3,037 matches
-
reprezentări ale figurilor tutelare, el este o "procesiune simbolică", dar cu finalitate istorică (date fiind reperele temporale absolute, anul nașterii lui Iisus și anunțata judecată); este o formă de preamărire a fondatorilor creștinismului și a icoanelor lor, în relație cu înaintașii vetero-testamentari, dar mai ales cu cei care i-au însoțit în viața terestră sau care i-au urmat în credință − indiferent de destinul asumat, în ierarhiile sociale, instituționale sau în afara lor. O lume de mituri, fantasme, simboluri, ideologii și complexe
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Selecția masală se practică și în prezent, fiind mai puțin costisitoare și la îndemâna oricărui crescător de animale domestice, ameliorator sau nu. Selecția familială are la bază alegerea pentru formarea loturilor de reproducători a animalelor de prăsilă cu cei mai buni înaintași. Deci selecția familială se efectuează asupra performanțelor rudelor de gradul întâi. Acest tip de selecție este mult mai costisitor, dar rezultatele obținute sunt mult mai sigure, avându-se în vedere patrimoniul genetic și nu calitățile exteriorizate de reproducătorii aleși. In
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
sigure, avându-se în vedere patrimoniul genetic și nu calitățile exteriorizate de reproducătorii aleși. In practica ameliorării animalelor domestice, se procedează mai întâi la estimarea valorii de ameliorare, care se face fie prin studiul performanțelor proprii, fie prin analiza performanțelor înaintașilor (a ascendenței). In aprecierea valorii de ameliorare a animalelor după performanța ascendenței (pedigreu) se are în vedere că între indvid și unul dintre părinți este o corelație genetică de 0,50, iar între individ și oricare dintre bunicii săi, corelația
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
dar este și rodul unei mișcări generale în gândirea critică și filologică a veacului nostru, în care, așa cum am arătat, conceptul de structură s-a impus treptat. Este important să semnalăm modul în care Wellek și Warren înșiși prezintă pe înaintașii lor direcți, pentru a nu cădea în greșeala de a evalua Teoria literaturii ca o amalgamare automată a unor elemente luate de la aceștia. 14 În capitolul al XII-lea Wellek și Warren enumera textual aceste influențe, considerând că autorii lor
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
și ai credinței străbune. Cred că această comoară ascunsă (Adevărulă va aduce mântuirea neamului nostru. Această comoară nu trebuie părăsită sau uitată, ea trebuie săpată, dezgropată, scoasă la lumină și valorificată, căci este a noastră, este moștenirea noastră lăsată de înaintași și ea, această comoară ne va reda noblețea, vitejia, omenia și puterea de muncă, prin care vom reînvia, împotriva voinței tuturor ucigașilor neamului românesc și împotriva lui Antihrist. Începutul luptei pentru desgroparea comorii pe care ne-au lăsat-o strămoșii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să pună În evidență complexitatea trăirilor/suferințelor fizice ale bolnavului cu fibromialgie și să ne ajute să-l Înțelegem și am terminat cu elaborarea unor strategii experimentale de tratament. La final am ajuns la concluzia la care au ajuns și Înaintașii noștri În medicină: fiecare bolnav este În primul rând o ființă unică și ca atare nu poate fi Încadrat Într-un tipar. Fiecare bolnav are dreptul egal la atenția noastră. Nu avem justificare pentru o discriminare, mai ales din cauza lipsei
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
30 decembrie 1947 („roagă membrii noului comitet să urmărească revista Flacăra, a Uniunii”). Ceea ce li se cere membrilor Societății este să accepte că s-au născut din nou, să uite trecutul „pătat”, să evite ce e discutabil în biografiile marilor înaintași, să accepte o linie progresistă a educației tineretului, să și sporească rândurile cu scriitori tineri... Ideologii sunt încă în băncile școlilor de partid, vor apărea ceva mai târziu; bătrânii care populează aceste documente cer cu deosebire lucruri practice și gândesc
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Cloșca și Crișan, moții lui Avram Iancu nu au vrut să mai îndure asupririle și cruzimea dușmanilor (turci, tătari sau maghiari). Astăzi ne resemnăm și așteptăm degeaba... Istoria noastră nu mai are continuitate. Ignorăm tot ce au îndurat și clădit înaintașii noștri și rătăcim cu mintea ca și Avram Iancu. Acesta, izbit de răspunsul împăratului, vede ca la lumina unui fulger fatalitatea luptei sale; de aceea, îi spune în față: „Eu nu stau de vorbă cu un hoț!” Casa de Habsburg
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
