270,960 matches
-
grave, în formă continuată JECU NICOLAE, la data faptelor prefect al județului Ilfov, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, DIMA NICULAE, la data faptelor secretar al Localității Snagov și membru în comisia locală de fond funciar, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave. Începând din anul 2006, în contextul în care formulase cereri sau
Prințul Paul și Remus Truică, urmăriți pentru alte fapte de corupție () [Corola-website/Journalistic/101361_a_102653]
-
obținerea bunurilor revendicate și punerea în posesia lor. În perioada septembrie noiembrie 2005, la Primăria Snagov s-a înregistrat o cerere și o revenire prin care inculpatul Al României Paul Philippe solicita restituirea a 47 ha pădure, teren situat în localitatea Snagov, se arată în comunicatul DNA.
Prințul Paul și Remus Truică, urmăriți pentru alte fapte de corupție () [Corola-website/Journalistic/101361_a_102653]
-
Potrivit unui comunicat al Parchetului General, pe 29 mai 2015, aflat în localitatea natală, satul Covasna din județul Iași, Vasile Miron a aplicat cu un corp contondent, în mod repetat, lovituri unui copil de 10 ani, care a decedat, în urma leziunilor traumatice suferite. Î n noaptea de 30/31 mai 2015, Vasile Miron
Criminalul sadic acuzat că a ucis un copil de 10 ani, trimis în judecată () [Corola-website/Journalistic/101368_a_102660]
-
considerat un criminal sadic, el fiind inculpat în anul 2002, după ce a violat și ucis o fată de 17 ani, care venise la colindat de Crăciun. Anchetatorii au stabilit că el a invitat-o pe adolescentă în locuința sa din localitatea Tunari de lângă București, unde a încercat să o violeze. Pentru că fata s-a opus, bărbatul a omorât-o și a ascuns cadavrul în WC-ul din curte. Fata provenea din clanul 'Belgienilor', iar membrii acestuia au încercat să dea foc
Criminalul sadic acuzat că a ucis un copil de 10 ani, trimis în judecată () [Corola-website/Journalistic/101368_a_102660]
-
au fost localitățile cu statut urban ce se aflau pe teritoriul României Mari în perioada 1918-1950. Acestea erau de două categorii: "municipii" și "comune urbane" (echivalentul rangului de "oraș" în prezent). Regatul României a avut un număr total de 180 de localități urbane
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
fost localitățile cu statut urban ce se aflau pe teritoriul României Mari în perioada 1918-1950. Acestea erau de două categorii: "municipii" și "comune urbane" (echivalentul rangului de "oraș" în prezent). Regatul României a avut un număr total de 180 de localități urbane, dintre care 22 cu rangul de municipiu și 158 cu rangul de comună urbană. În prezent, 147 dintre aceste localități se află pe teritoriul actual al României, restul de 33 fiind situate în Ucraina, Republica Moldova și Bulgaria. Localitățile urbane
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
și "comune urbane" (echivalentul rangului de "oraș" în prezent). Regatul României a avut un număr total de 180 de localități urbane, dintre care 22 cu rangul de municipiu și 158 cu rangul de comună urbană. În prezent, 147 dintre aceste localități se află pe teritoriul actual al României, restul de 33 fiind situate în Ucraina, Republica Moldova și Bulgaria. Localitățile urbane cu un grad mai ridicat de dezvoltare și cu o populație mai mare aveau statutul de municipiu. Până în anul 1930, România
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
de localități urbane, dintre care 22 cu rangul de municipiu și 158 cu rangul de comună urbană. În prezent, 147 dintre aceste localități se află pe teritoriul actual al României, restul de 33 fiind situate în Ucraina, Republica Moldova și Bulgaria. Localitățile urbane cu un grad mai ridicat de dezvoltare și cu o populație mai mare aveau statutul de municipiu. Până în anul 1930, România avea 20 de municipii: București (care era și capitala țării), Arad, Bacău, Bălți, Brașov, Brăila, Cernăuți, Cetatea Albă
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
Până în anul 1930, România avea 20 de municipii: București (care era și capitala țării), Arad, Bacău, Bălți, Brașov, Brăila, Cernăuți, Cetatea Albă, Chișinău, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Ploești, Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara. După 1930, încă două localități au primit rangul de municipiu: Lugoj și Turnu Severin. De asemenea, tot după 1930, opt localități rurale au primit statutul de oraș sau comună urbană: Băile Slănic, Eforia, Fălciu, Fălești, Fetești, Predeal, Rezina-Târg și Sulița. Astfel, numărul total de așezări
