3,048 matches
-
1976 Nu se poate trăi fără a vedea, a cunoaște, a ști, tot ce au făcut strămoșii noștrii, printre care și călugării acestei sfinte mănăstiri. Noi trăim azi și avem cultura și civilizația pe care o avem datorită acestor mari înaintași. Am văzut comori unice ce demonstrează străvechea cultură a neamului nostru. Suntem fericiți că am ajuns și la Secu. E prea puțin cunoscută, deși are valori și frumuseți unice. Mulțumiri tuturor celor ce au făcut cele ce am văzut aici
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
crezut că nu vei simți chemarea de a nu le revedea. G. Tincă 7 august 1977 Am admirat micul, dar prețiosul muzeu al acestei mănăstiri care reprezintă un colier în plus din marele și valorosul giuvaier reprezentat de tot ceea ce înaintașii și cărturarii vieții românești le-au adunat cu dragoste și trudă în tezaurul literar și cultural al țării. Consilier Juridic Ioan Filipescu 8 august 1977 Mănăstirea Secu reprezintă pentru orice vizitator sensibil la faptele de civilizație ale acestui neam, pagini
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
noi ca o flacără ce nu se va stinge niciodată. Bolontoc Cristina, Câmpulung Muscel-Arges* Vizitând Mănăstirea Secu și muzeul acesteia, am rămas profund impresionați de bogăția spirituală a soborului acestei mănăstiri, precum și de moștenirea pe care ne-au lăsat-o înaintașii noștri. Credem că a fost nevoie de multă osteneală, nevoință și jertfă din partea ctitorilor și a obștii pentru a lăsa o moștenire atât de frumoasă tuturor generațiilor care au urmat și vor mai urma până la sfârșitul veacurilor. Vasile, Cluj-Napoca 15
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
țară. Bunul Dumnezeu să-și reverse binecuvântările Sale peste noi ! D. Crosu 15 iunie 2002 Am revenit după mulți ani și am regăsit aceeași pace și liniște ca înainte. Am rămas uimită, ca și altădată de minunea ieșită din mâinile înaintașilor noștri. Numai credința și totala uitare de sine au putut ajuta acei oameni să făurească asemenea minuni artistice, astfel încât și noi, după sute de ani să le putem admira, să ne pătrundem de sfințenia pe care o degajă. Cu siguranță
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
a le putea înfăptui și a le face nemuritoare. Ele sunt păstrătoare ale credinței în Dumnezeu, geniului creator al poporului nostru, bunei cuviințe și dragostei de viață și de frumos. Ele sunt mărturii a ceea ce au vrut să ne transmită înaintașii și 138 anume: puritatea și dragostea lor sufletească. Primim cu pioșenie mesajul căci așa a rânduit Dumnezeu să fim noi, moștenitorii spirituali. Sfânta mănăstire este locul ocrotit de Dumnezeu și prin aceasta și valorile noastre. Mulțumim ! Semnătură indescifrabilă * Mănăstirea Secu
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
animal ce a trăit acum mii de ani. ["CONCEPȚIUNEA ROLULUI"] 2255 La concepțiunea rolului alungați ideea artei și gîndiți-vă în locul personajului ce-l reprezentați. [JUDECATA LITERARĂ] 2259 Poeziile lirice slabe, baladele bune. Miron și Florica *** colecțiuni. [SCRIITORII MODERNI FAȚĂ CU ÎNAINTAȘII] 2257 Când mă aflu față cu cei bătrâni, cu literatura din deceniile trecute, pare că sunt într-o cameră încălzită... Simți că acești oameni erau într-un contact nemijlocit cu un public oarecare, mic or mare, dar în sfârșit era
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cunoșteau, se influențau și se ajutau între ei, își întemeiau gospodăriile după modele transmise din generație în generație, își creșteau copiii („câți da Dumnezeu”) după reguli și practici statornicite prin tradiție, se distrau și petreceau sărbătorile după obiceiurile moștenite de la înaintași, își respectau bătrânii și îi conduceau pe ultimul drum când aceștia își încheiau socotelile pe această lume etc. Rațiunea existenței țăranului era munca câmpului și munca în gospodărie, la care participau toți membrii familiei, de la cel mai mic până la cel
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
nemișcat, cu bărbia sprijinită în pumni. Citea ore în șir, se întorcea, reflecta, dar nu știa să explice logic de ce. Cercetarea aceea era cerută de mintea sa pătrunzătoare, poate de impulsurile sufletești sau de amintirile depozitate în trupul său de înaintași. Eul lui era atras de acea lume îngropată „nu, nu îngropată, ci închisă asemenea unei semințe în pământ, asemenea unor monede de aur în casa de fier“. Pe foile de papyrus, pe pergamentul scârțâitor, cele mai luminate minți ale trecutului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mai vede, pe nicăieri, nici un drum. Totul e o mare de vifor amenințător, ucigaș. Doar mașinile puternice, grele, de teren, ale organelor de ordine publică,își mai fac apariția, pe ici-pe colo. La Poeni, localitate atât de frumos botezată de înaintași, atât de mult iubită de actualii comunitari,în tot timpul anului, acum, parcă nici nu mai există. Parcă a dispărut, pur si simplu, de pe hartă. Dar, evident, n-a dispărut. E,în întregimea sa, sub imperiul iernii siberiene, care, iată
