3,105 matches
-
discurs atît de impresionant și gogonat Încît urătorii noștri se zguduiau de rîs. A fost una dintre cele mai interesante experiențe ale excursiei noastre. Un acordeonist nu avea degete la mîna dreaptă și se folosea de niște bețigașe legate de Încheietură; cîntărețul era orb; și aproape toți ceilalți erau Îngrozitor de sluțiți de complicațiile nervoase ale leprei, foarte frecventă prin locurile acestea. La lumina felinarelor și a lanternelor care se reflectau În lac, totul părea o scenă dintr-un film de groază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Căsuța avea o deschizătură îngustă pentru ușă, dar nu avea ușă. Înăuntru, la perete, era o chiuvetă, iar în mijloc o masă de beton. Pe masă zăcea o femeie moartă despuiată. Picioarele îi erau legate la glezne cu sârmă, în jurul încheieturii de la o mână era petrecută tot o sârmă, legătura de la mână fusese ruptă, la pulsul celeilalte se vedeau tăieturi. Părul, fața și corpul acoperite de un strat gros de mâl. Moarta era tocmai lucrul pentru care în română nu există
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de întrebare sau de exclamație: - Tî... toi, tu es juif... Poate că a fost a doua eroare - nu i-am replicat; am ieșit pe coridor și am stat la o fereastră, urmărind cum se întunecă stepa ucraineană, trepidam din toate încheieturile, mai dur decât vagonul; într-un târziu se aprinseră luminile și din compartimentul alăturat apăru un tip mărunțel, în pijama, care mă luă la fix într-o română veselă, întrebându-mă „ce mai faceți?... Ce mai face revista Cinema...?” - și
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
o număr; îmi venea în minte, ca un bufon într-o tragedie, acel vesel 33 - „spune ca la doctor, 33!” -, dar bătaia era atât de neregulată că nu permitea nici o socoteală; fixând acoperișul Ambasadei Române și ținând cu degetele stângii încheietura palmei drepte, nu-mi apăru în gând decât: Șema Israel..., dar după Adonai Eloheinu, Adonai Ehad, Le Nouvel Observateur îmi alunecă de la rever de-a lungul pardesiului și un vârtej de vânt mi-l luă și mi-l ridică spre
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
dar calde și comode, fără nici o grijă, fără să bănuiesc ce mă așteaptă, când, chiar înainte de a trece drumul, filmul se rupe brusc și simt cum calc în gol și cad în ceva parcă fără fund. Mă zgudui din toate încheieturile și încremenesc în genunchi, fără să dau drumul cofrajului și celor două plase, cu fața înfiptă într-un zid de pământ. Stau așa preț de câteva minute, crezând că visez. Nu mă doare nimic. Las plasele și cofrajul cu grijă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ne-a povestit că i-au murit soția și copilul. și nu oricum : soția cu copilul în pîntece. Că a fost un om terminat, că a și încercat să se sinucidă (și ne-a arătat, ca probă, o cicatrice la încheietura mîinii), că, în orice caz, acum mai trăiește doar în virtutea inerției. Groaznic ! Așa de tînăr și să te lovească viața în asemenea hal !... Zilele următoare aveam să vedem, în camera lui, deasupra patului, poza unei fete. „Soția mea, cu o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
rușine să fug. M-a oblojit într-un fel ciudat, cum nu mai văzusem pînă atunci. Mai întîi mi-a supt rana și a scuipat, apoi mi-a sărutat degetul tăiat și, după aceea, pe rînd toate degetele, palma și încheietura mîinii. Îngenun chease lîngă mine și-mi acoperea brațul cu părul ei. La urmă, a desfăcut o țigară Kent și mi-a presărat tutun pe rană. Mi-a trecut o altă țigară pe sub nas și mi-a spus să n-
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
a dat și nouă să mirosim. Era parfum de trandafiri. Să vezi atunci cum au început să se îmbulzească cu toții : „Dă-mi și mie ! Dă-mi și mie !“. Bulgarul nu mai prididea, dar ne ungea conștiincios după urechi și la încheieturile mîinilor. La un moment dat, am auzit vocea tovarășei : „Clasa a patra be, la mine !“. Era foarte supărată. Ne-a suit pe toți în autocar și ne-a spus la microfon că am făcut o prostie foarte mare : nu aveam
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mari, împreună cu copiii din vecini, Dumitru Dascălu și-a început activitatea de școlar. Sala de clasă mare și înaltă, cu pereții prăfuiți și scorojiți, cu o sobă lungă și înaltă, cârpită prin unele locuri, cu bănci vechi scrijelite, dezbinate din încheieturi și scârțâind la cea mai mică mișcare, nu reprezenta o atracție și o ambianță îmbietoare pentru novicii învățăcei. Singurul avantaj pe care îl oferea încăperea largă și lungă, mult prea mare pentru micul grup de școlari începători era că aveau
