32,428 matches
-
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 90 din 12 decembrie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 878 din 21 decembrie 2012. (1^2) Instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligației de a participa la ședința de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanșarea procesului până la termenul dat de instanță în acest scop, pentru litigiile în materiile prevăzute de art. 60^1 alin
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252823_a_254152]
-
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 90 din 12 decembrie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 878 din 21 decembrie 2012. (1^2) Instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligației de a participa la ședința de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanșarea procesului până la termenul dat de instanță în acest scop, pentru litigiile în materiile prevăzute de art. 60^1 alin
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252822_a_254151]
-
2012, pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată: PROCEDURA 1. La originea cauzei se află cererea nr. 40.238/02 îndreptată împotriva României, prin care trei resortisanți ai acestui stat, domnii Constantin Bucur și Mircea Toma și doamna Sorana Toma (reclamanții), au sesizat Curtea la 11 noiembrie 2002 în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția). 2. Reclamanții au fost reprezentați de Monica Macovei și de Dan Mihai, avocați în București. Guvernul român (Guvernul
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
care trei resortisanți ai acestui stat, domnii Constantin Bucur și Mircea Toma și doamna Sorana Toma (reclamanții), au sesizat Curtea la 11 noiembrie 2002 în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția). 2. Reclamanții au fost reprezentați de Monica Macovei și de Dan Mihai, avocați în București. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna C. Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 3. Primul reclamant a invocat în special nerespectarea libertății sale de
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția). 2. Reclamanții au fost reprezentați de Monica Macovei și de Dan Mihai, avocați în București. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna C. Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 3. Primul reclamant a invocat în special nerespectarea libertății sale de exprimare prin condamnarea sa penală ca urmare a divulgării unor informații clasificate "strict secrete" (art. 10 din Convenție), precum și încălcarea dreptului său la un proces echitabil (art. 6 din Convenție). Ceilalți doi
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
a invocat în special nerespectarea libertății sale de exprimare prin condamnarea sa penală ca urmare a divulgării unor informații clasificate "strict secrete" (art. 10 din Convenție), precum și încălcarea dreptului său la un proces echitabil (art. 6 din Convenție). Ceilalți doi reclamanți au considerat că dreptul lor la respectarea vieții private a fost încălcat prin interceptarea fără drept a convorbirilor lor telefonice și păstrarea înregistrărilor de către Serviciul Român de Informații (SRI) (art. 8 din Convenție). Cei trei reclamanți s-au plâns că
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
din Convenție). Ceilalți doi reclamanți au considerat că dreptul lor la respectarea vieții private a fost încălcat prin interceptarea fără drept a convorbirilor lor telefonice și păstrarea înregistrărilor de către Serviciul Român de Informații (SRI) (art. 8 din Convenție). Cei trei reclamanți s-au plâns că nu au avut la dispoziție nicio cale de atac internă efectivă care să le permită să depună plângere față de încălcarea drepturilor garantate prin articolele sus-menționate (art. 13 din Convenție). 4. La 4 septembrie 2007, președintele Secției
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
Bîrsan, judecător ales să reprezinte România (art. 28 din Regulamentul Curții), președintele camerei a desemnat-o pe doamna Kristina Pardalos în calitate de judecător ad-hoc (art. 26 § 4 din Convenție și art. 29 § 1 din regulament). ÎN FAPT I. Circumstanțele cauzei 6. Reclamanții Constantin Bucur și Mircea Toma s-au născut în 1952, iar reclamanta Sorana Toma în 1985. Reclamanta este fiica celui de al doilea reclamant. Aceștia locuiesc în București. A. Originea cauzei 7. În 1996, primul reclamant lucra în cadrul compartimentului de
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
26 § 4 din Convenție și art. 29 § 1 din regulament). ÎN FAPT I. Circumstanțele cauzei 6. Reclamanții Constantin Bucur și Mircea Toma s-au născut în 1952, iar reclamanta Sorana Toma în 1985. Reclamanta este fiica celui de al doilea reclamant. Aceștia locuiesc în București. A. Originea cauzei 7. În 1996, primul reclamant lucra în cadrul compartimentului de supraveghere-înregistrare a comunicațiilor telefonice într-o unitate militară a SRI cu sediul în București. Sarcinile sale constau în asigurarea supravegherii și înregistrării continue a
