28,267 matches
-
regulă respect]rii drepturilor altora. Partea a cincea: Etic] aplicat] Aplicarea unei perspective etice în probleme specifice și în situații practice (etic] aplicat]) reprezint] replică practic] a teoriilor abstracte de etic] normativ] analizate în partea a patra. În ultimele dou] decenii, etică aplicat] a cunoscut o dezvoltare de o amploare deosebit], astfel încât o sistematizare a acesteia este imposibil] aici. De aceea, secțiunea de fâț] conține articole care trateaz] teme selectate pe baza importanței practice și a gradului în care aceste teme
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mașini second-hand.) Tribul G/wi (bară oblic] reprezint] o consoan]) ce locuiește în centrul deșertului Kalahari din Botswana ofer] premisele unui studiu de caz asupra oper]rii unui sistem moral într-o formațiune social] de foarte mici dimensiuni. Pan] în deceniul trecut aceast] populație era compus] din van]tori și culeg]tori, ce tr]iau în grupuri de 40 pan] la 80 de b]rbați, femei și copii. Grupurile erau autonome, avându-și propria ordine social], politic] și economic] și posedau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pozitiviștii, credințele morale nu pot fi testate empiric asemenea celor științifice. În consecinț], credințele morale sunt doar expresii ale sentimentului și nu ale cunoașterii. Dezbaterea astfel inițiat] asupra sensului, limbajului moral și posibilit]ții judec]ții morale a început în deceniul trei al secolului XX și a durat câteva decade (vezi capitolul 38, „Subiectivismul”). Spre deosebire de dezbaterile anterioare asupra moralei, aceast] controvers] a p]rut s] nu ia în seam] aspectul crucial al principiilor sau al valorilor care ar trebui susținute. S-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de analiză viciilor universale, printre care dependența de droguri, setea de bani și c]utarea performanței sexuale; se adaug], de asemenea, beția, l]comia și setea de putere. Date fiind toate aceste preocup]ri, se așteapt] că în urm]torul deceniu s] fie scrise numeroase lucr]ri pe tema virtuții. Referințe Anscombe, G.E.M.: ’Modern moral philosophy ’, Philosophy, 33 (1958), 1-19 Aquinas, Thomas: Summa Theologiae Bennett, J.: ’The conscience of Huckleberry Finn’, Philosophy, 49 (1974), 323-33 Blum, L.: ’Moral exemplars: reflections on
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
A îl ajut] pe C, în timp ce B doar permite că anumite foloase s] îi parvin] lui C. v. Metode de tratament obișnuite și neobișnuite Tehnologiile medicale avansate permit medicilor s] mențin] în viat] mulți pacienți care, în urm] cu un deceniu sau dou], ar fi murit pentru c] nu existau metode de a amâna moartea. Acest] realitate aduce în prim-plan o intrebare mai veche: sunt medicii obligați s] fac] întotdeauna tot ceea ce este cu putinț] pentru a salva viața unui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
altele nu? Statutul legal al avortului decurge în mod direct din statutul s]u moral? Sau trebuie că avorturile s] fie legale, deși uneori sau întotdeauna acestea sunt imorale? Astfel de întreb]ri au suscitat dezbateri intense în ultimele dou] decenii. În mod interesant, în cea mai mare parte a lumii industrializate, avortul nu a constituit un delict pan] când o serie de legi antiavort nu au fost adoptate în cea de-a doua jum]țațe a secolului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Atât ziariștii, cât și activiștii folosesc acest slogan pentru a se referi la o gam] larg] de poziții. Deși poate p]rea o expresie inspirat], menit] s] atrag] atenția asupra suferinței animalelor, similar felului în care a acționat acum câteva decenii sintagma „drepturile femeilor”, „drepturile animalelor” se refer] de fapt la o poziție filosofic] distinct]. Ideea c] animalele au drepturi a fost susținut] cu deosebit] elocvent] de c]tre Tom Regan în cartea The Case for Animal Rights [Pleadorie pentru drepturile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
domeniului un soi de stil ad-hoc, fiind considerat o practic] nefilosofic] și etichetat că și simpl] „cazuistic]”. Având toate acestea în vedere, putem spune c] tematica eticii afacerilor, așa cum este înțeleas] în mod curent, nu este mai veche de un deceniu. Acum zece ani, aceasta era inc] reprezentat] de un amalgam ciudat format dintr-o revizuire de rutin] a teoriilor etice, din câteva considerații generale legate de corectitudinea capitalismului și de câteva cazuri standard, scandaluri și dezastre, care subliniau partea cea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Capitolul 7. Sinteza concluziilor / 157 Anexa I / 161 Anexa II / 171 Anexa III / 177 Lista acronimelor utilizate în lucrare / 185 Bibliografie / 187 Fenomenul identitar într-o nouă lectură Lucrarea lui Horatiu Rusu ilustrează puterea unei tradiții și forța unei idei. Deceniile 8 și 9 ale veacului care s-a încheiat, și cu el odată mileniul însuși, consemnează o revenire a temei identitare în studiile sociologilor, ale etnologilor, ale psihologilor etc. Cartea lui Horatiu Rusu este scrisă, pe de o parte, ca
