76,615 matches
-
a științei. Sensul ei tare este de a indica regula ca fiind o regulă și nu de a arăta că regula admite excepții. Emoțiile sunt deseori identificate cu răsunetul lor corporal, simbolul lor cel mai frecvent fiind inima. Ceea ce explică încercările de a găsi sediul sufletului în zona toracică. Însă asta e o privire "din afară" pe care o aruncăm propriilor emoții. ٭ Holocaustul dă seama de apropierea dintre bine și rău, de modul în care o națiune bună (în termeni de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
unei uitări forțate. La limită, avem chiar și capacitatea de a nu auzi vorbele ce nu ne plac. Acest "auz selectiv" dă conturul locului în care se pierd ideile ce ne deranjează. Marea provocare lansată de E. Lévinas o reprezintă încercarea de a gândi renunțând la unificare, la legare, la totalizare. Este o gândire fără capăt ce se orientează către infinit. Punctul de scurgere poate fi gândit asemenea găurilor negre, despre care Stephen Hawking spune că fac legătura între două universuri
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ascunde o fugă de rațiune, de principii, de morală. Derivat slab al orgiilor dionisiace, distracția lasă să se vadă urma unei armonii cu natura; de fapt cu propria natură. Numai că și aceasta stă sub semnul socialului, fiind deseori o încercare de armonizare cu natura altuia (un altul generic), căzând astfel și mai grav în înstrăinare. Semnul înstrăinării îl constituie dorința de mai mult, ea indicând că încă nu a fost găsit eu-l ce liniștește. O carte în care m-
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
umanității, caracterul de progres. Umanitatea este perioada în care timpul a ieșit din curgerea sa uniformă, căpătând o direcție. ٭ Care sunt "bisericile" noilor comunități numite "științifice"? ('Primăria" o cunoaștem; ca și secția de poliție). Cum arată topografia "așezărilor' acestor comunități? Încercare de re-fundamentare mergând pe logica feminismului: dacă femeile sunt primii cultivatori, și dacă a cultiva dă seama de instituirea proiectului, a rațiunii instrumentale, atunci femeile sunt responsabile de tot ce a urmat, iar noi ne aflăm în plină gândire feminină
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
prin prisma unor relații cu alte persoane sau lucruri, ci prin intermediul unei legături directe cu un "obiect lingvistic", adică cu un nume. Mai târziu poreclele vor tenta să facă o legătură între un nume și anumite trăsături ale noastre; e încercarea de a da un nume caracterului (sau de a construi un caracter în umbra unui nume, făcându-l astfel renumit. Conceptul de înțelept suportă două tipuri de definiri: din perspectiva a ceea ce știe persoana căreia îi este aplicat acest atribut
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
în indicarea informațiilor relevante. Semn că formarea, despre care se tot vorbește, are o tot mai acută nevoie de magiștri. Suntem noi capabili de așa ceva? ٭ Pregătirea terenului pentru apariția filosofiei a fost făcută de mitologia greacă; putem observa aici primele încercări de a explica ceea ce în alte culturi nu este nici măcar zărit. Semn că sub însoritul cer al Greciei deja "se vedea" mai mult (sau poate altfel) decât în alte părți. Unul din riscurile religiilor monoteiste este dat de închiderea, realizată
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ideea sfârșitului Istoriei pornind de la conceptul de bază al modernității, progresul, interpretându-l ca fără capăt. Sfârșitul ideologiilor lasă lumea fără un telos care să constituie polul de orientare al acțiunilor. Efectul? O prăbușire a oamenilor asupra propriilor existențe în încercarea de a le descoperi sensul. Singura soluție posibilă acum pentru postmodernism este deconstrucția sensului existenței, dezvăluindu-i aspectele ideologice. O lectură tare este una care te neliniștește, care este însoțită de o agitație determinată de modificările pe care ideile lecturate
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
confortului, a cărui limită este greu de întrezărit. Fiecare carte ascunde dorința autorului de a se "muta" și într-o altă conștiință. Critica metafizicii are în ea ceva firesc: metafizica e cea mai semnificativă prezență în gândirea occidentală; astfel încât orice încercare de afirmare (sau orice încercare de a identifica un "vinovat" pentru actuala situație) trebuie să vizeze o depășire a metafizicii. În ce măsură trăsăturile acestui "inamic" sunt date sau în ce măsură ele sunt constituite tocmai de cei ce luptă împotriva lui? Altfel spus
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