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
și dreptului, că individul care a devine cetățean al unui stat, cedează o parte din libertățile sale, în favoarea siguranței sale, a dreptului e a accede la instruire școlară, la spitalizare, apărarea integrității corporale și materiale, apărarea valorilor culturale moștenite de la înaintași, etc... De azi înainte, aceste principii nu mai sunt valabile pentru români. Președintele României, ca un titan mitologic printr-o zvâcnire aproape supraomenească, s-a opintit și a rupt lanțurile care ne țineau legați de statul român. Trecem cu vederea
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
piedică, de natură tehnică, ce să facă pe parcursul construcției, cu pământul rezultat de la săpare. Au cerut să le fie transmisă o indicație prețioasă, în această problemă spinoasă. După îndelungi calcule, încununate de o matură chibzuință, consilierii prezidențiali de atunci, demni înaintași ai celor de azi, au indicat ca să se sape o groapă mare, în care să se pună pământul rezultat de la săparea metroului. Și totuși metroul nu s-a mai construit, fiindcă după ce săpaseră marea groapă, rezultase parcă și mai mult
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
victime, Sturion își făcu apariția, temător și sfios, în fața ciclopului. Îi puse întrebări despre planul său de a stăpâni regatul, motivele care l-au determinat să-și urmeze ambiția și prezentă străinului genealogia familiei sale, conștientizându l de faptul că înaintașii lui domnesc din neam în neam în acest regat, prin filiație paternă. Uriașul mărturisi că a hotărât să cucerească împărăția, deoarece, din cauza înfățișării lui hidoase, respingătoare, nimeni nu îl acceptă, nu îl dorește în preajmă, iar el se simte singur
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
o cauză în care cred. La urma urmelor, nu fuseseră ei primii locuitori ai acestor întinderi? Nu cotrobăiseră ei fiecare colțișor al pădurii, nu cunoșteau ei fiecare potecă, fiecare izvor? Nu-și crescuseră aici copiii, nepoții, nu-și lăsaseră aici înaintașii, nu era asta lumea lor? ...Și atunci au pornit lupii la luptă. Și-au unit forțele și au hotărît să treacă împreună prin marea încercare. Au ales fără ezitare: aveau să lupte pînă la capăt. Așa au înfruntat forța de
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
doreau răul; căutaseră doar să trăiască cu toții sub același soare. S-au strîns laolaltă lupii rămași, ca să-și aline unul altuia rănile trupurilor și ale sufletelor pustiite. Și au înțeles. Începînd de atunci, urmau să împartă pe veci pădurea, leagănul înaintașilor lor, cu celelalte animale... CAPITOLUL 1 Lupino [i haita -L upino, Lupino, unde ești? Of, nu aud nimic de răul vostru... Hei, neastîmpă-raților, l-ați văzut astăzi pe Lupino?... Lupino, băiatule, te lasă flămînzii ăștia nemîncat, dacă mai întîrzii mult
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
viața combatanților... Masculul înainta condus de-o forță invincibilă, venită de undeva, din adîncurile lui. Avea în fața ochilor imaginea lupoaicei care-l privea cu dragoste; chipul nevinovat al lui Lupino, pui neajutorat al cărui viitor depindea de el; iar exemplul înaintașilor lui, toți lupi integri, responsabili, îl mîna orbește spre țelul propus. Tot cam în perioada de timp despre care vă povestesc, constrînse de neașteptatele schimbări în viața tihnită de dinainte, viețuitoarele pămîntului au început să apeleze la tactici noi. Pînă
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
povestească. Recompuneau, bucată cu bucată, trecutul. Lupino fu, pe rînd, curios, uimit, înduioșat, mîndru, emoționat, fericit. Tatăl său îi răspundea la întrebările pe care și le pusese în dureroase clipe de singurătate. Era așa cum sperase să fie! Se trăgea din înaintași respectabili, de care nu-i era rușine. Un destin crud îl smulsese de lîngă părinții care-l adorau. Fusese iubit, și nu abandonat, și asta era, pe moment, chiar mai mult decît avea nevoie să știe. Îi părea rău că
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
