2,857 matches
-
complexitatea ființei umane. El aduce un elogiu prietenilor ce i-au fost aproape în momentele grele, iar cartea se dorește a fi un sprijin și un antidot pentru cei care iubesc, dar în același timp și un act de recunoștință închinat celui mai nobil sentiment uman. Plasează gratitudinea la rang de virtute supremă: „Cu toate acestea, departe de a fi una dintre cele trei virtuți teologice (credința, nădejdea și dragostea), recunoștința nu este nici măcar una dintre cele patru virtuți cardinale cunoscute
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
orașului din care provine eroina lui Chaucer are o simbolistică aparte. Târgoveața trăiește lângă Bath (biside Bathe), termenul bath (care înseamnă și „baie” în limba engleză) amintind de acele băi publice în care se practica prostituția, un fel de temple închinate zeiței Venus.278 Apa din fântână și apa vieții oferită de divinitate reprezintă două noțiuni distincte: „Apa din fântână este plăcerea senzuală care însă nu poate aduce o bucurie permanentă și se opune astfel harului pe care apa dătătoare de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o exercită asupra bărbaților. Sunt emancipate și doresc să evadeze din spațiul domestic ce le era rezervat, să își afirme personalitatea. Lumea celor doi scriitori stă sub semnul iubirii fizice și al libertății. Decameronul și Povestirile din Canterbury sunt cărți închinate dragostei eliberate de constrângeri, iubirea fiind privită ca virtutea supremă, în numele ei se iartă orice impietate. Ceea ce este interesant de sesizat, în modul de abordare al personajului feminin negativ, în cazul ambilor scriitori, este toleranța excesivă față de înclinațiile trupești, din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ni le dăruie, și azi/ Le stăpânești, iar mâine s-au topit;/ Dar nu greșesc de-oi spune răzvedit/ Că tot nevasta dăinuie din toate/ Mai multă vreme... Chiar prea multă, poate.../ Căci taina nunții este lucru sfânt.”881 Laudele închinate femeii, în acest început al povestirii, trebuie privite cu suspiciune, deoarece părerea naratorului pelerin din precuvântarea sa era de-a dreptul misogină, toate imnele glorificatoare nu reprezintă decât impresiile greșite ale bătrânului dornic de 878 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tradiția misogină a epocii. „Ca și Elegia madonnei Fiammetta, constituie o inversiune a unui cod prestabilit. După cum în Elegie dragostea tragică a lui se transformă în dragostea tragică a ei, astfel și în Corbaccio, nobilele consecințe ale iubirii și lauda închinată femeilor, două constante ale operelor anterioare, sunt convertite într-un dezgust pentru femei și o privire critică asupra dragostei. Numai în Decameronul cele două puncte de vedere puteau fi întâlnite în mod simultan. În lumea plurivalentă a acestei capodopere toate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vei scălda / Cu aur vei stropi". Apoi, "baba" stropea copilul cu apă sfințită, dându-i și mamei să bea. Tot cu acea apă, stropea casa și odaia pentru a-l feri pe copil de șerpoaică. Când avea loc "colocăria" (masa închinată nașilor), mama punea în fața fiecărui mesean o ulcică (cană) cu apă care trebuia băută pentru norocul copilului.214 b. Nunta Încadrând ritualic ceremonia nupțială propriu-zisă, elementul acvatic are rol de incipit și de consacrare a nuntirii. Scalda are loc în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
închine și feciorii la ele."383 Fie că este antropomorfică sau cadru al inițierii, apa se supune, ritualic, unor metamorfoze continue, devenind, uneori, "divinitate" a lumii arhaice căreia i se aduc ofrande pentru a putea fi îmblânzită. Astfel de rituri închinate apei sunt Paparuda și Caloianul, ambele fiind rituri de invocare a ploii. Paparuda, "Muma ploii", este o datină care se practică a treia zi după Paști, așa-numita Joia verde, iar, în caz de secetă, acest rit se reia peste
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai făcea un foc în grădini, pentru a afuma pomii ca să fie mai roditori, iar cu tăciunii rămași se afumau casa și grajdul, pentru a sfinți gospodăria, ferind-o de toate răutățile și de spiritele necurate.424 O altă datină închinată "focurilor", în jurul cărora se joacă alteori se fac "roți de foc" care se rostogolesc de pe dealuri datină păstrată aproape peste tot teritoriul românesc, cu denumiri specifice Alimori, Priveghi, Hodăițe, Hodaize, Hopaize, Opaiț se sărbătorește la Lăsatul Secului, înainte de Postul Paștelui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