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
apropia de cimitir, cu atât inima îi zvâcnea într-un ritm alert. De pe chipul ei dispăruse culoarea, era galbenă ca pielea unei găini, iar glasul îi era slab, abia șoptit. Era moale ca o jucărie din cârpe, iar pulsul la încheieturi îi era slab. Mintea nu și-o mai putea controla. Era lipsită de putere și arăta ca o ființă nehrănită, epuizată de suferința celor șase luni de spitalizare. Buzele îi erau albe ca varul, iar ochii îi erau duși în fundul
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
refulată. - Ador patul tău, zise dintr-o dată Alin. - De ce spui asta? - Pentru că miroase ca tine. - O, Doamne!, gemu ea. Își înfășură brațele în jurul gâtului său și se înlănțuiră unul peste altul, rostogolindu-se ca doi copii. Ea tremura din toate încheieturile. - Te-am dorit întotdeauna de când am plecat de lângă tine. Alta n-a însemnat nimic pentru mine. Îmi lipseau mângâierile tale. Mi-am reproșat mereu că te-am lăsat acolo. Mă dureau toate când îmi aminte-am de tine. Ochii lui
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
un exemplu eclatant. Au mai fost și altele (Proba de microfon al lui Daneliuc, Faleze de nisip al lui Pița...) dar, pe ansamblu, filmele erau privite știind că nu tot ce vedeai era adevărat : doar ceea ce plesnea pe la colțuri, la încheieturi... în aceste condiții, tinerii cineaști au simțit nevoia să se întoarcă la prima din cele zece porunci ale Cinematografului : filmul este adevăr 24 de fotograme/secundă. Nu mizerabilism (acuza cea mai vehiculată în legătură cu aceste filme ; dar ce altceva este mizerabilismul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
vintrele mele, inima mea, inteligența mea, motivul pentru care trăiesc. Căci de la plecarea ta nu fac decât să ispășesc și să renunț; am inima grea de o povară care îmi îngreunează mersul, mâinile. Mâna dreaptă mă doare, brațul stâng, între încheietură și cot, mă doare, lumea mă doare și ea. III 21 octombrie [1950], sâmbătă [...] Scumpa mea, ajung la un capitol foarte emoționant: ziua ta. Peste aproape o lună. Draga mea, dulcea mea, comoara mea, tu care dai valoare întregii mele
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și l-am făcut pe bărbatul de acolo să mi-o umfle. Acum o am sub un braț, în timp ce în celălalt am un pouf cu Teletubbies și un coș Moses plin ochi, și cinci șacose îmi atârnă bălăbănindu-se de încheieturi. Mă uit la ceas - și, spre groaza mea, văd că au trecut deja douăzeci și trei de minute. Aproape că mă aștept s-o văd pe Suze cu un bebe în brațe. Dar uite-o, pe același scaun, ușor crispată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
o mie de dolari. Mi-era cald, ce vrei? spune ridicând din umeri amuzată. Becky, îmi pare rău că trebuie să-ți spun asta. Coboară glasul. Dar nu mai e mult până când trebuie să pleci. — Deja? Mă uit instinctiv la încheietura mâinii, dar nu am nici un ceas. — Mașina vă așteaptă afară, spune Laurel. Șoferul știe tot ce trebuie și o să vă arate el ce și cum, când ajungeți la JFK. Procedurile pentru avioanele particulare sunt un pic diferite, însă nu cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cinemaului de a pune forța vizuală mai presus de orice. Dilema Veche, aprilie 2007 Să fie lumină Sunshine (Marea Britanie, 2007), de Danny Boyle Ce trebuie să facă un echipaj de cosmonauți atunci cînd nava lor începe să scîrțîie din toate încheieturile, computerul de bord e în plină criză de personalitate, sera e în flăcări, iar căpitanul și încă un om sînt afară, în spațiu, ocupați cu diverse reparații casnice ? Ce trebuie să facă patru cosmonauți ca să treacă de pe o navă pe
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Aceeași apăsare în nesiguranță și aici! Se aștepta cu sufletul la gură prăbușirea iminentă a frontului de la Iași! În seara de 23 august 1944 se difuzează comunicatul privind ieșirea României din războiul contra puterilor aliate. Axa faimoasă plesnise din toate încheieturile și se zvârcolea mergând spre înfrângere! În această situație, nașii încarcă o parte din avutul lor într-o căruță și astfel plecăm, eu și soția, spre refugiul din munții Buzăului. În primele ore ale dimineții de 24 august treceam peste
