2,851 matches
-
cerea ca întâi să-și curme suferința președintele republicii. Ceaușescu mângâia paharul cu suc de portocale rece, dar se mulțumea numai cu atâta. Pentru gâtul lui sensibilizat de atâtea discursuri, medicii îl sfătuiseră probabil să evite băuturile reci. Nouă, celor înșirați în spatele celor mai mari, ne trecuse setea amuzați de această scenă: douăzeci de perechi de ochi ațintiți spre paharul cu suc rece al președintelui și spre buzele acestuia, ochi ce parcă se rugau. Întrebările ce se puneau secretarului general se
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
studentă În literatura americană a universității din localitate ne-a Însoțit În vaporetto-ul care făcea cursa spre Lido, să-l revedem pe Gustav von Aschenbach. Dimineață rece, plaja pustie, celebrul Hotel des Bains Închis. Doar țuguiatele bizare capanne de lemn Înșirate pe țărm pentru vilegiaturiștii somptuosului stabiliment evocau vara altui timp și altor timpuri. Nu era imposibil de imaginat zumzetul convorbirilor amicale ale turiștilor de altădată, pe veranda acestor bizare cabane, glumele, bârfele, flirtul, parada modei estivale, veselia copiilor În jurul castelelor
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Transilvania, era cel mai vechi liceu din țară (560 de ani!), un centru al conservatorismului și Îngâmfării naționale - la cea mai ușoară adiere politică reacționam ca broasca-țestoasă, retrăgându-mă În carapace.” Consecința: „Cu inima arzând și bâlbâind marxist, m-am Înșirat În 1948 În brigăzile de muncă voluntară. În liceul confesional «Bruckenthal», timp de 560 de ani nu călcase picior de român! În mai 1948, o delegație de trei sau patru UTC-iști vizitase cu dezinvoltură clasă după clasă, făcând propagandă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a deschis școala domnească de acolo...”) și 1848, când începe a bântui „cinstita holeră”. În tot acest răstimp, se poate spune, Nic’a lui Ștefan a Petrei, numit Ștefănescu la Târgu Neamț și Creangă la Fălticeni, nu face decât să „înșire” la școli și să lege poznă de poznă: „Îndată după cea cu cireșele, vine alta la rând!” (cea cu pupăza din tei), mai accidentându-se din când în când și mai prinzând câte o boală (holeră, râie). El merge la
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
și naționale, D. urmărește, cu inexactități și confuzii, dezvoltarea limbii române, literatura populară, literatura bisericească, istoriografia, literatura propriu-zisă, făcând și o periodizare, în bună parte judicioasă. În ediția a doua a cărții (1894), introduce un capitol despre Eminescu, în care înșiră afirmații aberante despre lirica poetului, văzută ca expresie confuză a unui spirit bolnav și dezechilibrat. Obtuzele atacuri împotriva lui Eminescu, începute cu mulți ani în urmă și reluate în „Revista critică literară” (Literatură bolnavă, 1894), au dus la compromiterea definitivă
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
asasinul să ia locul celui asasinat, ca Mircea, deci, să devină ceea ce fusese Român Gruie: „pavăza și brațul” său. Vlaicu, așadar, îl absolvă pe nesăbuit, pedepsit îndeajuns prin spasmele conștiinței și hărăzit oricum, fiind viță de Basarab, unui destin aparte. Înșirând chinurile și durerile țării urgisite, monologul din final („Chinuri?...”) e o izbucnire nestăvilită a unor trăiri îndelung comprimate. Inexistente în textul de la premieră și în acela al primei ediții, din 1902, aceste versuri de 16 silabe (înrâurire hugoliană) au fost
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
nu se mai scriu pe mătase și în odăi de lux, ci „Le urli când te întorci beat, târziu, sau în pivnița poliției le mângâi încet”. Spectrul morții (al războiului) domină un Carnet de campanie: „În evantalii de noroi, / moartea înșiră mărgele spre noi.” Bogat reprezentată este și erotica, pasional-carnală, dar și angelică, spiritualizată, în cheie elegiacă (Fecioară în negru). Întreagă această orientare lirică e deturnată după 1946, când D. devine unul dintre heralzii realismului socialist. Prima șarjă (1950) și celelalte
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
fondează la Paris revista „Chemarea”. În 1952 se stabilește la Madrid și este, din 1954, alături de Traian Popescu, redactor la revista „Carpații” a lui Aron Cotruș. Colaborează cu versuri și proză la mai multe reviste ale exilului, mai ales la „Înșir’te mărgărite”, „Carpații” și „Almanahul pribegilor români”, fiind inclus într-o Mică antologie a poeziei românești în exil (1959). În „Carpații” publică, de asemenea, numeroase comentarii critice la rubrica „Ecouri. Reviste” și ia atitudine împotriva criticii practicate și în Occident
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
