3,379 matches
-
(județul Neamț), a fost construită în 1793 și are hramul "Duminica Tuturor Sfinților". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Edificiul a fost construit de români transilvăneni care, în epoca împărătesei Maria Tereza, au trecut Carpații pentru a se refugia de politica religioasă și națională a Imperiului Habsburgic în acele vremuri. Tripticul din altar care enumeră pe toți cei care au contribuit la ridicarea bisericii, menționează ca prim preot pe Grigorie
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
Numele ei postum "Kōjun" înseamnă „puritate înmiresmată”. a fost împărăteasă consort, , din 25 decembrie 1926 până în 7 ianuarie 1989, cea mai lungă perioadă din istoria Japoniei. Prințesa Nagako s-a născut la 6 martie 1903 la Tokyo. A fost al treilea copil și prima fiică a Prințului Kuni Kuniyoshi și
Împărăteasa Kōjun () [Corola-website/Science/317905_a_319234]
-
tutori în literatura chineză și japoneză, limba franceză, caligrafie, compoziția poetică și eticheta de la curte. Ea și prințul moștenitor Hirohito s-au logodit la 19 iunie 1921 și s-au căsătorit la 26 ianuarie 1924. Nagako a fost remarcată de împărăteasa Shōken la funerariile împăratului Meiji în 1912, apoi a fost invitată împreună cu alte prințese și fiice ale aristocrației japoneze la ceai cu împărăteasa Sadako în pavilionul concubinelor la 14 ianuarie 1914. Hirohito care a observat scena din spatele unui paravan a
Împărăteasa Kōjun () [Corola-website/Science/317905_a_319234]
-
la 19 iunie 1921 și s-au căsătorit la 26 ianuarie 1924. Nagako a fost remarcată de împărăteasa Shōken la funerariile împăratului Meiji în 1912, apoi a fost invitată împreună cu alte prințese și fiice ale aristocrației japoneze la ceai cu împărăteasa Sadako în pavilionul concubinelor la 14 ianuarie 1914. Hirohito care a observat scena din spatele unui paravan a ales-o pe Nagako.. Odată cu accederea pe tronul Japoniei a lui Hirohito la 25 decembrie 1925, a devenit împărăteasă a Japoniei. Spre deosebire de predecesorii
Împărăteasa Kōjun () [Corola-website/Science/317905_a_319234]
-
japoneze la ceai cu împărăteasa Sadako în pavilionul concubinelor la 14 ianuarie 1914. Hirohito care a observat scena din spatele unui paravan a ales-o pe Nagako.. Odată cu accederea pe tronul Japoniei a lui Hirohito la 25 decembrie 1925, a devenit împărăteasă a Japoniei. Spre deosebire de predecesorii săi, împăratul Hirohito a decis să-și abandoneze curtea de 39 de concubine, limitându-se la o singură soție. Cuplul imperial a avut șapte copii, doi băieți și cinci fete: După moartea împăratului Hirohito, în 1989
Împărăteasa Kōjun () [Corola-website/Science/317905_a_319234]
-
Hirohito a decis să-și abandoneze curtea de 39 de concubine, limitându-se la o singură soție. Cuplul imperial a avut șapte copii, doi băieți și cinci fete: După moartea împăratului Hirohito, în 1989, ea și-a luat titlul de „împărăteasă văduvă”. Ultima ei apariție publică a fost în 1989. A murit la vârsta de 97 de ani, pe 16 iunie 2000, a fost împărăteasă timp de 75 de ani. Împăratul Akihito i-a acordat numele post-mortem de împărăteasa Kojun.
Împărăteasa Kōjun () [Corola-website/Science/317905_a_319234]
-
băieți și cinci fete: După moartea împăratului Hirohito, în 1989, ea și-a luat titlul de „împărăteasă văduvă”. Ultima ei apariție publică a fost în 1989. A murit la vârsta de 97 de ani, pe 16 iunie 2000, a fost împărăteasă timp de 75 de ani. Împăratul Akihito i-a acordat numele post-mortem de împărăteasa Kojun.