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
I. Circumstanțele cauzei 6. Reclamanții Constantin Bucur și Mircea Toma s-au născut în 1952, iar reclamanta Sorana Toma în 1985. Reclamanta este fiica celui de al doilea reclamant. Aceștia locuiesc în București. A. Originea cauzei 7. În 1996, primul reclamant lucra în cadrul compartimentului de supraveghere-înregistrare a comunicațiilor telefonice într-o unitate militară a SRI cu sediul în București. Sarcinile sale constau în asigurarea supravegherii și înregistrării continue a convorbirilor telefonice ale persoanelor înscrise în registrul ținut în acest scop de către
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
persoana indicată în registru ca fiind proprietarul postului telefonic și titularul real. Pe de altă parte, un număr considerabil de jurnaliști, oameni politici și oameni de afaceri erau puși sub ascultare, mai ales după afacerile răsunătoare menționate în presă. 9. Reclamantul afirmă că a comunicat aceste nereguli colegilor săi și șefului compartimentului de supraveghere-înregistrare. Acesta din urmă, la ordinul comandantului unității, l-a mustrat, l-a sfătuit să renunțe la cele susținute, i-a spus că avea unele probleme, dar și
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
a mustrat, l-a sfătuit să renunțe la cele susținute, i-a spus că avea unele probleme, dar și copii de crescut, și a declarat "nu noi schimbăm ordinea lucrurilor". 10. Întrucât persoanele respective s-au arătat dezinteresate de problemă, reclamantul l-a contactat pe deputatul T.C., membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI. Acesta din urmă l-a informat că mijlocul cel mai bun pentru a dezvălui publicului neregulile constatate
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
SRI. De asemenea, o eventuală intervenție în fața Camerei Deputaților nu ar fi avut decât o finalitate informativă, deoarece Camera nu avea posibilitatea de a lua măsuri în această privință. Pentru a-și fundamenta susținerile sale și la recomandarea lui T.C., reclamantul și-a însușit unsprezece casete audio conținând convorbirile telefonice ale mai multor jurnaliști și oameni politici. 11. La 13 mai 1996, a avut loc o conferință de presă. În prezența câtorva membri ai partidului România Mare și a deputatului T.C.
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
și-a însușit unsprezece casete audio conținând convorbirile telefonice ale mai multor jurnaliști și oameni politici. 11. La 13 mai 1996, a avut loc o conferință de presă. În prezența câtorva membri ai partidului România Mare și a deputatului T.C., reclamantul a făcut publice casetele audio și neregulile constatate în activitatea SRI. Acesta și-a justificat acțiunile prin dorința de a vedea respectate legile române și, în primul rând, Constituția. El a menționat că informațiile făcute publice nu constituiau secrete de
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
SRI, la ordinul directorului acestuia, în decursul unui an cu alegeri parlamentare și prezidențiale. Interceptările convorbirilor telefonice erau, în opinia sa, în beneficiul partidului aflat la putere și al diverselor partide politice pentru afacerile lor interne. În cele din urmă, reclamantul a declarat că nimeni nu poate fi obligat să păstreze un secret de stat în scopul ascunderii încălcărilor legii și că observase deja că nici Președintele Republicii, nici Consiliul Suprem de Apărare a Țării, nici Comisia parlamentară pentru exercitarea controlului
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
Președintele Republicii, nici Consiliul Suprem de Apărare a Țării, nici Comisia parlamentară pentru exercitarea controlului asupra activității SRI nu reacționaseră în trecut, atunci când presa dezvăluise nereguli de o gravitate excepțională comise de directorul SRI. 12. Conferința de presă ținută de reclamant a avut un ecou răsunător în media locală și internațională. Organizațiile politice și neguvernamentale au făcut declarații pe această temă. B. Ancheta Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activității SRI 13. La 15 mai 1996, Comisia parlamentară pentru exercitarea controlului
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
și neguvernamentale au făcut declarații pe această temă. B. Ancheta Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activității SRI 13. La 15 mai 1996, Comisia parlamentară pentru exercitarea controlului asupra activității SRI a însărcinat o comisie specială să ancheteze alegațiile primului reclamant. Aceasta s-a prezentat la sediul SRI pentru a efectua o anchetă la fața locului. Conform concluziilor prezentate de reclamant în fața Tribunalului Militar Teritorial, comisia l-a audiat pe directorul SRI, care ar fi lăsat să se înțeleagă că interceptările