continuatorul politic al marelui Iuliu Maniu, l aș întreba, cu tot respectul pentru persoana dumisale și cu toată venerația legionarilor pentru memoria lui Iuliu Maniu, dacă afirmațiile dumisale despre naționalismul legionar se află pe linia de gândire a ilustrului său înaintaș? Nu cred că ar putea aduce argument pentru așa ceva. Domnul Coposu mai face însă o afirmație de alt ordin și de un gust foarte îndoielnic în privința buneicuviințe și a bunelor maniere care se pretind unui om la vârsta și cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Maior, N. Popea, Ioan Lupaș, Ernest Bernea, Elie Dăianu, Ion Moga, Horia Teculescu, N. Iorga, Onisifor Ghibu, Candid Mușlea, Carol Göllner ș.a. Preocupările lor se îndreaptă spre momentele importante ale istoriei României și a Ardealului. Interesante sunt portretele dedicate unor înaintași: Aurel C. Popovici, Alexandru Mocioni, Aurel Ciortea, Zaharia Boiu, Amos Frâncu, Alexandru I. Lapedatu. În alte științe își aduc contribuția Alex. Ceaușianu (economie), G. Bogdan-Duică și Ion Breazu (istorie literară), D. I. Condurachi (drept), N. Orghidan (sociologie), Emil Țeposu și Emil
ŢARA BARSEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290061_a_291390]
-
între 1918 și 1940, precum și medalioane despre câteva personalități culturale basarabene sau care au avut legături cu această provincie, urmărindu-le contribuția și după refugierea în România. Studiul despre Alexie Mateevici documentează toate ipostazele literare în care s-a manifestat înaintașul său. SCRIERI: Alexie Mateevici, pref. Ștefan Ciobanu, Chișinău, 1937; Amintiri din gulag, pref. Victor Crăciun, postfață Gheorghe Cunescu, București, 1992; ed. (Drumul Golgotei), pref. Johan Urwich, București, 1995; Au murit cu gândul și dorul de Basarabia, București, 1997; Iubim Basarabia
ŢEPORDEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
punct de vedere diferit ne oferă savantul japonez H. Nakamura, care plasează nașterea Iluminatului mult mai târziu, în anul 463 î. Hr. El se bazează pe legendele expuse în versiunile sanscrite, tibetane și chineze ale scripturilor buddhiste, precum și pe cercetările unui înaintaș al său, Hakuju Ui. În ceea ce privește luna în care s-a născut Buddha, cercetările converg către același rezultat. E vorba de luna vesăkha, care corespunde perioadei aprilie-mai din calendarul nostru european. Despre familia lui Buddha informațiile sunt suficiente și destul de clare
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
scrise pe frunze de palmier. La sfârșitul activităților desfășurate la Răjagrha, a venit un călugăr faimos, pe nume Purăna, cu 500 de adepți, care a refuzat să se alăture hotărârilor conciliului. „Doctrina și regula disciplinară au fost bine cântate de către „Înaintași”, a admis el curtenitor; totuși, chiar în felul în care au fost auzite de mine și primite de mine din însăși gura Preafericitului, în felul acela le voi purta eu în amintire”. Și nici „Înaintașii”, nici cei ce consemnaseră episodul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
au fost bine cântate de către „Înaintași”, a admis el curtenitor; totuși, chiar în felul în care au fost auzite de mine și primite de mine din însăși gura Preafericitului, în felul acela le voi purta eu în amintire”. Și nici „Înaintașii”, nici cei ce consemnaseră episodul, nu rostiseră nici un cuvânt de dojană împotriva acestei manifestări de independență. La puțin timp după conciliu, Mahăkăśyapa l-a acuzat pe Ănanda de mai multe erori comise în timp ce îl slujea pe Buddha, între care și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cercetat în aceste zile trecutul „pînă la izvoarele Nilului”, cum zic psihanaliștii, și constatările mi-au apărut demne de interes. Experiența mea (o spun fără nici o plăcere) întrece ca problematică și intensitate toate frămîntările celor din neamul meu. Oameni săraci, înaintașii s-au preocupat îndeosebi de nevoile lor elementare, n-au avut timp să se autoanalizeze. Mă judec des și mă acuz sever. Conflictul cu partea mea „vinovată” se iscă din senin și uneori e acut, irepresibil. Ceea ce-mi reproșez
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Miron Costin, om de cultură latină, spune, în prefața la De neamul moldovenilor, că „nu letopisețe, ce ocări sîntu”. A ocărî, „a face de rușine, a necinsti”, e un slavonism: okaru, „mustrare”. Neculce îl folosește și pe acesta, zicînd despre înaintașul său: „Bine face (Costin) că-i ocărăște (pe Simion dascălul și Misail călugărul) și dzice că (afirmațiile lor denigratoare) sînt basne”. Ajuns aci, îmi amintesc că pe defăima l-am mai întîlnit și în Psaltirea în versuri (1673) a lui
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Îmi răsar noi gânduri, Împlinindu-mi lumina de care am atâta nevoie. Domnul Severin, scriindu-mi m-a bucurat nespus. Continuu a crede că Dumnezeu l-a Înzestrat și i-a dat misiunea pe care au avut-o unii din Înaintașii noștri de a contribui la adâncirea fenomenului artistic. Va rămâne sigur În Istoria literaturii noastre de mâine cu faptele literare de azi. Așa cred că-și scriu popoarele istoria culturii, artei, literaturii cu oameni care se luptă În toate colțurile