și iubire (Demnitatea, Cinstea, Vrednicia, Cuviința, Adevărul, Dreptatea, Blândețea, Răbdarea, Încrederea, Curajul, Speranța, Bucuria versus Prostia, Mediocritatea, Prejudecățile, Intolereanța, Suferința zadarnică, Văicăreala, Superficialitatea, Nepăsarea, Vorba fără rost), relevă un înțelept din speța celor dotați cu harul formulărilor gnomice: „Dac-am înșira tot ce nu face și nu este omul cinstit, am cădea peste portretul mincinosului, al măsluitorului, al iscoadei, al defăimătorului, al fariseului, al tâlharului, al vânătorului de frate. Și le-am găsi vrednice de interes și pline de culoare. Așa
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
de țară. Cartea de cântece românești a lui Vasile Posteucă, de exemplu). Tot sub inițiale apar și comentariile critice ale lui N.S. Govora, prezent permanent și în rubrica „Ecouri. Reviste”, cu obiective considerații asupra publicațiilor românești („Vers”, „Caete de dor”, „Înșir’te mărgărite” ș.a.). O incisivă analiză a criticii practicate, adeseori, și în Occident din perspective extraliterare, ce determină lansarea unei cărți sau a unui scriitor (Panait Istrati, îmbrățișat în Franța ca scriitor comunist și abandonat odată cu exprimarea impresiilor despre Soviete
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
CERCUL CULTURAL „ANDREI MUREȘANU”, asociație care a fost înființată la Rio de Janeiro, în 1951, de Ștefan Baciu, Faust Brădescu și I.G. Dimitriu. Într-o Înștiințare din 9 iunie 1951, publicată în revista „Înșir’te mărgărite”, se arată că scopul Cercului este difuzarea culturii și literaturii române, făcându-se totodată apel la sprijinul tuturor românilor din exil. În programul instituției sunt cuprinse următoarele deziderate: editarea periodică a revistei „Înșir’te mărgărite”; editarea unor comunicate
CERCUL CULTURAL „ANDREI MURESANU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286169_a_287498]
-
iunie 1951, publicată în revista „Înșir’te mărgărite”, se arată că scopul Cercului este difuzarea culturii și literaturii române, făcându-se totodată apel la sprijinul tuturor românilor din exil. În programul instituției sunt cuprinse următoarele deziderate: editarea periodică a revistei „Înșir’te mărgărite”; editarea unor comunicate; editarea de broșuri, plachete și alte lucrări ale scriitorilor români în exil; editarea de opere ale clasicilor; organizarea unui centru de librărie. În afară de „Înșir’te mărgărite” (1951-1958), Centrul a editat și revista „Exil” precum și volumul
CERCUL CULTURAL „ANDREI MURESANU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286169_a_287498]
-
În programul instituției sunt cuprinse următoarele deziderate: editarea periodică a revistei „Înșir’te mărgărite”; editarea unor comunicate; editarea de broșuri, plachete și alte lucrări ale scriitorilor români în exil; editarea de opere ale clasicilor; organizarea unui centru de librărie. În afară de „Înșir’te mărgărite” (1951-1958), Centrul a editat și revista „Exil” precum și volumul Ce nu trebuie să uităm, îngrijit de Șt. Baciu, în care sunt reproduse poezii, cântece, marșuri cu caracter patriotic național, „rupte din sufletul țării”, cum au consemnat revistele exilului
CERCUL CULTURAL „ANDREI MURESANU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286169_a_287498]
-
la Congresul Uniunii Latine (Rio de Janeiro, octombrie 1951); poemul America de Raul Oltero Reiche, poem tradus de Șt. Baciu. Sunt anunțate, pentru caietele următoare, lucrări semnate de Faust Brădescu, Al. Petru Silistreanu, I.G. Dimitriu. În numărul 9 al revistei „Înșir-te mărgărite” pe 1953, fondatorii anunță însă dizolvarea cercului din cauza lipsei de membri, a dificultății legalizării, a precarității fondurilor și a imposibilității de a realiza programul anunțat cu doi ani înainte. Toată arhiva a fost sigilată pentru a fi trimisă
CERCUL CULTURAL „ANDREI MURESANU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286169_a_287498]
-
vocii plugarului (îl) asurzește!". În timpul ultimei călătorii, va încerca să învețe limba houyhnhnmilor. În Laputa, la academia din Lagado, dă peste două tentative originale în ceea ce privește limbajul. Pentru început, o mașină, având cuvintele inscripționate pe cele patru fațete ale unui cub, înșirate cu zecile pe un război de țesut pe care îl rotesc patruzeci de eleve, fiecare cu fusul ei de cuvinte. Întâmplarea le pune în legătură pentru a alcătui o eventuală frază, notată de secretari și încercând să cuprindă întreaga știință
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
a doua linie de metaforizare e "externă", ține de elemente de reprezentare de ordin cultural. Alecsandri trimite la o tradiție folclorică în spatele căreia ghicim modelul cult al locurilor comune pe care l-am evocat deja. Ciclul se încheie cu poemul Înșira-te mărgărite, subintitulat "legendă", prelucrare populară care exploatează refrenic figura mărgăritarelor prin reluarea la intervale regulate a acestui catren: Înșiră-te, mărgărite, Pe lungi fire aurite, Ca o horă luminoasă, Ca povestea mea duioasă. Basmul e frecvent evocat în epoca
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