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
vine În jurul lor, fiecare primind mâncarea dup) rangul s)u. Maestrul putea s)-l ia de cap cu o mân) pe cel mai puternic dintre ei și s)-l arunce din ring. Acel braț enorm, cu urme de acupunctur) la Încheieturi, amestecă În oală cu ierburi peste, tofu și niște nevertebrate necunoscute, cu o arom) curioas), dar delicioase. În mână lui, polonicul nu p)rea mai mare decât o linguriț) pentru p)puși. Nu cred c) profesorului Werblowsky Îi place mai
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
cocoșate. În stânci sunt scobituri pline cu apă de mare călduță și șoaptele mele magice Însoțesc anumite vrăji pe care eu le urzesc deasupra minusculelor bazine de safir. Locul unde mă aflu este desigur Abbazia, pe țărmul Adriaticei. Obiectul de la Încheietura mâinii mele, care arată ca un inel de șervet fantezi, confecționat dintr-un fel de celuloid semitransparent, verde deschis cu roz, este o podoabă dintr-un pom de Crăciun, pe care Onia, o verișoară drăguță, de aceeași vârstă cu mine
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
stufoasă și un măr al lui Adam mobil care ieșea În evidență pe deasupra unui inel din aur și opal, sub formă de șarpe, În care era prins nodul cravatei. Avea de asemenea opale pe degete și În butonii de la manșete. Încheietura mâinii fragile și păroase Îi era Înconjurată de un lănțuc de aur și de obicei avea o garoafă roșie la butoniera costumului de vară, gri turturea, gri șoarece sau gri-argintiu. Eu Îl vedeam numai vara. După o scurtă ședere la
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pe zăpada asta; și oricum multe vor fi greutățile profesionale cu care se va confrunta persoana de origine franceză, Încă vagă, care Îi va lua locul. Iar acum creioanele colorate intră În acțiune. Cel verde, printr-o simplă răsucire a Încheieturii mâinii, putea produce un copac creț sau vârtejul provocat de un crocodil care s-a scufundat. Cel albastru trasa o simplă linie de-a curmezișul foii - și orizontul tuturor mărilor era acolo. Unul Îngrozitor de tocit Îmi ieșea mereu În cale
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
comici dând impresia că au intrat la apă la spălat; doamnele purtau În acel sezon haine ușoare cu revere căptușite cu mătase, pălării cu calotă mare și boruri largi, voaluri albe, dese, brodate, bluze cu volănașe pe piept, volănașe la Încheieturile mâinilor, volănașe pe umbrele. Briza Îți săra buzele. Cu o viteză colosală un Clouded Yellow rătăcit năvălea pe plaja plină de viață. Un plus de mișcare și de sunet aduceau vânzătorii care-și strigau cu glas tare marfa: cacahuètes, violete
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
fața cu trăsături ascuțite. Purta ceea ce azi s-ar putea numi un costum pentru joacă, compus dintr-un jerseu cu mânecile scurte și un șorț albastru croșetat. La Început am luat-o drept băiat, apoi m-a derutat brățara de la Încheietura mâinii ei subțiri și buclele castanii răsucite care fluturau pe sub bereta de marinar. Vorbea repede ciripind ca o pasăre, amestecând engleza Învățată de la o guvernantă cu franceza pariziană. Cu doi ani În urmă, pe aceeași plajă, mă atașasem mult de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
alb, stingherit de un bizar disconfort pe care-l asociasem Înainte doar cu chiloții care mă jenau. Într-o după-amiază, am zărit-o În holul ringului, unde cel mai chipeș dintre instructori, un ticălos sclivisit gen Calhoun, o ținea de Încheietura mâinii și o interoga cu un rânjet parșiv, iar ea Îi ocolea privirea și Își răsucea ca un copil Încheietura mâinii În strânsoarea lui; În noaptea următoare, individul a fost Împușcat, prins cu lasoul, Îngropat de viu, Împușcat din nou
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
am zărit-o În holul ringului, unde cel mai chipeș dintre instructori, un ticălos sclivisit gen Calhoun, o ținea de Încheietura mâinii și o interoga cu un rânjet parșiv, iar ea Îi ocolea privirea și Își răsucea ca un copil Încheietura mâinii În strânsoarea lui; În noaptea următoare, individul a fost Împușcat, prins cu lasoul, Îngropat de viu, Împușcat din nou, sugrumat, insultat Îngrozitor, ochit cu sânge rece, cruțat și lăsat să-și târâie viața În rușine. Lenski, un tip cu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]