3,598 matches
-
că pe mama mea cea bună trebuie că au apucat-o năbădăile E pe scaun S-a gândit ea Și a vrut să ia din latrină pentru ogor șunca cu grăsime Și erau semințe pentru ogor Acelea Care s-au îmbătat muierește Ca și o păstaie uscată Pe care plânsul cerului apos o dublează și o face grea Când o umple cu porcăria de umezeală Și atunci are mama mea, Mama mea cea adevărată, O nevoie să stea pe latrină Și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
el toată recuzita care îi aparține. Este costumat ca și EA și dă să sugă unui Bebeluș imaginar. Se costumează în cele din urmă ca EL și împinge un cărucior de copil invizibil. Dispare din nou încurcat) EL: M-aș îmbăta conform calendarului și aș merge să joc popice în acele Zile pe care lumea le numește Sfârșit de săptămână. Și aș merge la urmă la o saună mixtă. Soarele zilnic ar răsări roșietic ca un trandafir și am avea Adevărul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
întâmplă în jurul ei, a D-voastră nu are în mod oribil această Necesitate. Mă aliniez exemplar în mediul meu, și mănânc prin asta o spirituală Obligativitate din propriul trup. Vicitimele tale își iau rămas bun în chip prietenos și se îmbată pulbere acasă pe capacul closetului. EA: Sunteți șofer? Sunteți plătitor de impozite, ați închiriat o locuință, sunteți alintat, mergeți la concerte, sunteți cetățean? Dacă s-ar putea, ați fi un adevărat austriac? Folosiți WC-urile publice, mijloacele de transport și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
văicăra,/ Nu te mai căina./ Aleargă la Mărioara,/ Că Mărioara știe a descânta/ Ea cu limba ți-o cânta,/ Cu acul te-o înțepa,/ Cu miere te-o mirui,/ Cu apă te-o spăla,/ Cu frunză de calapăr te-o îmbăta, / Cu castravete ți l-a pune,/ Ți-o lua castravetele și te-o lăsa/ Luminată și curată/ Acolo să cheie, să răscheie/ Ca spuma de mare/ Ca roua de soare,/ De-o păroaică de vacă/ Păroaică de ghițăl,/ Păroaică de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vin, en passant și cheferiștilor întâlniți. Aceștia, din lipsă de recipient, primesc licoarea în șapcă. Tot în Groapa, asasinul bea cu victima, colegul care îl turnase, apoi pune lăutarii să îi cânte de moarte și îl înjunghie. Un autopsier se îmbată metodic cu țuică servită în „sticlă de lampă” sau „gamoaie” apoi cântă „Hristos a înviat”. Bandiții se adună „La Borțoasa” unde cântă Zavaidoc și se bea între altele „vin de Șaba”. Față de reputația autorului lor, personajele lui Creangă sunt foarte
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
în Princepele, se mai beau și siropuri orientale și cafea. În general, autorii români au predilecție, prin personajele lor, pentru excesul de alcool. Probabil pentru că starea de ebrietate permite reacții interesante. Chiar sobrul Moromete, după corecția administrată băieților săi, se îmbată cui. Mai excentrice, niște personaje ale lui Nicolae Breban din Don Juan beau whisky și apoi improvizează un fel de ruletă pe dezbrăcate, rotind sticla paralelipipedică. La apogeu, bărbații îți schimbă între ei partenerele. Abstinența e dureroasă! Un personaj al
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
șofran cu trandafir pisat să mesteci (amesteci) cu miere și să pui la ochi. Să se facă omul frumos la față, tânăr: unt de gâscă și unt de vacă să topești și să te ungi pe față. Să nu se Îmbete omul: să bea oțet că se va trezi. Alt leac: să roadă cocean (cotor) de varză sau migdale amare, că nu se va Îmbăta. Să nu i se facă omului sete: albuș de ou cu apă rece să bea. Să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
gâscă și unt de vacă să topești și să te ungi pe față. Să nu se Îmbete omul: să bea oțet că se va trezi. Alt leac: să roadă cocean (cotor) de varză sau migdale amare, că nu se va Îmbăta. Să nu i se facă omului sete: albuș de ou cu apă rece să bea. Să nu-și lepede pomul roadele: rădăcină de crin să spânzure pe stâlpari sau crengi și poamele nu vor cădea. Să nu ți se facă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
iei iarbă dulce și sămânță de marole (salată), să fierbi cu vin și să bei. Pentru scurgeri de sânge: frunze de măsline să ții În gură, să pisezi rădăcină de bujori și să bei cu vin. Pentru să nu te Îmbeți: să faci scrum (praf) de piatră acră și să-l bei cu apă, un pahar. Când se va strica omul la stomac: să mănânce migdale și să ia cimbru, să-l pună Întro oală cu apă, să fiarbă bine și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