serbată a doua zi după Sfântul Ilie, ar fi suflat în acel foc pentru a-l mări. Pălie se ține pentru "foc" (incendiu, trăsnet) și pentru secetă, când "se pălesc" (se ofilesc) semănăturile, sărbătoare care amintește de Palilia romană, zi închinată zeiței Pales, protectoarea turmelor, zi ținută pe 21 aprilie, începutul anului pastoral și întemeierea Romei.438 În Oltenia, focurile sumedre dau Focul lui Sumedru ( Sâmedru) se fac, în ajunul Sfântului Dumitru, dintr-un brad mare, "cât o turlă de biserică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
însuși fiind considerat un zeu, sărbătorindu-i-se, anual, ziua de naștere: Dies Natalis Solis Invicti.40 Ciclul sărbătorilor romane începea cu Brumalia sau Bruma care se desfășura pe perioada a 24 de zile, între 24 noiembrie și 7 decembrie, închinată zeului Dionysos. Între 17-23 / 24 decembrie se sărbătoreau Saturnaliile, închinate zeului Saturn, urmate de Opalia, în cinstea soției lui Saturn, ca zeitate a rodniciei pământului și de Juvenaliile, sărbătoarea tinerilor sau copiilor. Ianus, cel cu două fețe, una spre trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
viitorul, se practica aratul și semănatul simbolic.41 Primele 12 zile ale lui ianuarie erau prevestitoare pentru întregul an, fiecare zi identificându-se cu una din lunile anului. În mijlocul acestui ciclu tradițional roman a apărut o sărbătoare de influență asiatică, închinată zeului Mithra, zeul soarelui, Dies Natalis Solis Invicti, adusă de legionarii romani, în sec. III, e. n., sub împăratul Aurelian, și sărbătorită între Saturnalii și Calende.42 Sărbătorile romane, închinate sufletelor morților despre care se credea că revin pe pământ sub
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
acestui ciclu tradițional roman a apărut o sărbătoare de influență asiatică, închinată zeului Mithra, zeul soarelui, Dies Natalis Solis Invicti, adusă de legionarii romani, în sec. III, e. n., sub împăratul Aurelian, și sărbătorită între Saturnalii și Calende.42 Sărbătorile romane, închinate sufletelor morților despre care se credea că revin pe pământ sub formă de lari și manes, erau Larentalia și Compitalia. Sărbătorile de primăvară importante erau Rosalia sau Rosaria, ținută între 24 și 26 mai, ca sărbătoare a trandafirilor cult cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cocoșului": miezul nopții, la primul cântat, trei ore înainte de ziuă, la al doilea cântat, iar crăpatul de ziuă, când cântă mai des, când apune Găinușa și apare Luceafărul de dimineață. În Antichitate vestirea zorilor era considerată de origine divină, cocoșul, închinat diferitelor zeități Apollo, Minerva, Mercur, Marte era considerat un vestitor al răsăritului Soarelui, priveghetor al somnului și simbol al luptei războinice. În Evul Mediu, cocoșul era purtat de armatele de uscat, pentru a le da de veste schimbarea santinelelor, practică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este interzisă uciderea lui, dacă este întâlnit pe drum, și se utilizează nume eufeminizate "Cel care se târăște", "Curea"; "Gânganie"; "Domn", "Vasile". Înainte de retragerea în pământ, șerpii se adunau grămadă, într-un aluniș, și făureau "piatra scumpă". Aceste două zile închinate șarpelui Alexiile și Ziua Crucii împărțeau anul calendaristic în două jumătăți antagonice: iarnă / vară, lumină / întuneric, fertilitate / sterilitate, viață / moarte.346 c. Imaginea-cronotop În legendele românești, șarpele este preexistent cosmosului, ridicându-se deasupra apelor primordiale odată cu Arborele cosmic: "La începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pelerinaje: unul la catedrala Notre-Dame, la Notre-Dame des Victoires din Paris și ultimul la Cotgnac în Provence. Ne permitem să punctăm faptul că regiunea Cotgnac era unul dintre locurile de pelerinaj ale druizilor. În păgânism era un loc dedicat ritualurilor închinate fertilității, continuând simbolistica fertilității și în creștinismul timpuriu, însă vechile ritualuri păgâne au căpătat o nouă față, și astfel Cotgnac a devenit un lăcaș dedicat Fecioarei Maria. Miracolul s-a produs, iar în februarie 1638 regina era deja însărcinată. Fratele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pentagramei. Astrologic și astronomic, dacă unim punctele străbătute de planeta Venus pe cer, obținem imaginea unei pentagrame. A doua parte a povestirii descrie aceleași evenimente, dar relatate din perspectiva Poliei. Deși există voci care susțin că lucrarea este un imn închinat dragostei dintre Polia și Poliphilo, ne permitem să ridicăm un semn de întrebare asupra acestei afirmații. Poveste căutării celor doi îndrăgostiți se întinde pe numai treizeci de pagini. Restul paginilor, în număr de trei sute patru zeci sunt dedicate unui labirint
