271,675 matches
-
cardinale, teritoriul de astăzi al municipiului Piatra Neamț a constituit o permanentă vatră de locuire. În Piatra Neamț, apele curgătoare cele mai importante sunt Bistrița și Cuiejdi. Printre pârâiașele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean. Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamț sunt acumularea Lacul Bâtca Doamnei (255 ha și un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu același nume) și lacul Reconstrucția (10 ha și un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
și din foioase: fag, mesteacăn, carpen, stejar, plop; dar și din arbuști: corn, măceș, alun, etc. Alături de conifere, foioase și arbuști mai sunt prezente și numeroase specii de graminee, flori și plante caracteristice stepei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Piatra-Neamț se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,95%). Pentru 9,77% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
schimbat. Plutele au dispărut, au apărut hidrocentralele ca sursă nepoluantă de energie, debitul apei nu mai cunoaște variațiile din trecut, au apărut lacuri de acumulare și baraje care modifică în întregime aspectul albiei. La apogeu, zona industrială și agricolă a municipiului includea: un combinat de îngrășăminte chimice și unul de fire și fibre sintetice ("Platforma Săvinești-Roznov") o fabrică de utilaje agricole ("Mecanica Ceahlău"), o fabrică de hârtie și cartoane ("Comuna din Paris"), una de celuloză și hârtie ("Reconstrucția"), o fabrică de
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
depopularea semnificativă. După anul 2000 o serie de investiții edilitare și comerciale sprijinite direct de primărie - cu suportul unor credite bancare - apar în oraș, revigorându-i aspectul. Tot în primul deceniu al secolului XXI se conturează proiectul de transformare a municipiului în oraș turistic. În 2009 evoluția acestui proiect face ca orașul să fie atestat drept stațiune de interes național, dar ulterior pe fondul crizei economice și a unor dificultăți suplimentare, derularea sa capătă aspecte controversate. Suprafața totală a orașului este
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
7743 ha. În componența zonei periurbane intră localitățile: Doamna (situtată pe valea pârâului Doamna) și Văleni (situată la confluența cu Pârâul Turcului, pe dreapta Bistriței la poalele Cernegurei) - spre sud și Ciritei (situat spre est între Pietricica și Dealul Vulpii).. Municipiul este împărțit între micro-cartierele: Sărata, Valea Viei, Țărăncuța, Precista, Ștefan cel Mare(nord-est), Centru, Dacia (centru), Obor, Ocol, Dărmănești (nord), Pietricica, Speranța (est), Gara Veche, Mărăței, 1 Mai, Vânători (sud-est). Se învecinează cu comunele: Gârcina - nord-vest, Dobreni - nord-est, Girov - spre
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
instituțiilor culturale din Piatra Neamț se compune din: Localitatea este condusă de un Primar ca organ executiv împreună cu un Consiliu Local ca organ deliberativ (format din 23 de consilieri) - aleși odată la 4 ani. Consulate: Următoarele orașe s-au înfrățit cu Municipiul Piatra-Neamț: Activitatea de transport public local este asigurata in mare parte de compania S.C. Troleibuzul S.A.. Aceasta detine troleibuzele din oras (de tip Renault Berliet ER 100, Rocar 112E și Rocar de Simon) si autobuzele (de tip MAN si Higer
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
661.400, în 1996 - 662.000 persoane, iar potrivit datelor preliminare ale ultimului recensământ din 2014 - 492.894 persoane. În prezent (2016), l găzduiește peste 680.000 de locuitori (estimare). Chișinăul este legat prin căi ferate și drumuri cu toate municipiile, orașele și centrele raionale și multe sate din republică, de asemenea cu centre urbane din România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Belarus, Rusia și alte state. Din punct de vedere administrativ, este divizat în cinci sectoare: Centru, Botanica, Buiucani, Râșcani și Ciocana
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
republică, de asemenea cu centre urbane din România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Belarus, Rusia și alte state. Din punct de vedere administrativ, este divizat în cinci sectoare: Centru, Botanica, Buiucani, Râșcani și Ciocana. Organul local al puterii de stat este Primăria municipiului (Consiliul municipal). Chișinăul este supranumit „Orașul din piatră albă”. Respectivul supranume provine din abundență clădirilor deschise la culoare, fiind construite din piatră albă de calcar. Printre altele, primul vers din forma actuală a imnului orașului Chișinău, intitulat "Orașul meu" (muzică
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
