270,960 matches
-
are 28 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 44 de locuitori). În satul locuiesc 26 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 52,3 de ani (46,7 la bărbați și 57,2 la femei). În localitate sunt 10 gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 2,80. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Zorlovići () [Corola-website/Science/334136_a_335465]
-
de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 52,3 de ani (46,7 la bărbați și 57,2 la femei). În localitate sunt 10 gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 2,80. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Zorlovići () [Corola-website/Science/334136_a_335465]
-
este un sat din comuna Pljevlja, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 21 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 39 de locuitori). În satul locuiesc 20 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 43,8 de ani (44,7 la bărbați și 42,5 la femei). În
Tvrdakovići () [Corola-website/Science/334134_a_335463]
-
are 21 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 39 de locuitori). În satul locuiesc 20 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 43,8 de ani (44,7 la bărbați și 42,5 la femei). În localitate sunt 7 gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 3,00. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Tvrdakovići () [Corola-website/Science/334134_a_335463]
-
de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 43,8 de ani (44,7 la bărbați și 42,5 la femei). În localitate sunt 7 gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 3,00. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Tvrdakovići () [Corola-website/Science/334134_a_335463]
-
este un sat din comuna Pljevlja, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 77 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 102 locuitori). În satul locuiesc 63 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 39,2 de ani (35,2 la bărbați și 44,2 la femei). În localitate
Pračica () [Corola-website/Science/334133_a_335462]
-
localitatea are 77 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 102 locuitori). În satul locuiesc 63 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 39,2 de ani (35,2 la bărbați și 44,2 la femei). În localitate sunt 22 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 3,50. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Pračica () [Corola-website/Science/334133_a_335462]
-
persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 39,2 de ani (35,2 la bărbați și 44,2 la femei). În localitate sunt 22 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 3,50. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Pračica () [Corola-website/Science/334133_a_335462]
-
este un sat din comuna Pljevlja, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 82 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 119 locuitori). În satul locuiesc 68 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 46,4 de ani (41,6 la bărbați și 51,1 la femei). În localitate
Vojtina () [Corola-website/Science/334135_a_335464]
-
localitatea are 82 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 119 locuitori). În satul locuiesc 68 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 46,4 de ani (41,6 la bărbați și 51,1 la femei). În localitate sunt 27 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 3,04. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Vojtina () [Corola-website/Science/334135_a_335464]
-
persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 46,4 de ani (41,6 la bărbați și 51,1 la femei). În localitate sunt 27 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 3,04. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Vojtina () [Corola-website/Science/334135_a_335464]
-
este un sat din municipiul Podgorica, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 81 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 91 de locuitori). În satul locuiesc 68 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 50,2 de ani (48,2 la bărbați și 52,2 la femei). În
Kržanja () [Corola-website/Science/334137_a_335466]
-
are 81 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 91 de locuitori). În satul locuiesc 68 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 50,2 de ani (48,2 la bărbați și 52,2 la femei). În localitate sunt 33 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 2,45. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Kržanja () [Corola-website/Science/334137_a_335466]
-
persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 50,2 de ani (48,2 la bărbați și 52,2 la femei). În localitate sunt 33 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 2,45. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Kržanja () [Corola-website/Science/334137_a_335466]
-
Prisoja este un sat din municipiul Podgorica, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 29 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 43 de locuitori). În satul Prisoja locuiesc 29 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 57,3 de ani (54,0 la bărbați și 60,6 la femei
Prisoja, Podgorica () [Corola-website/Science/334138_a_335467]
-
29 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 43 de locuitori). În satul Prisoja locuiesc 29 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 57,3 de ani (54,0 la bărbați și 60,6 la femei). În localitate sunt 12 gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 2,42. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Prisoja, Podgorica () [Corola-website/Science/334138_a_335467]
-
de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 57,3 de ani (54,0 la bărbați și 60,6 la femei). În localitate sunt 12 gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 2,42. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Prisoja, Podgorica () [Corola-website/Science/334138_a_335467]
-
germani, a fost ocupat de aliați în aceeași zi. A doua zi, Divizia marocană a făcut joncțiunea cu Divizia a 12-a blindată la Rouffach, iar Divizia a 9-a de infanterie colonială a atacat Ensisheim, obiectivul inițial al corpului. Localitatea Hirtzfelden a fost cucerită de Divizia a 2-a de infanterie marocană pe 6 februarie, iar Divizia a 9-a de infaterie colonială a terminat cucerirea orașului Ensisheim, după care a continuat înaintarea în Pădurea Harth.Pe 7 februarie, Divizia
Punga Colmar () [Corola-website/Science/334142_a_335471]
-
de infanterie SUA decorația Croix de Guerre, iar președintele SUA a acordat aceleiași divizii „Distinguished Unit Citation”. Regimentul al 109-lea de infanterie SUA a fost la rândul ei decorată cu Croix de Guerre. În zilele noastre, diferite străzi ale localităților din Alsacia poartă numele unor militari sau unități militare aliate care au luptat Punga Colmar. În zonă se află mai multe cimitire militare franceze și americane.