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
Bălți, Brașov, Brăila, Cernăuți, Cetatea Albă, Chișinău, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Ploești, Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara. După 1930, încă două localități au primit rangul de municipiu: Lugoj și Turnu Severin. De asemenea, tot după 1930, opt localități rurale au primit statutul de oraș sau comună urbană: Băile Slănic, Eforia, Fălciu, Fălești, Fetești, Predeal, Rezina-Târg și Sulița. Astfel, numărul total de așezări orășenești a ajuns la 180. Localitățile urbane ale României Mari erau repartizate pe teritoriul celor 71
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
Lugoj și Turnu Severin. De asemenea, tot după 1930, opt localități rurale au primit statutul de oraș sau comună urbană: Băile Slănic, Eforia, Fălciu, Fălești, Fetești, Predeal, Rezina-Târg și Sulița. Astfel, numărul total de așezări orășenești a ajuns la 180. Localitățile urbane ale României Mari erau repartizate pe teritoriul celor 71 de județe interbelice în care era divizată țara. Județele cu cele mai multe orașe erau Constanța și Prahova, fiecare cu câte opt. Urmau șase județe care aveau câte cinci centre urbane pe
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
era divizată țara. Județele cu cele mai multe orașe erau Constanța și Prahova, fiecare cu câte opt. Urmau șase județe care aveau câte cinci centre urbane pe teritoriul lor: Dorohoi, Hunedoara, Ismail, Putna, Tulcea, respectiv Vâlcea. Alte șapte județe aveau câte patru localități urbane: Alba, Bacău, Câmpulung, Cernăuți, Dolj, Ialomița și Teleorman. Celelalte județe aveau cel mult trei orașe fiecare, dintre care 19 județe un singur oraș, unde era stabilită și reședința de județ. Transilvania, Moldova și Muntenia erau regiunile istorice cu cel
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
iar apoi Dobrogea (inclusiv Dobrogea de Sud sau Cadrilater), cu un municipiu (Constanța) și 18 comune urbane. În Oltenia se găseau două municipii (Craiova și Turnu Severin) și 14 comune urbane, iar în Bucovina, un singur municipiu (Cernăuți) și 14 localități cu statut de comună urbană. Regiunile istorice cu cele mai puține orașe erau Banat, Crișana, respectiv Maramureș-Sătmar. Astfel, Banatul cuprindea două municipii (Timișoara și Lugoj) și cinci comune urbane. Crișana avea de asemenea două municipii (Oradea și Arad), însă doar
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
Tighina, Bacău, Giurgiu, Bălți și Bazargic; iar între 20.000 și 30.000, următoarele 10: Piatra Neamț, Roman, Sighet, Bârlad, Ismail, Lugoj, Târgoviște, Turnu Severin, Tulcea și Turda. Existau trei orașe cu o populație mai mică de 1.000 de locuitori, localități ce au obținut statut urban mai mult datorită faptului că erau stațiuni turistice: Băile Govora, Carmen Sylva și Eforia (ultimul cu circa 100 de locuitori). După al Doilea Război Mondial, România a pierdut o parte dintre teritoriile din partea estică: Basarabia
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
România a pierdut o parte dintre teritoriile din partea estică: Basarabia, Bucovina de Nord, Ținutul Herța și Cadrilaterul, pierzând implicit și cele 33 de municipii și orașe aflate în aceste zone. Pe teritoriul Ucrainei de astăzi se regăsesc 17 dintre vechile localități urbane interbelice românești. Cele mai mari și mai importante sunt Cernăuți (în regiunea omonimă), Cetatea Albă și Ismail (în regiunea Odesa). Aceste trei orașe au stat regional în cadrul Ucrainei. Alte 12 orașe au statul raional: Cozmeni, Herța, Hotin, Storojineț, Sulița
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
supranumit "„capitala nordului”"), Comrat (aflat în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia) și Tighina sau Bender (în Republica Moldovenească Nistreană). Celelalte șapte orașe sunt fiecare reședința raionului omonim: Cahul, Călărași-Târg, Fălești, Leova, Orhei, Rezina-Târg și Soroca. Bulgaria are pe teritoriul său cinci localități care între 1913-1940 au făcut parte dintre orașele interbelice românești: Bazargic (actualmente Dobrici), Balcic și Cavarna în regiunea Dobrici, respectiv Silistra (sau Dârstor) și Turtucaia (actualmente Tutrakan) în regiunea Silistra. Restul de 147 de orașe interbelice se regăsesc în România