i-a oferit-o un medic evreu. Timorat în urmă atentatului, Krușevan a început să meargă înarmat și însoțit de un bucătar personal, ca să nu fie otrăvit În 1918, după ce Sfatul Țării a votat unirea cu România, Chișinăul a devenit municipiul de reședință al județului Lăpușna. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 114.896 locuitori, dintre care 48.456 români, 41.065 evrei, 19.631 ruși, 1.436 poloni etc. Chișinăul a primit statut de municipiu și a devenit al
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
România, Chișinăul a devenit municipiul de reședință al județului Lăpușna. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 114.896 locuitori, dintre care 48.456 români, 41.065 evrei, 19.631 ruși, 1.436 poloni etc. Chișinăul a primit statut de municipiu și a devenit al doilea oraș ca mărime din România, după municipiul București. Gară feroviară Chișinău a fost una dintre cele mai importante din România. Itinerarul principal l-a constituit linia București - Iași - Chișinău (Kiev, Moscova). În 1927 s-a
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
din 1930 au fost înregistrați 114.896 locuitori, dintre care 48.456 români, 41.065 evrei, 19.631 ruși, 1.436 poloni etc. Chișinăul a primit statut de municipiu și a devenit al doilea oraș ca mărime din România, după municipiul București. Gară feroviară Chișinău a fost una dintre cele mai importante din România. Itinerarul principal l-a constituit linia București - Iași - Chișinău (Kiev, Moscova). În 1927 s-a realizat prima ruta aeriană pe distanță Chișinău-București. (Această rută a fost repetată
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
s-a realizat prima ruta aeriană pe distanță Chișinău-București. (Această rută a fost repetată în mod simbolic în 1991 de către compania de turism a deputatului municipal Chișinău de atunci, Alexandru Savițki, în calitate de pasageri figurând o serie de persoane marcante ale municipiului, scriitori, jurnaliști etc.) Astfel, în anii următori acelei rute aeriene din 1927, la Chișinău a fost construit aeroportul de pasageri. Pe aici trecea linia de navigație aeriană L.A.R.E.S. cu plecare și sosire pe aerodromul Chișinău. Itinerarii: București - Galați - Chișinău și
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
fost construit aeroportul de pasageri. Pe aici trecea linia de navigație aeriană L.A.R.E.S. cu plecare și sosire pe aerodromul Chișinău. Itinerarii: București - Galați - Chișinău și Cernăuți - Iași - Chișinău - Cetatea Albă. În perioada interbelică au fost deschise și au activat în municipiul Chișinău mai multe facultăți și școli superioare: Facultatea de Agronomie și Facultatea de Teologie (de pe lângă Universitatea din Iași), Conservatorul Național de Muzică și Arta Dramatică, 2 conservatorii particulare. De asemenea, tot la Chișinău, activează 4 licee de băieți, 1 liceu
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
Jokey Clubului, 8 biblioteci particulare, Teatrul Național, 4 cinematografe, 8 societăți sportive, 8 societăți de vânătoare, Automobil Clubul Regal Chișinău etc. În 1927 au răsunat la Chișinău primele semnale și emisiuni ale postului de radio "Basarabia", în scurt timp în municipiu apărând încă trei stații de radio, incl. în limbile rusă și idiș, toate fiind reprimate însă după invazia sovietică din 1940. Iată și organizarea de Sănătate a Chișinăului după 1918. Spitale de stat: Spitalul Central, Spitalul Regina Maria, Spitalul de
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
însă după invazia sovietică din 1940. Iată și organizarea de Sănătate a Chișinăului după 1918. Spitale de stat: Spitalul Central, Spitalul Regina Maria, Spitalul de contagioși, Spitalul Militar, Spitalul Militar de ochi, Spitalul de ochi „D. Manoilescu”, Spitalul Maternitatea, Maternitatea Municipiului și, Ospiciul de alienați „Costiugeni”. Spitale și sanatorii particulare (în Chișinău): Spitalul de orbi, Spitalul evreesc, Spitalul de copii al Societății de Binefacere, Maternitatea „Dr. Kurtz”, Sanatoriul „Sănătatea”, Sanatoriul „Dr. Steinberg”, Sanatoriul „Dr. Tumarhin”, Sanatoriul „Solarium” (Dr. Sepf). Odată revenit
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
Vadul lui Vodă. De asemeni în aria municipală sunt exploatate resursele de mică, utilizate în producția semiconductorilor, în industria microelectronica. Mină ce exploatează aceste zăcăminte este operată de ȘA Mezon. Rezervele de ape subterane ale Chișinăului permit aprovizionarea parțială a municipiului cu apă potabilă. Din cantitatea totală de apă folosită pentru aprovizionare, 20% provine din apele subterane. În straturile acvatice sarmatice sunt și ape minerale. Acestea sunt utilizate pentru tratarea maladiilor gastro-intestinale. Teritoriul municipiului și al periferiilor lui este împărțit în
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
subterane ale Chișinăului permit aprovizionarea parțială a municipiului cu apă potabilă. Din cantitatea totală de apă folosită pentru aprovizionare, 20% provine din apele subterane. În straturile acvatice sarmatice sunt și ape minerale. Acestea sunt utilizate pentru tratarea maladiilor gastro-intestinale. Teritoriul municipiului și al periferiilor lui este împărțit în două zone: "de vest" și "de sud", care țin de zonă Colinei Codrilor, reprezentate de cumpene înguste ale apelor și de panțe de teren alunecător și, de asemenea, de sectoarele "de est" și