greu de întrezărit. Fiecare carte ascunde dorința autorului de a se "muta" și într-o altă conștiință. Critica metafizicii are în ea ceva firesc: metafizica e cea mai semnificativă prezență în gândirea occidentală; astfel încât orice încercare de afirmare (sau orice încercare de a identifica un "vinovat" pentru actuala situație) trebuie să vizeze o depășire a metafizicii. În ce măsură trăsăturile acestui "inamic" sunt date sau în ce măsură ele sunt constituite tocmai de cei ce luptă împotriva lui? Altfel spus, asistăm și aici la binecunoscuta
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Semn că problema ar putea fi în altă parte. Despre multe lucruri simțim că vin prea târziu. Nici măcar moartea nu este punctuală; doar că ea vine întotdeauna prea devreme. După o vârstă a trăi se conturează pe fundalul unei continue încercări de a uita suferințele cotidiene ale propriului corp, de a căuta să nu auzi strigătul propriei senzualități. Din mutarea dinspre senzorialitate spre rațiune se naște pretinsa înțelepciune specifică vârstei. Mișcările pentru drepturile animalelor își găsesc fundamentarea în teoria evoluției speciilor
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ordinii internaționale, care pornesc de la „starea lumii” în timpul „războiului rece”. După Mitran I. aceste nivele ar fi: nivelul descriptiv, în care sunt examinate practicile și instituțiile care au asigurat și asigură încă un minimum de ordine și al criticii privind încercările de a constitui un „guvern mondial”; nivelul teoriei generale a raporturilor între state este nivelul care pune accent pe rolul statelor pe scena mondială. Reprezentanții școlii realiste au evaluat raporturile de forță și a politicii de putere din perspectiva mijloacelor
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
general. Interlocutorii „naturali” ai CIO sunt teoretic Comitetele Naționale Olimpice (CNO-urile), dar în realitate destinatarii politicii sale sunt statele, iar ca accesorii, organizațiile internaționale: ONU și instituțiile sale, în special UNESCO. Prin tratativele purtate cu acestea, dar mai ales încercările de a-și revendica unele din atributele statelor, CIO se comportă întocmai în ceea ce privește politica diplomatică și componentele acesteia: personalități, mediu internațional etc. Autoarea (Dominique Maliesky) face referiri și la politicile oficiale ale CIO: recunoașterea Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
a politicii puterii, a sistemului internațional întemeiat pe forță, ca principal criteriu al raporturilor dintre state.”62 Această caracteristică conferă sursa principală a durabilității sferelor de influență. V. Duculescu consideră că sferele de influență sunt „expresia politicii de putere, a încercărilor unor state de a-și asigura un rol dominant în viața internațională.”63 Fenomenul capătă un aspect distructiv în condițiile subminării suveranității unui stat de către un altul. În accepțiunea sa, „zonele de influență reprezintă de fapt state sau grupuri de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
erau de pe o rază de 50 de mile a Londrei, aceștia au raportat excelenta transmisie pe insulele canalului. 1952, JO de la Helsinki. Un departament de vânzări a vândut diferite drepturi de a face afaceri la JO. Acesta a fost prima încercare a unui „program de marketing internațional” cu companiile din 11 țări care au donat valori în forme de produse, categorizare a mâncării pentru sportivi. 1952 JO de la Helsinki / 1956 Melbourne: Nici una din aceste ediții ale Jocurilor n-a colaborat bine
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
simțitoare și..este muritor. -Moare? Păi, am zis că vreau să fie puternic ca un leu! -Și plăpând ca o trestie.... Din acel moment, copilul zeului nu se mai despărțea de om.Și Îl punea la fel și fel de Încercări.Ca să vadă cât este de puternic, Îl lasă Închis Într-un țarc Împreuna cu un armăsar Pegas, cu aripi puternice, coama deasă și copite aurite.Omul se așeză calm, ca pe un scaun,neluând În seamă animalul.Armăsarul se miră
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
părintele. -Îți place? Ai vrea să facem un schimb? Uite, Îți dau tot ovăsul din tăfâlcă dacă mă lași să te Încalec. -Atunci calul cel năzdrăvan Îngenunche și omul Îl Încălecă.Copilul bătea din palme, iar Zeul râdea. A doua Încercare la care fu supus omul, fu aceea de a se Înfrunta cu un ciclop.Da ciclop, frate, nu șagă!La fel, omul Începu să vorbească cu namila cea frumușică. -Mi-e milă de tine, prietene! Auzi obraznicie la omulețul ăsta, să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fure și să nu-l trădeze. Dar de unde să știe care animal ar fi bun pentru postul de sfetnic? Căci toate animalele Îl ascultau, Însă unele de frică, altele lingulindu-se pe lângă el.Așa că leul se gândi să le pună la Încercare și postul de sfetnic Îl va da numai acelui animal care va trece cu bine o probă: cea a cinstei.Așa că regele animalelor din junglă dădu de știre că mâine În zori toate animalele, mari și mici să se adune
