271,675 matches
-
, municipiul Dej, județul Cluj,datează aproximativ din perioada 1822-1825.Are hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Pintic a fost construită între anii 1822-1825
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
localitatea Nepolocăuți a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cozmeni (în ). Între anii 1866-1868, s-a construit o linie ferată, care intra în Bucovina pe la Nepolocăuți și era prelungită până la Ițcani (astăzi cartier al municipiului Suceava), punct de frontieră feroviar și rutier cu România . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Nepolocăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Șipenițului a județului Cernăuți, aflându-se pe frontiera Regatului României cu Polonia
Nepolocăuți () [Corola-website/Science/315735_a_317064]
-
este o rețea de transport electric din municipiul Ploiești, România. este o rețea de transport electric din municipiul Ploiești, România. El a fost construit în anul 1987 din banii locuitorilor orașului și a avut 6 rute: Tramvaiul a fost introdus în Ploiești în 1987, fondurile fiind asigurate prin
Tramvaiul din Ploiești () [Corola-website/Science/315742_a_317071]
-
este o rețea de transport electric din municipiul Ploiești, România. este o rețea de transport electric din municipiul Ploiești, România. El a fost construit în anul 1987 din banii locuitorilor orașului și a avut 6 rute: Tramvaiul a fost introdus în Ploiești în 1987, fondurile fiind asigurate prin subscripție publică. La 20 de ani după Revoluție, ultimul primar
Tramvaiul din Ploiești () [Corola-website/Science/315742_a_317071]
-
partea de nord a regiunii Cernăuți, între râurile Prut și Nistru. Distanța de la centrul raional până la centrul regional Cernăuți este de 33 km (rutier) și 48 km (pe calea ferată). În prezent, raionul se învecinează în partea de sud cu municipiul Cernăuți, în partea de vest cu raionul Cozmeni, în partea de est cu raionul Noua Suliță și cu raionul Hotin, în partea de nord-vest cu raionul Horodenca din regiunea Ivano-Frankivsk și în partea de nord cu raionul Zalișciîkî și cu
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
ca și graphic-designer la „Pyjama’s Ad & Consulting” s.r.l. Realizări profesionale: 2007 Concepție grafică și fotografie pentru albumul grup 21, ISBN 978-973-0-05049-3, un eveniment organizat de Asociația “Filiala din Arad a UAP din România” și finanțat de Primăria Municipiului Arad. 2005 Redactor coordonator și concepție grafică pentru albumul grup30, ISBN 973-7904-00-8, în cadrul evenimentului Expoziția tinerilor artiști organizat de Asociația „Filiala Arad a UAP din România” și finanțat de Consiliul Municipal Arad și Primăria Arad 2004 Semnează concepția grafică pentru
Călin Lucaci () [Corola-website/Science/315752_a_317081]
-
design-ul și fotografia pentru copertă. 2002 Colaborează la editarea primului (unicul) număr, al revistei Notorrius, în calitate de artdirector. O revistă locală tip magazin, la care coordonează și rubrica „art & design”. 2001 „Arad un oraș de caracter” - mapă de prezentare a municipiului Arad care conține: un album de prezentare a orașului, o broșură despre economia municipiului și un CD-rom interactiv. La toate acestea semnează design-ul, precum și cea mai mare parte a fotografiilor.
Călin Lucaci () [Corola-website/Science/315752_a_317081]
-
revistei Notorrius, în calitate de artdirector. O revistă locală tip magazin, la care coordonează și rubrica „art & design”. 2001 „Arad un oraș de caracter” - mapă de prezentare a municipiului Arad care conține: un album de prezentare a orașului, o broșură despre economia municipiului și un CD-rom interactiv. La toate acestea semnează design-ul, precum și cea mai mare parte a fotografiilor.