folclorică în spatele căreia ghicim modelul cult al locurilor comune pe care l-am evocat deja. Ciclul se încheie cu poemul Înșira-te mărgărite, subintitulat "legendă", prelucrare populară care exploatează refrenic figura mărgăritarelor prin reluarea la intervale regulate a acestui catren: Înșiră-te, mărgărite, Pe lungi fire aurite, Ca o horă luminoasă, Ca povestea mea duioasă. Basmul e frecvent evocat în epoca lui Alecsandri, nu numai de etnografi sau de culegători. Se găsește în culegerea P. Ispirescu din 1882 pe baza unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în 1858 sau la H. Grandea în 1861 și apoi în volum în 1866120. Semnificația expresiei, binecunoscută etnografilor, e compozițională: motivul mărgăritelor înșirate dictează un ritm al narațiunii și al adăugării de episoade, fără limită de timp sau de lungime. "Înșiră-te mărgărite e refrenul pe care-l repetă povestitoarea de basme (care odată cu povestirea înșiră salbe de mărgăritar) spre a arăta că povestirea continuă" sună explicația dată în Dicționarul tezaur al limbii române 121. Același dicționar atrage atenția și asupra
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
expresiei, binecunoscută etnografilor, e compozițională: motivul mărgăritelor înșirate dictează un ritm al narațiunii și al adăugării de episoade, fără limită de timp sau de lungime. "Înșiră-te mărgărite e refrenul pe care-l repetă povestitoarea de basme (care odată cu povestirea înșiră salbe de mărgăritar) spre a arăta că povestirea continuă" sună explicația dată în Dicționarul tezaur al limbii române 121. Același dicționar atrage atenția și asupra unei utilizări substantivate atestate în secolul al XIX-lea sub forma șirte mărgărite pentru a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
voit ca tocma lucrurile cele mai sterile, mai abstracte, să reclame mai mult sistema. Și dacă este vreun lucru sec, critica este unu ce cu deosebire sec. [...] Cam după această regulă, de nu va fi prea târziu, voi să-ți înșir, frate, în iarna aceasta, poate și la vară, de nu ne vor lua nescari fierbințeli mari ca în vara din 1866, o sumă de mărgărite critice din împărăția literaturii noastre...123. * * * Analiza la firul ierbii a putut să lase impresia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Apoi chiar sistemul execuției dărilor nu stătea în putința controlului." Așadar, în lipsa atâtora, datele care s-au păstrat, ele provin nu de la cei care plăteaufără a ști și cât - ci de la cei ce nu plăteau „căci lor, numai, li se înșira o dată cu scuteala lor, toate dările și angariile ce se plăteau la țară." „Cele mai vechi știri le avem în actele de scutiri acordate mănăstirilor. Ele fiind primele așezăminte organizate în țară, avându-și de ctitori Domni, ele vor căpăta privilegii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de scutiri acordate mănăstirilor. Ele fiind primele așezăminte organizate în țară, avându-și de ctitori Domni, ele vor căpăta privilegii de la domni de a li se da lor anumite venituri pe satele închinate lor și voievodul donator nu uită să înșire anume ce scutiri dă mânăstirilor, înșirând dările ce satele nu vor avea a plăti domniei" - explică profesorul. Explicație cu temei pentru că scriind „Cronica Hușilor" ... Melchisedec din astfel de documente avea să ne înșire dările și încasatorii. „Alt chip de a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
primele așezăminte organizate în țară, avându-și de ctitori Domni, ele vor căpăta privilegii de la domni de a li se da lor anumite venituri pe satele închinate lor și voievodul donator nu uită să înșire anume ce scutiri dă mânăstirilor, înșirând dările ce satele nu vor avea a plăti domniei" - explică profesorul. Explicație cu temei pentru că scriind „Cronica Hușilor" ... Melchisedec din astfel de documente avea să ne înșire dările și încasatorii. „Alt chip de a mai ști de numerele dărilor, de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lor și voievodul donator nu uită să înșire anume ce scutiri dă mânăstirilor, înșirând dările ce satele nu vor avea a plăti domniei" - explică profesorul. Explicație cu temei pentru că scriind „Cronica Hușilor" ... Melchisedec din astfel de documente avea să ne înșire dările și încasatorii. „Alt chip de a mai ști de numerele dărilor, de greutatea apăsătoare a lor, de felul execuției în încasarea lor, sunt cronicarii. Cronicarii fiind boieri, supuși și ei dărilor și angăriilor țării, erau cei dintâi izbiți prin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Moldovenești..." etc. Dregătoriile sunt creația domnitorului Alexandru cel Bun. Letopisețele Moldovei (vol.I, p.138) ale lui Mihail Kogălniceanu, preluând spusele cronicarului Grigore Ureche, scria: „Tocmitau și Boieriile mari în Sfat, de chiverniseala țării și a pământului Moldovei", după care înșira dregătorii din timpul lui Alexandru cel Bun: Logofăt Mare, Vornic Mare, Postelnic Mare ș.a. Proba existenței dregătoriilor din timpul lui Alexandru cel Bun o face însăși documentul emis în anul 1404 (Surete și izvoade, Gh. Ghibănescu, vol.II, p.197
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]