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
toamnei este determinat de coborârea temperaturii sub 0 °C, ceea ce durează aprox. 2 luni, și precipitații atmosferice de lungă durată. Temperatura medie este toamnă aproape 10 °C (9,9(6)°C). Temperatura mai ridicată a aerului în anumite regiuni ale municipiului este cauzată de activitatea întreprinderilor industriale, a transportului, de încălzirea asfaltului cauzată de radiația solară etc. Astfel, temperatura din interiorul orașului este cu 0,7 °C mai ridicată decât cea din exteriorul sau. Umiditatea relativă medie anuală a aerului este
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
minimă în mai. Cantitatea precipitațiilor atmosferice nu este echilibrată pe tot parcursul anului: cea mai mare parte (77%) cade în sezonul cald. Iarnă precipitațiile cad atât sub formă de lapoviță, cât și de zăpadă, mai rar de ploaie. Vulnerabilitatea teritoriului municipiului Chișinău față de depunerile complexe de gheață constituie 13-18 zile/an și față de polei: 7-10 zile. Numărul maxim de zile cu polei a fost înregistrat în iarna anilor 1968-1969, însumând 37 de zile. Precipitațiile din perioada de vară cad mai ales
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
km distanță de satul Gură Bîcului, raionul Anenii Noi. Debitul maxim al apelor mari de primăvară în râul Bâc a fost de 40,7 m/s (1973), iar a viiturilor pluviale de 222 m/s (1948). În zona suburbana a municipiului au fost amenajate rezervoarele de apă de la Ghidighici și de la Ialoveni că locuri de recreere și agrement. La începutul anilor '50 în partea de sud-vest a orașului a fost amenajat Parcul Central de Cultură și Odihnă al Comsomolului Leninist și
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
fost amenajat Parcul Central de Cultură și Odihnă al Comsomolului Leninist și Lacul Comsomolului (astăzi ambele numite "Valea Morilor"). În parcurile din cartierele Rîșcani și Botanica, la Barieră Sculeni au fost construite cascade mici cu lacuri naturale. Carcasa verde a municipiului Chișinău este constituită din circa 220 specii și 55 varietăți de foioase și conifere, dintre care 168 specii de arbori, 97 arbuști și 10 liane. În 2011, din cei 87 de arbori luați sub protecție sau păstrat doar 77 din
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
crapul, roșioara ș.a. Se întâlnesc diferiți fluturi și gândaci, inclusiv vătămători ai faunei (păduchi de plantă, căpușe, viermi de matase etc.). în anumiți ani apar în masă buburuze și fluturi albi americani. Rezultatul recensământului din 2004 legat de naționalitatea populației municipiului Chișinău este: Aceste date sunt cele ale nomenclaturii etnice din Republică Moldova. Teoria sovietică de popagandă, deosebește arbitrar, greșit, moldovenii din fosta URSS de cei din România (Moldova românească) și de ceilalți români. Persoanele care totuși se declară "români" în
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
Republicii, deoarece românii de cetățenie română rezidenți în republică, nu sunt numărați în recensământ. Conform rezultatelor alegerilor locale din 14 iunie 2015 componentă Consiliului municipal format din 51 de consilieri, este următoarea: Chișinău are în componență să 35 localități: 1 municipiu (cu 5 sectoare), 6 orașe (care includ 2 sate), 12 comune care includ 14 sate. Pentru mai multe informații, a se vedea diviziunile administrative ale Chișinăului. Transportul public urban este asigurat de două companii de stat, aflate în subordinea Primăriei
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
cu 5 sectoare), 6 orașe (care includ 2 sate), 12 comune care includ 14 sate. Pentru mai multe informații, a se vedea diviziunile administrative ale Chișinăului. Transportul public urban este asigurat de două companii de stat, aflate în subordinea Primăriei municipiului Chișinău, si mai multe firme private. Companiile de stat sunt organizate în regii autonome de transport, una având în gestiune transportul electric al orașului - RTEC și cealaltă transportul cu autobuze. Companiile private au în gestiunea lor rutele de microbuze, numite
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
de stat sunt organizate în regii autonome de transport, una având în gestiune transportul electric al orașului - RTEC și cealaltă transportul cu autobuze. Companiile private au în gestiunea lor rutele de microbuze, numite generic, în Chișinău, "rutiere". Din 1949 în municipiu circulă troleibuzele, cel mai ieftin mijloc de transport din oraș. În 2014 pe străzile Chișinăului circulau 268 de unități, existând 3 parcuri și 24 de rute. De asemenea, în 2014 în municipiul Chișinău circulă 96 de autobuze pe 28 de
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]