Călin Lucaci () [Corola-website/Science/315752_a_317081]
-
Radu Golescu, Arad; 2004, expoziție personală- Galeria Delta Arad; 2005, expoziție personală- Muzeul Țării Crisurilor Oradea Ansambluri sculpturale: 1997, reconstituirea ansamblului sculptural Alma Mater, liceul Moise Nicoară, Arad 1998, “Arca lui Noe”, Hamburg Donau, Austria 1999, reconstituirea ansamblului sculptural/ fațadă Primăriei municipiului Oradea 1999, ansamblu sculptural decorativ “Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos”, Oradea 2000, realizarea stemei orașului Oradea pe fațadă Primăriei municipiului Oradea 2000, spațiu de joacă pentru copii, curtea Muzeului de Artă Aplicată din Frankfurt, Germania 2003, reconstituirea ansamblului sculptural al Porții
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
reconstituirea ansamblului sculptural Alma Mater, liceul Moise Nicoară, Arad 1998, “Arca lui Noe”, Hamburg Donau, Austria 1999, reconstituirea ansamblului sculptural/ fațadă Primăriei municipiului Oradea 1999, ansamblu sculptural decorativ “Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos”, Oradea 2000, realizarea stemei orașului Oradea pe fațadă Primăriei municipiului Oradea 2000, spațiu de joacă pentru copii, curtea Muzeului de Artă Aplicată din Frankfurt, Germania 2003, reconstituirea ansamblului sculptural al Porții nr.1, Cetatea Albă Iulia. Premii și Distincții: Premiul Juriului Rumilly, Franța, 1997 Premiul I Belley, Franța, 1998 Diplomă
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
2009. De la data de 1 Martie 2010 ocupă funcția de Director General al Autorității de Management pentru Programul Operațional Sectorial «Dezvoltarea Resurselor Umane» (AMPOSDRU), din cadrul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. s-a născut la data de 27 august 1976 în Municipiul București. A absolvit în anul 2002 Facultatea I.M.S.T. - Specializarea Inginerie economică din cadrul Institutului Politehnic București, obținând calificarea de inginer economist și a continuat studiile cu un master în Managementul Resurselor Umane tot în cadrul Institutului Politehnic București. În anul 2008 a
Anca-Cristina Zevedei () [Corola-website/Science/315806_a_317135]
-
este o gară internațională de cale ferată din municipiul Iași, situată pe Bulevardul Nicolae Iorga nr. 29. În această gară opresc trenurile care circulă pe rute internaționale. În clădirea gării se află un punct de trecere a frontierei cu specific feroviar care funcționează în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Nicolina
Gara Internațională Nicolina () [Corola-website/Science/315812_a_317141]
-
160 mp și o adâncime de 1,5 metri. Fântâna nu a mai funcționat din anii '70, degradându-se în proporție de 90%. Fântâna arteziană a fost reabilitată în anul 2008 de către Primăria Iașului, devenind este cea mai mare din municipiu, ca suprafață. Bazinul are o suprafață de aproximativ 160 mp și o adâncime de 1,2 metri, lucrările fiind executate de firma „Proximity Europe" din Miroslava.
Gara Internațională Nicolina () [Corola-website/Science/315812_a_317141]
-
este un cartier din sectorul Botanica, municipiul Chișinău, Republica Moldova. Principalele artere sunt străzile: Calea Basarabiei, Lunca Bîcului și Șoseaua ; precum și porțiuni din bulevardele „Dacia” și „Iuri Gagarin”. În sec. XVI - XVIII, în zona dată se afla satul omonim, care în secolul al XX-lea își pierde statutul
Muncești () [Corola-website/Science/315874_a_317203]
-
(n. 8 februarie 1954, municipiul Moinești, județul Bacău) este un economist român, cercetător, profesor universitar, formator și specialist în administrarea afacerilor - turism și servicii (managementul, marketingul, producția și comercializarea produselor turistice; dezvoltare durabilă; dezvoltare locală și regională); eseist și jurnalist de turism. Este inițiatorul disciplinei
Puiu Nistoreanu () [Corola-website/Science/316512_a_317841]
-
dintr-o veche familie de răzeși din satul Stănești(bunicul Panaite Nistoreanu), comuna Măgirești (județul Bacău) și al Mariei (născuta Colceru) Nistoreanu (1924-2012, casnică) - fiica unui ceferist(Vasile Colceru) si a unei casnice(Anica Colceru) din Văsiești (actualmente cartier al Municipiului Moinești). El este căsătorit și are un băiat - Bogdan Gabriel Nistoreanu, doctor in economie, cadru didactic în Academia de Studii Economice din București. Fratele său mai mare, Gheorghe Nistoreanu (n. 26 iunie 1946; d. 13 august 2009), a fost jurist