Împărăteasa Kōjun () [Corola-website/Science/317905_a_319234]
-
titlul de „împărăteasă văduvă”. Ultima ei apariție publică a fost în 1989. A murit la vârsta de 97 de ani, pe 16 iunie 2000, a fost împărăteasă timp de 75 de ani. Împăratul Akihito i-a acordat numele post-mortem de împărăteasa Kojun.
Împărăteasa Kōjun () [Corola-website/Science/317905_a_319234]
-
II-lea al Prusiei i-a propus Sofiei să devină a doua soție a Marelui Duce Pavel. Fostul logodnic al Sofiei a primit o recompensare materială la ruperea logodnei. Sofia avea 17 ani și o încânta ideea de a deveni împărăteasă a Rusiei. Când mama ei lamenta nefericitul destin al unor suverani ai Rusiei, ea răspundea că singura ei preocupare era să devină populară în noua ei țară. Împărăteasa Rusiei, Ecaterina a II-a, era încântată de ideea căsătoriei. Prințesa de
Sophie Dorothea de Württemberg () [Corola-website/Science/317959_a_319288]
-
logodnei. Sofia avea 17 ani și o încânta ideea de a deveni împărăteasă a Rusiei. Când mama ei lamenta nefericitul destin al unor suverani ai Rusiei, ea răspundea că singura ei preocupare era să devină populară în noua ei țară. Împărăteasa Rusiei, Ecaterina a II-a, era încântată de ideea căsătoriei. Prințesa de Württemberg împărțea cu împărăteasa nu numai o educație similară dar și același nume și loc de naștere. Frederick al II-lea a aranjat căsătoria iar Sofia a fost
Sophie Dorothea de Württemberg () [Corola-website/Science/317959_a_319288]
-
mama ei lamenta nefericitul destin al unor suverani ai Rusiei, ea răspundea că singura ei preocupare era să devină populară în noua ei țară. Împărăteasa Rusiei, Ecaterina a II-a, era încântată de ideea căsătoriei. Prințesa de Württemberg împărțea cu împărăteasa nu numai o educație similară dar și același nume și loc de naștere. Frederick al II-lea a aranjat căsătoria iar Sofia a fost chemată la Berlin, unde a întâlnit-o Pavel. Sofia s-a convertit la ortodoxism și își
Sophie Dorothea de Württemberg () [Corola-website/Science/317959_a_319288]
-
fiii ei cei mari, Maria Feodorovna s-a ocupat de decorarea Palatului Pavlovsk, cadoul Ecaterinei pentru celebrarea primei aniversări a nepotului ei Alexandru. După douăzeci de ani în umbră, după moartea Ecaterinei a II-a în 1796, Maria Feodorovna devine împărăteasă a Rusiei. În timpul vieții Ecaterinei, Maria nu avea nici o șansă să intervină în afacerile statului, Pavel însuși era exclus de la aceste activități, însă după accesiunea soțului ei, la început timid apoi din ce în ce mai puternic Maria participă la viața politică. Avea mare
Sophie Dorothea de Württemberg () [Corola-website/Science/317959_a_319288]
-
fost împărat exact patru ani, patru luni și patru zile. A fost ucis la 12 martie 1801. În noapte asasinării soțului ei, Maria Feodorovna s-a gândit să imite exemplul Ecaterinei a II-a și să încerce să se autoproclame împărăteasă. I-a luat câteva zile fiului ei Alexandru s-o convingă să renunțe la această idee. O perioadă de timp, ori de câte ori o vizita fiul ei, împărăteasa-mamă plasa între ei un sicriu ca un reproș mut făcut fiului ei. Relația tensionată
Sophie Dorothea de Württemberg () [Corola-website/Science/317959_a_319288]
-