piatră imens, carpete orientale multicolore, plasate în diferite unghiuri, pentru a fi mărginite de numărul potrivită de plăci de parchet din stejar. Pereții erau lambrisați cu lemn de cireș și erau plini de fotografii sepia înrămate ale familiei și ale înaintașilor ei. Am observat un cocker spaniel împăiat, așezat lângă șemineu, cu un ziar îngălbenit în gură. Madeleine îmi explică: — Ăsta-i Balto. Ziarul este numărul din 1 august 1926 din L.A. Times. În ziua aceea tati a aflat că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pe picioare, Călugărul se dezlănțui: — Ascultați-mă, găgăuților, un tribunal care judecă un mort s-a mai văzut, dar un mort care să asiste la procesul lui ați mai pomenit așa ceva? Vedeți? Papa Ștefan al VI-lea a poruncit ca înaintașul lui, răposatul papă Formosus, să fie dezgropat, pus, îmbrăcat în odăjdii, pe un tron ca un papă viu, și judecat. Da, da, judecat cu cadavrul de față, pe tron, ce căscați gurile așa? Nu v-am spus eu că toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
iar grei. E ușor de înțeles! - Chiar așa de ușor nu e, spuse Hor. E ușor când afli de-a gata. Cine a aflat întîia oară a cheltuit poate o viață întreagă și s-a mai folosit și de bănuielile înaintașilor. - Lasă, mai sunt lucruri de cercetat, spuse cârmaciul iar. Iată, nu știm încă dacă ne putem amesteca fără grijă cu voi. Trupul nostru e mai rece, chiar dacă sângele și alte părți din trup sunt la fel. - Nu-i acesta lucrul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Fenimore Woolson. Era strănepoata lui Fenimore Cooper, marele, chiar dacă (așa cum părea acum) fermecător de arhaicul pionier al romanului autohton american, creator al iubitelor Povestiri ale lui Ciorap-de-piele și al eroului lor, colonistul Natty Bumppo. Constance moștenise talentul pentru literatură al Înaintașului său, pe care Însă Îl aplica În domeniile casnice și sentimentale ale existenței, În schițe și povestiri a căror acțiune se desfășura În Ohio și În Sudul postbelic, publicate cu o frecvență crescândă În anii 1870, În aceleași reviste americane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
sau croitor. 18 DANIEL BĂNULESCU Ori măcar s-o reprezinte preferații tăi, Dan Deșliu și Mihai Beniuc, giganticii poeți ai Partidului. Despre care ai scris, citez, în aceeași Gazetă, că "puterea lor de sugestie o depășește pe cea a tuturor înaintașilor lor..." Din clipa aia, i-ai mâncat fripți. Le-ai împrăștiat pe pantaloni udul gândirii. Nenorocirea e că, trezindu-se comparați, din prima, cu Shakespeare și cu Dante, Beniuc și Deșliu te-au și crezut. Iar din anul acela, Deșliu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
șoldurile. — Fata asta e ca un crin răsărit în balegă, am s-o iau sub aripa mea, zisese Nasser către frate-său de îndată ce rămăseseră singuri. Celălalt doar oftă și își plecă ochii. Nu se războia niciodată cu celebritatea câștigătoare a înaintașului naționalei, care ridicase în ovații stadioane întregi. Numai că celebrul de frate-său avusese mereu încurcături cu femeile. — O iei de la capăt? îndrăzni să-l întrebe. Acum ai doi băieți... Lasă, uită asta, tocmai pentru că-i am, dar acum sunt
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
care găsește În dezbaterea Luminilor o rațiune de a se defini Într-un mod nou, regrupându-se În spatele unui discurs ce are ca origine o «ideologie a pedigriului» și permite fiecăruia să scoată În evidență calitatea și, În consecință, valoarea Înaintașilor săi? Un grup care s-a crezut destul de puternic pentru a asedia din nou câmpul politic și a spera să-l recucerească Începând cu 1775? Un grup care, la urma urmelor, și-a ascuns contradicțiile interne În favoarea unei neînțelegeri Întreținute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
să Își mai etaleze seducătorul stil. Spre a-și astâmpăra melancolia, ei rememorează plini de nostalgie apusele vremi, vorbind la nesfârșit prin cafenele, cluburi, saloane, mânuind conversația ca pe o spadă cam istovită sau scriind. Iar noii Eleganți, fără strălucirea Înaintașilor, fac ca dandysmul să intre, la finele celui de-al Doilea Imperiu, de-a dreptul În anonimat. Contrazicându-și - Încă o dată În istoria sa franceză - principiile, el devine oarecum „de serie”, din simplul motiv că toți tinerii vor să ajungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
curentul sunt ei Înșiși dandy, măcar Într-un interval al vieții lor. Să ne amintim doar faptul că scriitorii din jurul revistei Le Décadent littéraire et artistique sau al rivalei sale, La Décadence, ambele apărute În 1886, și-i revendică drept Înaintași pe Baudelaire și Gautier. Sau că Huysmans, cu al său des Esseintes, eroul romanului În răspăr (1884), marchează un cap de serie pentru decadenți, dar și o nouă etapă În turmentata istorie a dandysmului francez. În ce privește Însă platformele estetice, atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]