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
15 mai 1996, Comisia parlamentară pentru exercitarea controlului asupra activității SRI a însărcinat o comisie specială să ancheteze alegațiile primului reclamant. Aceasta s-a prezentat la sediul SRI pentru a efectua o anchetă la fața locului. Conform concluziilor prezentate de reclamant în fața Tribunalului Militar Teritorial, comisia l-a audiat pe directorul SRI, care ar fi lăsat să se înțeleagă că interceptările făcute publice de către reclamant ar fi fost realizate de către acesta în nume propriu. Comisia i-a audiat, de asemenea, pe
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
prezentat la sediul SRI pentru a efectua o anchetă la fața locului. Conform concluziilor prezentate de reclamant în fața Tribunalului Militar Teritorial, comisia l-a audiat pe directorul SRI, care ar fi lăsat să se înțeleagă că interceptările făcute publice de către reclamant ar fi fost realizate de către acesta în nume propriu. Comisia i-a audiat, de asemenea, pe șeful compartimentului însărcinat cu interceptările, care ar fi declarat că nu existau autorizații de interceptare a convorbirilor telefonice ale unora dintre persoanele menționate de
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
ar fi fost realizate de către acesta în nume propriu. Comisia i-a audiat, de asemenea, pe șeful compartimentului însărcinat cu interceptările, care ar fi declarat că nu existau autorizații de interceptare a convorbirilor telefonice ale unora dintre persoanele menționate de reclamant. 14. Curtea nu a fost informată nici cu privire la lucrările întreprinse de comisie, nici cu privire la rezultatul anchetei. C. Procedura penală împotriva lui Constantin Bucur 15. La 14 mai 1996, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Supremă de Justiție s-a autosesizat în cauză
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
nici cu privire la rezultatul anchetei. C. Procedura penală împotriva lui Constantin Bucur 15. La 14 mai 1996, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Supremă de Justiție s-a autosesizat în cauză. 16. La 20 mai 1996, s-a efectuat o percheziție la domiciliul reclamantului. La aceeași dată, reclamantul a dat o declarație procurorului responsabil de cauză. 17. La 27 mai 1996, reclamantul a fost trecut în rezervă, pierzându-și astfel calitatea de cadru militar activ. 18. La 19 iulie 1996, procurorul însărcinat cu efectuarea
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
C. Procedura penală împotriva lui Constantin Bucur 15. La 14 mai 1996, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Supremă de Justiție s-a autosesizat în cauză. 16. La 20 mai 1996, s-a efectuat o percheziție la domiciliul reclamantului. La aceeași dată, reclamantul a dat o declarație procurorului responsabil de cauză. 17. La 27 mai 1996, reclamantul a fost trecut în rezervă, pierzându-și astfel calitatea de cadru militar activ. 18. La 19 iulie 1996, procurorul însărcinat cu efectuarea anchetei s-a prezentat
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
de pe lângă Curtea Supremă de Justiție s-a autosesizat în cauză. 16. La 20 mai 1996, s-a efectuat o percheziție la domiciliul reclamantului. La aceeași dată, reclamantul a dat o declarație procurorului responsabil de cauză. 17. La 27 mai 1996, reclamantul a fost trecut în rezervă, pierzându-și astfel calitatea de cadru militar activ. 18. La 19 iulie 1996, procurorul însărcinat cu efectuarea anchetei s-a prezentat la sediul SRI și a examinat mai multe registre. Nici reclamantul, nici avocatul său
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
27 mai 1996, reclamantul a fost trecut în rezervă, pierzându-și astfel calitatea de cadru militar activ. 18. La 19 iulie 1996, procurorul însărcinat cu efectuarea anchetei s-a prezentat la sediul SRI și a examinat mai multe registre. Nici reclamantul, nici avocatul său nu au fost informați în acest sens. Cu această ocazie, procurorul a întocmit un proces-verbal. 19. La 31 iulie 1996, a început urmărirea penală față de reclamant, acesta fiind învinuit de săvârșirea de infracțiuni prevăzute de Legea nr.
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
prezentat la sediul SRI și a examinat mai multe registre. Nici reclamantul, nici avocatul său nu au fost informați în acest sens. Cu această ocazie, procurorul a întocmit un proces-verbal. 19. La 31 iulie 1996, a început urmărirea penală față de reclamant, acesta fiind învinuit de săvârșirea de infracțiuni prevăzute de Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României. I se imputa că, în exercitarea atribuțiilor, a cules și a transmis informații cu caracter secret (art. 19 din lege) și că
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]