îmbunătățit grație noii Țarine. Maria Feodorovna avea numai 42 de ani când a devenit văduvă și și-a păstrat cea mai înaltă poziție din imperiu deținută de o femeie. La ceremoniile publice, Maria apărea deseori la brațul fiului ei în timp ce împărăteasa Elisabeta mergea în spate. Acest obicei de prevalență a împărătesei-mamă în fața împărătesei a fost caz unic la curtea rusă. Viitorul fiicelor ei și educația lor a ținut atenția Mariei în primii ani ai văduviei. A fost o mamă bună și
Sophie Dorothea de Württemberg () [Corola-website/Science/317959_a_319288]
-
a devenit văduvă și și-a păstrat cea mai înaltă poziție din imperiu deținută de o femeie. La ceremoniile publice, Maria apărea deseori la brațul fiului ei în timp ce împărăteasa Elisabeta mergea în spate. Acest obicei de prevalență a împărătesei-mamă în fața împărătesei a fost caz unic la curtea rusă. Viitorul fiicelor ei și educația lor a ținut atenția Mariei în primii ani ai văduviei. A fost o mamă bună și iubitoare și în ciuda faptului că Ecaterina a II-a i-a luat
Sophie Dorothea de Württemberg () [Corola-website/Science/317959_a_319288]
-
Gisela Louise Marie, Prințesă Imperială și Arhiducesă de Austria (12 iulie 1856 - 27 iulie 1932) a fost a doua fiică și copilul cel mare în viață al împăratului Franz Joseph al Austriei și al împărătesei Elisabeta. Titlul ei german a fost "Gisela Louise Marie, Erzherzogin von Österreich, Prinzessin von Bayern". Deși botezată "Gisella" (cu dublu L), ea și-a scris numele cu un singur L. A fost numită după o strămoașă habsburgă din secolul al
Arhiducesa Gisela a Austriei () [Corola-website/Science/322946_a_324275]
-
Wittelsbach și preot catolic. Georg s-a născut la Munchen, Bavaria, că fiul cel mare al Prințului Leopold al Bavariei și a soției sale, Arhiducesa Gisela a Austriei. Mama sa a fost fiica împăratului Franz Joseph al Austriei și a împărătesei Elisabeta a Austriei ("Sisi"). Ziarul "New York Times" a scris că el a fost nepotul favorit atât al bunicului matern împăratul Franz Joseph cât și al bunicului patern, Prințul Leopold al Bavariei. Georg a intrat în armată bavareza că locotenent secund
Prințul Georg de Bavaria () [Corola-website/Science/323924_a_325253]
-
fost cunoscută drept Prințesă de Bavaria până în 1918. Elisabeta s-a născut la Munchen, Bavaria, ca primul copil al Prințului Leopold al Bavariei și al soției acestuia, Arhiducesa Gisela a Austriei (fiica împăratului Franz Joseph I al Austriei și a împărătesei Elisabeta a Austriei). A avut o soră mai mică, Prințesa Auguste Maria de Bavaria, și doi frați mai mici, Prințul Georg de Bavaria și Prințul Konrad de Bavaria. S-a căsătorit la 2 noiembrie 1893, la Genova, Italia, cu Otto
Prințesa Elisabeta Maria de Bavaria () [Corola-website/Science/323994_a_325323]
-
iar în 1759 prefectul iezuit Francisc Polentari. Osemintele lor se află sub pardoseala bisericii, locurile respective fiind marcate cu câte o lespede, prefectul iezuit în mijlocul bisericii, respectiv mareșalul în partea de est. Odată cu întemeierea Episcopiei Greco-Catolice de Oradea în 1777, împărăteasa Maria Terezia a transferat biserica pentru catolicii români. Cerând episcopul greco-catolic Ignațiu Darabant cedarea complexului pentru un seminar (lucru care s-a și întâmplat în 30 ianuarie 1792, prin împăratul Leopold al II-lea, porunca fiind emanată de Locotenența Regală