zboară‐n larg de zări Și mă aștepți cu dor, cu nerăbdare; Eu știu ce‐nseamnă ‐ aceea așteptare. Și voi veni, că așteptarea ta 178 Mă va aduce‐n sat în pragul serii Și nu de vinul nou m‐oi îmbăta, Ci doar de sfântul ceas al revederii. Sărutul nu‐i un obicei urât; E o‐nchinare‐ n prag de simțăminte. Și noi ne‐om săruta‐ ndelung, încât De printre stele‐ n purpurii veștminte O să ne strige luna înciudată: ‐ Hei, voi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și să așternem pe hârtie numai ce‐i al nostru. Că zicea Emil Gârleanu în numărul 3 al revistei: „... Căci, d e ce, spre pildă, am 324 cânta florile portocalului, căruia nu i‐am văzut decât fructul, când zarzării ne îmbată primăvara cu parfumul ninsorii lor de flori? De ce am căuta să simțim murmurul Gangelui, când ne șoptește atât de tainic și de aproape izvorul a scuns în umbrișul sălciilor pletoase și curge atât de măreț Dunăr ea de vale? Sau
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Iași:102.595; Galați:101.148; Cluj:98.569; Timișoara:91.866; Oradea: 82.355; Arad:77.255; Brăila:68.310; Craiova: 63.063; Constanta 58.288. Reconstituirea cotidianului din istorie capătă iz nu atât din deprindere, cât de necesitate, îmbătați de parfumul de epocă, sălășluit la bibliotecă la sala cu „Periodice", unii încercăm să demonstrăm că ceea ce s-a scris, cu mulți ani în urmă,, are încă valabilitate. Revista „Iconar" de la Rădăuți, scoasă prin anii 1935-1938 este reeditată de noul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de Băsescu ! Prin forțe proprii ar obține 2-3 %. La... ȘI ALȚII: PNG - e cam vai de Steaua lui ! îmi place de Alin dar, chiar dacă vor obține 5 %, tot partid de mercenari și oportuniști, e. Cum apa se răcește se pot îmbăta cu ea cât vor. PLD - e căruță cu proțapul invers ! L-am revăzut marți pe Stolojan care mi-a acordat un interviu deși michiduță ăsta, localul, nu voia, și se cam dădea mare. PLDeii nu mai au nici o forță de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
lucru. Cum se lucrează în această instituție?...” Nu-i răspunde nimeni. Toți tac. „Cum?...” - încearcă să reia cel care a întrebat, dar este oprit printr-un semn cu mâna. „E simplu, zice altul. Începem la 12 și durează până... te îmbeți. Pe urmă, dacă ești în stare, pleci acasă...”. Cel „lămurit” nu comentează în vreun fel răspunsul. Spune doar un „da” lung, pe un ton indecis, situat între tristețe și bucurie, parcă evaluând pentru sine „greutatea” programului descris mai sus. Apoi
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Andrei Mând ru), ci redau însăși ideologia și programul revistei, că iată exact ceea ce zicea Emil Gârleanu în numărul 3 al revistei: „... căci de ce, spre pildă, am cânta florile portocalului, căruia nu i -am văzut decât fructul, când zarzării ne îmbată primăvara cu par fumul ninsorii lor de flori? De ce am căuta să simțim murmurul Gangelui, când ne șoptește atât de tainic și de aproape izvorul ascuns în umbrișul sălciilor pletoase și curge atât de măreț Dunărea la vale? Sau de ce
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mâncați-aș. De 1 mai, două triburi formate din români din aceia bronzați natural, stabilite în Viena, au ieșit și ei la un mic și un cârnat vienez, undeva la iarbă verde, printr-un parc public. Nici nu s-au îmbătat bine, că i-a și băgat pe vienezi în sperieți, tulburând liniștea capitalei austriece cu înjurături, țipete de femei, strigăte de luptă și lovituri de topor. Dar, popor român, vă rog țineți-vă firea, nu vă alarmați ci mai degrabă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
era nici ideologul naționalist, nici luptătorul politic de la care se inspiră generațiile militante ale veacului nostru, de căpitani și de gardiști. El era poetul, cel mai mare poet al limbii române, de o armonie și de o tristețe care ne îmbăta și ne dizolva reveriile anilor melancoliei; însăși tragedia vieții lui, apropiată de noi, sau chiar contemporană, exercita asupra sensibilității o putere irepresibilă. De cum am sosit la Iași, la liceu, în fiecare duminică mergeam pe urmele sau pe presupusele urme ale