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
socială, ca o temă, a reprezentat întotdeauna cel puțin o dimensiune latentă a analizelor sociologice fie că ele au fost dedicate micro- sau macrosocialului. Despre identitate s-a spus nu de puține ori că este un subiect emblematic al ultimelor decenii. Tratate laolaltă, cele două teme capătă o relevanță deosebită, deoarece nu trebuie să uităm că actualele schimbări și transformări sociale nu sunt doar o chestiune de interes pentru cercetătorii socialului: ele sunt prezente și reliefate direct, la nivelul fiecărui membru
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sistem de piață capitalist la nivel mondial. 1.2.1.2. Dimensiuni ale globalizării Toate dimensiunile vieții socioumane sunt atinse de globalizare, deși cea mai "vizibilă" și cea mai discutată este încă cea economică. Doar relativ recent (în ultimele două decenii) au început să apară mai multe studii dedicate globalizării în sfera culturii. Appadurai (1996) de exemplu vorbește de cinci dimensiuni interrelaționate ale fenomenului: etnospațiul, mediaspațiul, tehnospațiul, finanspațiul și ideospațiul. Lumea în care ne-am născut și pe care o cunoaștem
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
reflexivitate o ideologie a unei evoluții sociale imaginate ca dezvoltare către democratizare sau liberalizare și globalizare. Dacă privim înapoi acum, se poate spunem în termenii lui Smith (1973), că revoluția totală nu a fost a lui 1989, ci a ultimului deceniu al secolului trecut. Pentru a înțelege ce a însemnat revoluția pentru schimbarea postcomunistă, trebuie să ne amintim ce a fost înainte; interpretarea schimbărilor actuale ar fi caducă fără comparația cu trecutul și dramele sale. Această lucrare și-ar pierde din
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fondurilor mutuale precum SAFI sau FNI; jocuri piramidale precum Caritas; scandaluri politice și de corupție la nivel înalt; ș.a. După cum am anunțat mai sus, în această secțiune intenționăm doar să punctăm cu ajutorul câtorva exemple contextul schimbărilor sociale din ultimele două decenii din România. Vom aborda în continuare în paralel schimbările atât de la nivelul resurselor structurale, cât și de la nivelul resurselor morale, printr-un studiu de caz privind evoluția optimismului și a pesimismului. Reiterăm că scopul acestei incursiuni este doar de a
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cea politică, cea economică și cea tehnologică. Sistemul politic adoptat în 1990 în România s-a dovedit a fi o combinație originală, ambiguă, de sistem democratic de tipul republicii parlamentare (bicameral) cu sistem de tipul republicii prezidențiale. După aproape cinci decenii în care libertatea politică a fost suprimată 18, singura opțiune politică fiind "partidul unic", revoluția a adus o euforie în direcția activismului pe acest plan. Libertatea de asociere și exprimare politică (libertatea de a alege și de a fi ales
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de către organismele politice de tranziție (CFSN, ulterior CPUN constituite spontan) și legitimarea prin votul din 1990 a noilor instituții a fost primul pas important în schimbarea sistemului politic. În mai 1990, au avut loc primele alegeri democratice după aproximativ cinci decenii. FSN19-ul (strămoșul PSD-ului și PDL-ului actuale) condus de Ion Iliescu, un fost lider comunist proeminent, a câștigat fără emoții alegerile legislative 20. La rândul său, Ion Iliescu a devenit președinte, câștigând cu o largă majoritate 21. La următoarele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Ana mi-a întărit convingerea că românii, mare parte din ei, au rămas bolnavi de frică. Dar sindromul nu e chiar atît de simplu, pe cît pare. Frica cvasigenerală, virus nou, necunoscut de români, adus de tancuri și inoculat în deceniile comuniste, se pliază pe soiul de șiretenie străveche, șiretenia ca rezistență în calea imperiilor. Am crezut cu toții că sfîrșitul dictatorilor torționari a mîntuit pe români de nenorocitul sindrom. Nu. Vă mai aduceți aminte cum se fereau slujbașii. să nu fie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca și cum Iașii ar fi Oltenița, un panou de cea mai pură tradiție nicolină, are, în centru, litoul bine ferchezuit al zîmbărețului președinte de Republică. I se văd amîndouă urechile. Dar cerneala tipografică e-aceeași. Ce afront adus, în continuare, după decenii de mascaradă propagandistică, nobilului