Biserica Seminarului Greco-Catolic din Oradea () [Corola-website/Science/319467_a_320796]
-
Ecaterina să intervină și să le restaureze privilegiile abolite de Constituție. Cu susținerea acesteia, ei au înființat Confederația Targowica, și în proclamația lor au denunțat Constituția pentru răspândirea „bolii contagioase a ideilor democratice”. Ei au afirmat că „intențiile alteței sale Împărăteasa Rusiei Ecaterina cea Mare, aliata Uniunii Polone, care a introdus armata sa, sunt și au fost doar cele de a readuce Uniunii și polonezilor libertate, și mai ales tuturor cetățenilor țării siguranță și fericire.” La 18 mai 1792, peste soldați
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
recuperat în apartamentul împăratului timp de nouă zile. Boris a răcit și a murit câteva zile mai târziu. Relația lor era dezaprobată de familia Țarului și de cei de la Curte. Ecaterina a fost acuzată ca fiind intrigantă pentru a deveni împărăteasă și de faptul că îl influența pe Țar de liberalism. A fost asociată cu oameni de afaceri fără scrupule. Unii membri ai familiei se temeau că copiii Ecaterinei ar putea înlocui pe moștenitorii legitimi ai Țarului. Țarul obosit de criticile
Ecaterina Dolgorukova () [Corola-website/Science/319994_a_321323]
-
aflată pe moarte era forțată să audă zgomotul produs de copiii Ecaterinei, însă camerele acestora erau departe de cele ocupate de Țarină. Deși Țarul a fost infidel în mai multe rânduri în trecut, relația sa cu Ecaterina a început după ce împărăteasa, care a avut opt copii, a încetat de a mai avea relații cu soțul ei, la sfatul medicilor ei. După ce împărăteasa a cerut să întâlnească copiii lui cu Ecaterina, Țarul i-a adus pe cei doi copii mai mari, George
Ecaterina Dolgorukova () [Corola-website/Science/319994_a_321323]
-
Țarină. Deși Țarul a fost infidel în mai multe rânduri în trecut, relația sa cu Ecaterina a început după ce împărăteasa, care a avut opt copii, a încetat de a mai avea relații cu soțul ei, la sfatul medicilor ei. După ce împărăteasa a cerut să întâlnească copiii lui cu Ecaterina, Țarul i-a adus pe cei doi copii mai mari, George și Olga, la capătul patului împărătesei iar împărăteasa i-a sărutat și i-a binecuvântat. Țarul a spus familiei sale că
Ecaterina Dolgorukova () [Corola-website/Science/319994_a_321323]
-
a încetat de a mai avea relații cu soțul ei, la sfatul medicilor ei. După ce împărăteasa a cerut să întâlnească copiii lui cu Ecaterina, Țarul i-a adus pe cei doi copii mai mari, George și Olga, la capătul patului împărătesei iar împărăteasa i-a sărutat și i-a binecuvântat. Țarul a spus familiei sale că el a ales să se căsătorească cu Ecaterina la scurt timp după moartea împărătesei deoarece se temea că va fi asasinat și ea nu va
Ecaterina Dolgorukova () [Corola-website/Science/319994_a_321323]
-
de a mai avea relații cu soțul ei, la sfatul medicilor ei. După ce împărăteasa a cerut să întâlnească copiii lui cu Ecaterina, Țarul i-a adus pe cei doi copii mai mari, George și Olga, la capătul patului împărătesei iar împărăteasa i-a sărutat și i-a binecuvântat. Țarul a spus familiei sale că el a ales să se căsătorească cu Ecaterina la scurt timp după moartea împărătesei deoarece se temea că va fi asasinat și ea nu va rămâne cu
Ecaterina Dolgorukova () [Corola-website/Science/319994_a_321323]