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
El trebuia să se căsătorească cu Ioana, fiica lui Eduard al III-lea al Angliei, însă în drumul ei spre Castilia, ea a călătorit prin orașele infestate cu Moartea Neagră, ignorând orășenii care au avertizat-o să nu intre în localitățile lor. Ioana a contactat boala și a murit. Deși prima dată a fost controlat de mama sa, Petru s-a emancipat cu încurajarea ministrului Albuquerque. Devine atașat de Maria de Padilla, cu care se căsătorește în secret în 1353. Maria
Petru al Castiliei () [Corola-website/Science/331418_a_332747]
-
în centrul Transilvaniei, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Cluj, pe teritoriile administrative ale comunlelor Cojocna și Suatu (în partea vestică a satului Dâmburile), în imediata apropiere de drumul județean DJ161A, care leagă localitatea Apahida de Ceanu Mare. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
El trebuia să se căsătorească cu Ioana, fiica lui Eduard al III-lea al Angliei, însă în drumul ei spre Castilia, ea a călătorit prin orașele infestate cu Moartea Neagră, ignorând orășenii care au avertizat-o să nu intre în localitățile lor. Ioana a contactat boala și a murit. Deși prima dată a fost controlat de mama sa, Petru s-a emancipat cu încurajarea ministrului Albuquerque. Devine atașat de Maria de Padilla, cu care se căsătorește în secret în 1353. Maria
Casa de Ivrea () [Corola-website/Science/331419_a_332748]
-
Muntenia, pe teritoriul județului Argeș. Aria naturală se află în partea nord-vestică a județului Argeș, pe teritoriile administrative al comunelor Brăduleț, Corbeni, Corbi, Domnești, Mușătești, Nucșoara și Pietroșani și este străbătută de drumul național DN73C, care leagă municipiul Curtea de Argeș de localitatea Berevoiești. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Valea Vâlsanului” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
se află situat pe valea lui Bow în apropiere de Banff, și la ca. 110 km vest de Calgary. Canmore se află la , ocupă suprafața de 68,9 km² și avea în anul 2011 o populație de 12.288 locuitori. Localitatea a fost denumită în anul 1884 Canmore, de lucrătorii de la calea ferată Canadian Pacific Railway. În anul 1887 a început în regiune exploatarea cărbunelui, care a fost sistată în anul 1979. Ulterior turismul și sporturile de iarnă sunt printre sursele
Canmore, Alberta () [Corola-website/Science/331498_a_332827]
-
anul 1884 Canmore, de lucrătorii de la calea ferată Canadian Pacific Railway. În anul 1887 a început în regiune exploatarea cărbunelui, care a fost sistată în anul 1979. Ulterior turismul și sporturile de iarnă sunt printre sursele economice importante a regiunii. Localitatea a devenit localitate urbană în anul 1966.
Canmore, Alberta () [Corola-website/Science/331498_a_332827]
-
de lucrătorii de la calea ferată Canadian Pacific Railway. În anul 1887 a început în regiune exploatarea cărbunelui, care a fost sistată în anul 1979. Ulterior turismul și sporturile de iarnă sunt printre sursele economice importante a regiunii. Localitatea a devenit localitate urbană în anul 1966.
Canmore, Alberta () [Corola-website/Science/331498_a_332827]
-
râul Argeș, cât și în afluenții săi: Vâlsan și Râul Doamnei. A urmat apoi o perioadă intensă de cercetări, între 1963-1965 efectuate de profesorul Bănărescu, T. Oprescu și Ghe. Stănescu în care s-a constatat că pe râul Argeș (între localitățile Corbeni și Albești) și în râul Vâlsan exista un număr destul de mare de exemplare de asprete. În amonte de Brădetu nu au fost semnalate exemplare de asprete. În anul 1965 nu a mai fost identificatt nici un exemplar de asprete. A
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
superior al râurilor Argeș (de la Arefu până la Curtea de Argeș, mai ales la Oești și Albești), Doamnei (la Corbi și Domnești) și pe o porțiune de 30 km în râul Vâlsan, afluent stâng al Argeșului (din amonte de Brădetu până în amonte de localitatea Mălureni). Aspretele în perioada 1958-1966 era mai abundent în Argeș decât în Vâlsan, cu o abundența maximă între localitățile Oiești și Albești în Argeș, iar în Vâlsan între Galeșu și Mușătești. În perioada 1965-1971 nu a mai fost găsit nici un
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]