Punga Colmar () [Corola-website/Science/334142_a_335471]
-
(n. 15 mai 1865, Mălureni, județul Argeș — d. 21 iulie 1936, Mălureni, județul Argeș) a fost un pictor român din secolul al XX-lea. Foarte multe dintre tablourile pictate de el au peisaje pitorești din localitatea natală. Picturile lui de asemenea sunt încurcate des cu ale pictorului celebru Nicolae Grigorescu. Fiu de țărani din Mălureni, județul Argeș, a făcut cursurile școlii primare în satul natal, apoi după terminarea liceului, a absolvit Școala de Belle-Arte din București
Ion Marinescu-Vâlsan () [Corola-website/Science/334160_a_335489]
-
un timp istoric ce coboară până în vremea dacilor și dincolo de aceasta.” Prima atestare, ca sat românesc, a Giurtelecului este 1378 (Gertheleke, Gyurgteleke, Gywrgthelek; în maghiară, Giurtelecu înseamnă proprietatea lui Gheorghe), iar cele mai vechi vestigii cunoscute până acum, din hotarul localității, datează din epoca bronzului (așezarea de pe "Dealul Nucilor"), pe limita relativă a hotarului cu satele învecinate Orțâța, Oarța de Sus și Bicaz, unde există morminte tumulare (Dâmburele în Giurtelec) din aceeași epocă. Viorel Rogoz (fiul lui Vasile și al Iulianei
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
de clasă mijlocie care au crescut opt copii, patru băieți și patru fete. La vârsta de 13 ani a rămas orfan de mamă. Studiile elementare și gimnaziale le-a urmat în Șimleu Silvaniei. S-a înscris la liceu în aceeași localitate. Tot aici a învățat meseria de tipograf, la tipografia „Lazăr”. Manifestând interes și fiind înzestrat cu un talent deosebit pentru scris își face debutul publicistic în anul 1927 la „Gazeta de Duminecă” din Șimleul Silvaniei, cu articole și informații culturale
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]
-
Tuzi, create în 2006. Cu o spurafață de 1.441 km², Municipiul Podgorica este a doua unitate administrativă ca mărime din Muntenegru, după comuna Nikšić. Populația municipiului în 2011 era de 185.937 de locuitori. Municipiul Podgorica cuprinde 143 de localități, inclusiv trei orașe (Podgorica, Golubovci și Tuzi) și 140 de sate.
Municipiul Podgorica () [Corola-website/Science/334193_a_335522]
-
și a fost înființată în anul 2006. Via se întinde pe o suprafață de 80 ha, iar crama este "boutique winery" (crama de mici dimensiuni cu vinuri în ediție limitată). Denumirea vinului este un acronim format dintre cele cele două localități în apropierea cărora s-au plantat noile vii, Aliman și Rasova. Marc Dworkin este un enolog de origine franceză specializat pe vinuri bordoleze. Dworkin este recunoscut că vinificator de nivel mondial, vinificând în țări precum Chină, India, Georgia, Franța, Bulgaria
Alira () [Corola-website/Science/334264_a_335593]
-
un pic de oțet, sare, nucșoară și, precum un gălbenuș de ou pentru a lega sosul”). Cei mai mulți istorici sunt de acord, că sosul olandez originar provine din Normandia, pe atunci numit sos Isigny, pe baza orașul Isigny-sur-Mer. La acea vreme, localitatea a fost bine cunoscută pentru producția ei de unt excelent. În timpul Primului Război Mondial, producția de unt se opri aproape pe deplin în Franța și trebui să fie importat unt de calitate inferioară din Olanda. De acea, bucătarii francezi au dorit să
Sos olandez () [Corola-website/Science/334287_a_335616]