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
asupra eticii actului critic. E o ironie inclusivă, învăluitoare, înțelegătoare, justificativă, care nu țintește distrugerea obiectului de studiu, pentru că de fapt nu pe el îl vizează. Criticul își construiește un stil ironic, refuzând astfel unul sever, sau afectat obiectiv, sau îmbătat metaforic. El vede o primejdie în stilul metaforic, în pasiunea formulei fericite, dar una și mai mare în poza obiectivității, în comedia autorității, în solemnitatea de mucava a verdictului, a "judecății de valoare". De aceea, el alege să folosească o
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
rotund ca o minge de mărimea unui pumn de copil. Era singura sa avuție, „floarea lui”, pe care o purta peste tot pe unde se ducea și oricât ar fi fost de beat, oricum nu era zi să nu se îmbete, o ducea cu gingășie la piept cu mâna stângă îndoită, ca pe un lucru de preț. De unde o avea, nimeni nu avea să afle vreodată, poate nici el nu știa acest lucru. Lipsise o vreme din sat și într-o
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
se dădea niciodată în lături de la muncă, avea chiar o vorbă pe care o repeta foarte des: „Meseria este brățară de aur și gâtu-i pâlnie de argint”. Noi copiii ne duceam să ne uităm la ei mai ales după ce se îmbătau, cum Tănase cu picioarele ieșite din obiele călca zloata în ritmul dezlânat al ciurelului bătut aiurea de Harpău. Și acum parcă văd degetele picioarelor lui Costică Tănase cum făcea să țâșnească printre ele, la fiecare pas, apa amestecată cu zăpadă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
prima zi. Ca răspuns la primele scrisori trimise din Paris, Ecaterina Bălăcioiu o sfătuiește într-o misivă: "Fii prudentă în relații, în prietenii [...] Nu uita că nimic nu e sigur și nu te încrede în puterile tale fizice. Nu te îmbăta de succesul tău. Bucură-te de Paris, așa cum te-ai bucurat până acum de viață, cu noblețe și mândrie. [...] Trebuie să te păstrezi sănătoasă și sobră. Nu încrunta sprâncenele, nu zbârci fruntea în enervare și nici nu lăsa colțul gurii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
var când o amesteci cu un retevei. Contrar tuturor recomandărilor specialiștilor stomatologi, nu se spală niciodată pe dinți cu pastă; numai cu sare de bucătărie, de două ori pe zi, atât dimineața cât și seara, cu excepția zilelor în care se îmbăta; cel mai probabil sâmbăta și duminica. Și totuși, avea o dantură perfectă. Dezvelindu-și dinții albi și fără carii, de multe ori, când nu avea tirbușonul la îndemână, desfăcea cu măselele capsele de la sticlele cu bere fără nici o problemă. Avea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de elevi ca unul din cei mai buni și mai capabili profesori, la curent cu tot ce apărea nou în specialitate, un om care, la rândul lui, de la oricine și oricând avea ceva de învățat Bună ziua, domn' profesor! M-am îmbătat... Sunt cel mai prost profesor din oraș!... Cu o mimă de om blazat i se destăinui el încă din primul moment. Bănuind că s-a întâmplat ceva neobișnuit și știind sigur că persoana din fața lui este lipsită de asemenea vicii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
îi osândește, punându-le în față pe ceilalți oameni care au fost în aceeași stare ca și ei; așa precum le osândește pe fecioarele cele nebune, punându-le în față pe fecioarele cele înțelepte, cum osândește pe sluga care se îmbăta și se îmbuiba, punându-i în față sluga cea credincioasă, cum osândește pe cel ce a ascuns talantul în pământ, punându-i în față pe cel ce a adus încă doi talanți, Hristos osândește pe fiecare om păcătos punându-i
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
curată, / ci un grăunte negru, ce lasă pe hârtie / semne groase, mari litere de tipar, / adevărate strigăte grafice, asemenea literelor de afiș, de lozincă" (Intrare în atelier). O luciditate neadormită se opune iluzionării facile, unui romantism halucinant: "Ca să te mai îmbeți, trebuie să bei spirt, nu vin..." Limbajul căznit-oracular al unei țigănci-ghicitoare dezamăgește prompt; certitudinea n-o dă decât viața: într-un primo tempo (în La ghicit) nici o surpriză: "Să-ți ghicească baba, boierule, frumosule"; "Ți-e dragă o domnișoară, boierule
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]