oraș. Prin această imagine de verificată insolență răsăriteană! Copil, am trăit în cultul unei imagini încîntătoare. Prin noblețe, prin discreție: cea a regelui-copil, cea a regelui-adolescent, în uniforma ostașului crud, peste care urma să vină tăvălugul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tatăl înzestratului scriitor nomenclaturist care, spun gurile rele, și-a scuipat, pur și simplu, fiul blasfemator în momentul apariției cărții. Dar Bietul Ioanide al magicianului Călinescu, atît de subtil tezist și el? Asta să zicem că se întîmpla în agresivele decenii de bolșevizare a țării. Cum să judecăm însă opere, indubitabil sclipitoare, care, produse chiar azi, sînt roase de morbul unui comunism rezidual, insinuîndu-se perfid în perceperea noastră corectă? Trecînd peste Dimineața pierdută a Gabrielei Adameșteanu, nu neapărat ofensatoare, dar oricum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sobolilor: ia, uite, Nicule, au ieșit șobolanii... A dispărut această sete masochistă de a sta la coadă? De cîtva timp, în preajma Halei, zilnic, în fața unei intrări de bloc, și-a făcut apariția o coadă ruptă bucățică cu surata ei din deceniile trecute. Ai zice, văzînd abnegația cu care se stă la ea, că ne aflăm nu în 2000, ci în 1950, 60, 70, 80. Atît de bine seamănă totul cu imaginea de coșmar de care credeam că ne-am despărțit. Mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Intențiile mele încăpățînate (dar și oarecum sceptice) de-a lungul anilor, privind monstruozitățile sculpturale de pe clădirea Universității, pot fi rezumate în ultima din ele, apărută, în ziar, acum vreo doi ani: În ce ne privește, ne-am confecționat, în ultimul deceniu, un dezabuzat hobby din revenirea, iar și iar, fără zăbavă și speranță, la mastodonții cu picamere, seceri și ciocane, cocoțați cîndva, în "epoci de aur", pe nobila arhitravă a Universității ieșene și rămași țepeni acolo, neclintiți nici de voința cutremurelor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Tîrgu Jiu, am avut o anume reținere în a intra în sală. Stupidă, la urma urmei, în fața unei voci de prestigiul colosal al celei de pe afiș. Am intrat. Și am asistat, să recunosc, pentru prima dată în cele aproape patru decenii de meloman, la o "uvertură" ieșită din comun. Solista, cu alura ei de "regină din Saba", pătrunde în scenă, întîmpinată de tumultul sălii. Își ia de pe pian partitura primei piese anunțate și, pășind majestuos în forscenă, e gata să înceapă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
clipa!), ca deviză forte. În fața căreia, speriatul Consiliu (după ce nu a reușit nu să provoace acțiuni penale dar măcar să determine instituirea unei legi a lustrației, avînd în vedere accesul foștilor profitori ai comunismului la putere) își face cunoscută (la un deceniu de la prăbușirea dictaturii) de abia intenția de a strînge într-un singur loc dosarele ce zac (unele, contrafăcute) la SRI, la Interne, la Armată, la fostul CC. Mare lucru și ăsta, nu? 22 februarie Brâncuși, agramat. Dar unul care nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în stradă. În pijamale și capoate. Credeam atunci că e doar puseul unei defulări atît de mult așteptate, că democrația brusc ivită presupunea pe loc și naveta despuiată între paturi de spital și trotuar. Naivitate! Naveta asta, chiar și după deceniul de rodaj democrat, continuă cu brio, iar pe trotuarele din preajma spitalelor dăm nas în nas cu pijamaliștii mirosind a iod și-a urină. Atunci, prin '90, îmi mai ardea și de glumă: observam (oarecum expresionist) că internații ăștia cu duiumul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fi existat el, altul, la fel de harnic, ar fi fost inventat de regimul instaurat în urma tancurilor rusești. Că, slavă domnului, nu de "harnici" duce lipsă țara asta levantin-leneșă. Și mai e ceva, încerc să dau consistență propriului demers persuasiv: după un deceniu de la înlăturarea (de iure) a dictaturii, începe să se cuibărească în noi un soi de amnezie periculoasă. Amețiți de "hărmălaia publică" vorba lui Pavese uităm rădăcina răului. Uităm că dacă România se află acum în situația în care se află
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
virușii cu care noi înșine am fost contaminați în acele zile și în anii care au urmat. Produși, evident, în laboratoarele fostelor CC și Securitate, recondiționate, pentru deturnarea sensului adevărat al faptelor. De altfel, tot ce s-a consumat în deceniul scurs de atunci confirmă diagnosticul lui François Furet, dar și al multora dintre noi, cei cu judecată întreagă. Intenția puciștilor din decembrie '89 de a da ei, doar ei, un sens istoriei recent rulate convulsiv nu e altceva decît prelungirea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]