Puiu Nistoreanu () [Corola-website/Science/316512_a_317841]
-
68 ani, fiind înmormântat în Cimitirul Pacea din Suceava. În anul 1931, Primăria Sucevei i-a ridicat un monument funerar deasupra criptei, pe care scrie ""în numele cetățenilor recunoscători"". La data de 23 noiembrie 2006, oficialitățile locale în frunte cu primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, și directorul Complexului Muzeal Bucovina, Emil Ursu, au organizat o ceremonie de comemorare a lui Franz Des Loges cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la nașterea acestuia. În august 2008, a fost realizată o placă-basorelief din
Franz Des Loges () [Corola-website/Science/316538_a_317867]
-
sătești cu nume de scriitori," 2017. Membru al Uniunii Scriitorilor din România Premii literare, pentru artă fotografică și premiul I pentru subiecte de film, cu "Vestea", 1970. Premiul Opera Omnia al Filialei proză a USR, 2014. Cetățean de onoare al municipiului Slatina. Au referit despre autor și scrierile sale de început: Mircea Iorgulescu, Ovidiu Genaru; Marcel Pop Corniș, Dragoș Vrânceanu, Gh. Ungureanu, Marian Drăghici: Minima poetica, selectează Poemul de dimineață ptr. Primele 10 cărți ale deceniului 1990-2000. Gheorghe Grigurcu, N. Prelipceanu
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
este o mănăstire de călugări amplasată în municipiul Botoșani, pe Str. Ștefan cel Mare nr. 41, în apropierea gării. Ea a fost ctitorită în anul 1496 de către domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504). Ansamblul Mănăstirii Popăuți a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Brașov, localizat pe Str. Poarta Șchei nr. 29. Ea a fost construită între anii 1899-1901, în stil neogotic cu accente maure. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Brașov din anul 2015, având codul de clasificare . Primii evrei
Sinagoga Neologă din Brașov () [Corola-website/Science/316565_a_317894]
-
, întâlnită și sub denumirea de Mănăstirea Todireni, este o mănăstire de maici amplasată în municipiul Suceava, pe Strada Cuza Vodă nr. 19, în cartierul Burdujeni. Ea a fost ctitorită în anul 1597 de către postelnicul Teodor Movilă, fratele mai mare al domnitorului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606). Ansamblul Mănăstirii Teodoreni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Rădăuți, localizat pe strada 1 Mai nr. 2, în centrul orașului. El a fost construit în anul 1883, unele surse indicând eronat anul 1879 ca an al construcției. Templul evreiesc din Rădăuți a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
Biserica „Sfântul Nicolae” din Suceava este o biserică ortodoxă construită în anul 1611 în municipiul Suceava. Ea se află situată în centrul orașului, pe Strada Mihai Viteazu nr. 2, în apropiere de Colegiul Național „Ștefan cel Mare” și de Hotelul Continental (fost Arcașul), construit pe locul cimitirului bisericii. Lăcașul de cult are hramul Sfântul Ierarh
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Ițcani este o biserică ortodoxă construită între anii 1933-1938 de către credincioșii ortodocși români din satul Ițcani-Gară (astăzi cartier al municipiului Suceava). Ea se află situată pe Strada Gării nr. 17, în apropiere de Gara Suceava Nord și de Parcul Gării Ițcani. Până la primul război mondial, în satul Ițcani (localitate de frontieră între Imperiul Austro-Ungar și Regatul României, formată în jurul Gării
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ițcani () [Corola-website/Science/316615_a_317944]
-
Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Suceava, cunoscută și sub denumirile de , Biserica Beizadelelor sau Biserica Domnițelor, este o biserică ortodoxă construită în anul 1643 în municipiul Suceava. Ea se află situată pe Strada Ștefăniță Vodă nr. 3, în centrul orașului, în apropiere de Curtea Domnească. Are hramul "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul", sărbătorit în fiecare an, în ziua de 24 iunie. din Suceava a fost inclusă pe
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]