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
După moartea fratelui meu - profesorul Dan Claudiu Orac și a părinților mei Maria și Vasile, m-am hotărât că atâta timp cât voi mai trăi, să salvez de la distrugere și să lupt pentru renovarea monumentelor istorice, caselor memoriale etc., să păstrăm memoria Înaintașilor. M-am adresat cu scrisori la Ministerul Culturii și Cultelor (domnului Răzvan Theodorescu), Parlamentului României - Senat (pentru revizuirea Legii Sponsorizării, care a fost prost făcută și nu avantajează pe sponsori), pentru a contribui la refacerea tuturor edificiilor lăsate În paragină
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
porți treburilor mele. Ca să fiu pe aceeași linie, Îți voi răspunde și eu la fiecare punct În parte. 1. Cu tabloul problema este următoarea: Eu mă despart foarte greu de singura urmă ce am putut s-o am de la acest Înaintaș al meu; dar o fac cu plăcere pentru muzeul din orașul de baștină a familiei. Dacă eu aș sta bine cu veniturile, tabloul era de mult În muzeu. Dacă pretind o sumă este pentru că am nevoie de bani. În ofertă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
matale, care Îmi aduc unele vești plăcute. Mă bucură mult, că actualul director, d. Homescu (nu e fostul 555 Lucrarea, plănuită de comun acord cu prof. V.G. Popa, era clară pentru noi. Începusem să adunăm material valoros, care completa informațiile Înaintașilor (A. Gorovei, V. Ciurea, A.G. Stino, V. Costăchescu) și cuprindea - ca noutate - personalități din anii noștri. Atmosfera insuportabilă de la Muzeu, sănătatea care devenea tot mai precară din cauza nervozității permanente, boala profesorului Popa, plecarea mea la Suceava, dispariția valorosului colaborator, iată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
multilateral-dezvoltată, până ce vă putem trimite câte un mesaj, scris și trimis nu după cum am vrea noi, ci numai așa cum putem, spre a vă împărtăși durerile ce ne apasă inimile și ne sufocă sufletele, mai rău decât i-a apăsat pe înaintașii noștri orice dominație străină din trecutul zbuciumat al acestui popor. Căci, în trecut, bunicii noștri măcar știau că sunt împilați și exploatați de străini cotropitori de țară, dar astăzi, când românul însuși îl asuprește pe român, este încă și mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sinistre vor sosi din țară. Pentru că trebuie să o spunem clar la ce ne putem aștepta, atâta vreme cât familia Ceaușescu va mai conduce destinele României, împingând noțiunea însăși de politică în sfera patologicului. Se desfigurează tot ce mai scăpase neatins de înaintașii lor, importați în furgonetele armatei sovietice. Fiindcă, să nu ne înșelăm, Ceaușescu și familia sa sunt produsul istoriei postbelice a României, ei sunt produsul celui mai compromis partid comunist din Europa Răsăriteană, singurul care s-a grăbit să înlocuiască un
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mormântului ctitorului mânăstirii. Oare ce temă de lucru va avea următorul congres al etniei române? în felul acesta, putem prevedea de pe acum ce se va dărâma în continuare în România, având în vedere respectul adânc al conducerii de azi pentru înaintași. Despre Mânăstirea Antim și biserica Domnița Bălașa, încă nedărâmate, dar aflate în pericol de a cădea de la o zi la alta, s-a mai vorbit de la acest microfon. Nu știm de ce noi suntem cei care trebuie să convingem autoritățile române
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ce se vrea ctitor al unei noi istorii. Nu știu de ce vă scriu toate acestea. Poate ca o descărcare a revoltei și atenuarea neputinței mele de a interveni în vreun fel pentru salvgardarea monumentelor pe care ni le-au lăsat înaintașii. Dar ce putem face eu singur și alți câțiva arhitecți înspăimântați, când instituția oficială care se ocupă de arhitectură Uniunea Arhitecților nu are curajul să miște un deget? Nu mai vorbesc de toată intelectualitatea noastră care-și ascunde capul ca
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
încă un profesor de talia profesorului Petre Vancea, deși generalul dr. Olteanu este un nume bine cunoscut în țara noastră. în medicina internă, deși sunt mulți profesori, niciunul nu are o valoare autentică, niciunul nu a putut ajunge la valoarea înaintașilor lor. Aș aminti cazul școlii de medicină internă din Cluj, unde titanii Hațieganu, Goia, Moga, Fodor sunt la o distanță prea mare de actualii profesori. Cea mai tristă situație mi se pare la Clinica medicală II din Cluj, unde cândva
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]