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
CUVÂNT ÎNAINTE Comuna LESPEZI, ca localitate a României și a județului Iași, are individualitatea sa, la care de-a lungul timpului și-au adus contribuția atât natura, îndeosebi Valea Siretului, cât și omul creator și inventiv. După încercări fragmentare sau parțiale, între care una recentă, iată cea dintâi monografie integrală a comunei și chiar a împrejurimilor. Colaboratorii la această lucrare au recurs la memoria arhivelor, dar și la informații orale verificate. Împlinirea a 600 ANI DE ATESTARE DOCUMENTARĂ
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
deșeurilor. V.S. 4.3. ÎNVĂȚĂMÂNTUL Privire generală Învățământul din comuna Lespezi s-a dezvoltat în contextul general al evoluției științei de carte în Moldova secolului al XIX- lea și al României secolelor al XX-lea și al XXI-lea. Primele încercări de organizare și reformare a învățământului în Moldova au fost făcute de Gheorghe Asachi, care în anul 1832 a instituit un curs pedagogic pentru pregătirea învățătorilor ce constituiau sufletul școlii. În „Epitropia Învățăturilor Publice în Prințipatul Moldovei”, publicat „la Eși
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Matei Creangă”; - Locul I la Festivalul „Steluța de argint”; - Locul I la Concursul de teatru „Matei Millo”; - la 4 decembrie 1968 s-a reîntors la Iași pe post de inginer proiectant la Facultatea de Construcții. Se ocupă de Stația de încercări seismice; - între 1971 și 1973 este șef lucrări pentru doctorate, studii seismologice și director onorific pentru „Dezvoltarea politehnicii din zona Bahlui”;din 1973 până în 1992 a fost director al Direcției de Planificare a Consiliului Popular Iași, când s-a fundamentat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dublă asupra brandului: realitatea brandului (așa cum este el perceput de consumatori, așa cum apare el în mintea oamenilor) și viziunea brandului (așa cum își dorește compania să fie perceput). Bineînțeles că în brandingul de angajator această dublă privire este o piatră de încercare, pentru că angajații se confruntă în fiecare zi cu această diferență. La toate cele spuse până acum se mai adaugă și imperativul trecutului companiei. Brandurile se schimbă pentru că, da, lumea este în schimbare. Dar, în același timp, un brand are și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
modernizarea stilului său cu privire la relațiile umane, modelele sale de autoritate, modalitățile de luare a deciziilor colective și de guvernare"129. Dincolo de identificarea celor mai potrivite modele și stiluri de conducere, de introducerea rețetelor de motivare a resurselor umane sau de încercarea de aplicare a unui tip de ma-nagement inovativ, constatăm că scopurile organizațiilor econo-mice românești sunt orientate (încă) doar spre profit. Profituri realizează doar organizațiile dinamice, antreprenoriale sau creative pe termen scurt, care se dezvoltă prin reinvestire; celelalte organizații luptă pentru
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
deja verificate. Managementul, cerințele economiei, interesele comune, armonizarea sistemelor de educație sunt aspecte hotărâtoare pentru apropierea culturilor și formarea unei megaculturi transfrontaliere. Dar, în momentul de față, există un echilibru labil între tendințele de penetrare a valorilor culturale "străine" și încercarea conducătorilor autohtoni de a pune în valoare propriile structuri mentale, care promovează propriile rețete manageriale. În plus, moștenirea culturală și practicile religioase sunt prin ele însele forțe majore de respingere a fenomenelor culturale de import. O cercetare mai veche, dar
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
a oferi argumente în plus, în situația în care asocierea dintre branding și bani este considerată de o bună bucată de vreme ca însemnând profit? Pentru că în numeroase cazuri organizațiile intră într-un proces de stagnare din cauza gândirii retrograde, a încercării de a justifica refuzul, de a se angaja în schimbări structurale și funcționale. A comenta dificultățile legate de schimbări este mai ușor decât a te angaja în schimbare. A justifica problemele interne este mai comod decât a pregăti o nouă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
I, ci Sergiu Nicolaescu din film. Istoricul semna o altă carte, Viața cotidiană în timpul lui Carol I, unde regele apărea pe copertă ca efigie a unei epoci și expresie a edificării României moderne. Mi se pare o impostură această stupidă încercare de substituție simbolică, figura crescătoare a lui Sergiu peste cea a regelui de care se leagă prima Constituție a țării și Războiul de Independență. În filmul documentar este preluat în cheie expresionistă și un episod al răscoalei din 1907, utilizat
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]