam până la 1 m, în așa-zisele grădini de pe dreapta Bârladului aparținând locuitorilor Vasile Trifan, Alec Borș, Haralambie Strătulat etc., tăiați de urmașii acestora prin anii 1950. Era pe vremea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dicționar, o „măsură de lungime, egală cu distanța dintre picioarele unui om mijlociu în timpul mersului”, între timp mărimea pasului a variat, ajungând să fie egală, nu cu o singură deschizătură de pas, ci cu două, respectiv pasul dublu, așa cum am apucat să vedem că măsurau părinții noștri în perioada interbelică, pe locurile ce fuseseră și se păstraseră răzeșești. În felul acesta, pasul a ajuns să echivaleze cu stânjenul, instrument și unitate de măsură ulterioară pasului, multă vreme coexistând. Dovada că toate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi avut loc cu mult timp înaintea datelor din documentele de danie de la Vasile Lupu, dacă avem în vedere că hotarele lor sunt specificate pentru fiecare stăpânire și ele trebuie în continuare „să fie după vechile hotare pe unde au apucat din veac”. 3. Interconexiuni între stăpâniri individuale și devălmașe O caracteristică, frecvent întâlnită în cuprinsul documentelor vechi, demnă de atenție sporită, are în vedere aspectul cu privire la includerea în acte a întregului hotar al satului sau moșiei ca stăpânire boierească, deși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
următoare. Căci - continuă cronica - după un popas făcut „la un sat al lui Negel, anume Roșiecii, la ținutul Fălciului”; prinzând veste că este îndeaproape urmărit de un grup de 300 de călăreți, „domnul, încălecând, au pus pe spătarul Venin înainte, apucând drumul în gios la Torcești, la Tecuci, la satul lui spatarul Venin” (subl. I. S.). Până a reușit să-și stabilească tabăra militară la Galați, domnitorul și curtea umblau „din loc în loc, pe la Umbrărești, pe la Torcești și pe la Șerbănești, mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
negricioasă, nu pentru păstrarea mierii înlăuntru, ci împotriva luminii soarelui. De aceea, prisăcarii când prind un roi nou cu regina lui, îl așază într-un stup în care fac găuri și crestături în locuri felurite. Albinele, mai înainte de a se apuca de altceva, astupă găurile și crestăturile cu ceara neagră de care am pomenit mai sus, fiindcă ele nu pot lucra decât în întuneric, și abia după aceea se apucă de lucru. Ceara aceasta, împreună cu mierea, o scot prisăcarii la vremea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
găuri și crestături în locuri felurite. Albinele, mai înainte de a se apuca de altceva, astupă găurile și crestăturile cu ceara neagră de care am pomenit mai sus, fiindcă ele nu pot lucra decât în întuneric, și abia după aceea se apucă de lucru. Ceara aceasta, împreună cu mierea, o scot prisăcarii la vremea hotărâtă; fiindcă are un miros aproape ca de ambră și ține la razele soarelui, ei o vând cu atât mai scump...”. Superbul elogiu făcut apiculturii românești de marele învățat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
locuri înfloritoare, ce asigurau posibilități și condiții de viață și propășire. Nu întâmplător, zona a fost locuită stabil încă din epoca pietrei. E de admis, oare, să credem că oamenii din a doua jumătate a secolului al XVII-lea se apucau în mod stricto sensu să „arunce cu răsteul” sau cu „praștia cu piatră” pentru ca să stabilească o anume mărime de teritoriu ? Noi afirmăm că nu. E de la sine înțeles că se știa, pe bază de experiență îndelungată, ce și cât reprezintă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înfățișări în instanțele de judecată. Preotul Ion Lazăr, Ion Porumboiu, Vasile Croitoru, Năstasă Lazăr, toți din satul Suraia, scriu că „în trupul moșiei Umbrărești esti un bătrân, Ionașcu Dolea, și s-au stăpânit de către noi din vechi, pi cari am apucat și pi părinții noștri și nu s-au acolisit nimenea”. În 1835, „s-au pus în tăria sa un Diaconu Darie de la satul Umbrărești supt cuvânt că ar fi și el neam cu noi într-acel bătrân și i să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se notifică în scris APIA în termen de 10 zile calendaristice de la efectuare. - în cazul constatării unor nereguli/fraude, A.P.I.A. întreprinde demersurile necesare recuperării sumelor acordate necuvenit conform art. 63 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 și/sau apucă prevederile O.U.G. nr. 66/2011 , cu modificările și completările ulterioare. - nu se acordă nici o plată dacă se stabilește că au fost create artificial condiții pentru obținerea plăților aferente schemelor de plată, cu scopul de a obține un avantaj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276591_a_277920]
-
se notifică în scris APIA în termen de 10 zile calendaristice de la efectuare. - în cazul constatării unor nereguli/fraude, A.P.I.A. întreprinde demersurile necesare recuperării sumelor acordate necuvenit conform art. 63 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 și/sau apucă prevederile O.U.G. nr. 66/2011 , cu modificările și completările ulterioare. - nu se acordă nici o plată dacă se stabilește că au fost create artificial condiții pentru obținerea plăților aferente schemelor de plată, cu scopul de a obține un avantaj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269736_a_271065]
-
se notifică în scris APIA în termen de 10 zile calendaristice de la efectuare. - în cazul constatării unor nereguli/fraude, A.P.I.A. întreprinde demersurile necesare recuperării sumelor acordate necuvenit conform art. 63 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 și/sau apucă prevederile O.U.G. nr. 66/2011 , cu modificările și completările ulterioare. - nu se acordă nici o plată dacă se stabilește că au fost create artificial condiții pentru obținerea plăților aferente schemelor de plată, cu scopul de a obține un avantaj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270098_a_271427]
-
se notifică în scris APIA în termen de 10 zile calendaristice de la efectuare. - în cazul constatării unor nereguli/fraude, A.P.I.A. întreprinde demersurile necesare recuperării sumelor acordate necuvenit conform art. 63 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 și/sau apucă prevederile O.U.G. nr. 66/2011 , cu modificările și completările ulterioare. - nu se acordă nici o plată dacă se stabilește că au fost create artificial condiții pentru obținerea plăților aferente schemelor de plată, cu scopul de a obține un avantaj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270270_a_271599]