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și Sfânt, model de apărare a credinței, prin dragoste de Dumnezeu și rugăciune. Meritul de excepție al lucrării este acela că izvorăște din experiență și cheamă la trăire. Izvorăște dintr-o experiență de peste șase decenii de slujire preoțească exemplară, închinată lui Dumnezeu și semenilor, și ne conduce spre experierea „raiului rugăciunii”. în mod deosebit trebuie remarcată și frumusețea de exprimare a Părintelui în paginile lucrării. Cei ce îl cunosc își aduc aminte cu nostalgie de cuvântul său blând, dar cu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
acesta nou, luminat prin apă și prin Duh, și i-ai dăruit lui iertarea păcatelor celor de voie și celor fără de voie. însuți Stăpâne Preaîndurate împărate al tuturor, dăruiește-i lui și pecetea darului Sfântului și întru tot puternicului și închinatului Tău Duh.” Și, după rugăciune, unge cu luare aminte pe cel botezat cu Sf. și Marele Mir făcând chipul crucii: la frunte, la ochi, la nări, la gură, la amândouă urechile, pe piept, pe spate, la mâini și la picioare
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lui Hristos și acest har este împărăția cerurilor. Orbii au rostit cuvintele „Iisuse Fiul lui David ai milă de noi” și le-a fost redată vederea. Leproșii au spus la fel și s-au vindecat de lepră. Ființa noastră este închinată Sfintei Treimi, credința noastră în Sfânta Treime a fost puterea mântuirii noastre. în numele Sfintei Treimi noi săvârșim Taina Sf. Botez, în numele ei primim „toată darea cea bună și tot darul desăvârșit”. în numele ei creștem duhovnicește, ne sfințim prin har și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Tatălui. Și iarăși va să vie cu slavă, să judece viii și morții, a Căruia împărăție nu va avea sfârșit. Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin Prooroci. întru-una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică. Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor. Aștept învierea morților, și viața veacului, ce va să fie. Amin. Cel ce în toată vremea și în tot ceasul, în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
plângea el. A ieșit și un număr al 17 al Aurorei adaugă Grigore Crețu, „dar fără colaborarea celor de mai sus." * „Aniversarea unui om de cultură” își intitula ziarul „Neamul evreiesc” din 23 august 1949 articolul semnat de S.H. Gherasim închinat lui A.Axelrad: „Zilele acestea s-au împlinit 70 de ani de la nașterea scriitorului și publicistului A.Axelrad. Viața acestui mânuitor al condeiului este un exemplu de muncă continuă în slujba progresului, în slujba răspândirii culturii în masele largi populare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cei obidiți de soartă, cu toate necazurile, lipsurile și mizeriile lor. Dar inițiativa colegului Arteni mai înfățișează și o nouă lectură pentru cei ce vor s 'o cunoască de-antregul. În vremurile acestea de tristă văduvie a scrisului sincer și loial închinat satelor, când totul este plătit și pus în slujba anumitor credinți și ideologii politice, ce nu fac altceva decât să tulbure și să otrăvească viața patriarhală, inițiativa d-sale, susținută fără nici o subvenție de la nimeni, luptând cu multe greutăți și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
2005 se deschide cu rânduri adresate de cadrele didactice și elevii școlii poetului, prozatorului, omuli de cultură și știință prof.univ. C.D. Zeletin, la aniversarea a 70 de ani de viață rodnică, “nașul” de botez al școlii lor. Urmează diferite materiale închinate astrului poeziei românești - Mihai Eminescu (Diana Manole, elevă în clasa a VIII-a B), Omagiu lui Jules Verne - 2005 (semnat Ritta Mintiade), alte lucrări de referință scrise mai ales de elevi. Numărul din iunie 2007 pune în pagini versuri din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
CIUCĂ - Brâncuși, sfântul, Răzvan TEODORESCU, Gând pentru Guguianu, Gruia NOVAC, Marcel Guguianu, o figură cu trăiri intense, Redacția, 6 august, 2007Schimbarea la... vârstă a poetului, Cezar Ivănescu are abia 66 de ani... Gruia NOVAC jr., un moment liric Întotdeauna, poezie închinată lui Cezar Ivănescu, Gellu DORIAN, Dedicație lui Cezar IVĂNESCU, poezia Somnul, Cassian Maria SPIRIDON, Pușca pentru safari C. D. ZELETIN, comemorare Cincizeci ani de la moartea maestrului G. TUTOVEANU, un eseu Noi, viața lui...”, Mihai Sultana VICOL, De vorbă cu Mihai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o carte ca oricare alta, ci este, dacă‐ i vorba să privim și viitoarele apariții pe car e le așteptăm cu sufletul la gură, o adevărată enciclopedie, o admirabilă epopee a orașului” se entuziasma Elena Selenaru, scriitoare din București. Volumul închinat trecutului și prezentului orașului Bârlad „este un ceaslov în care se oglindește f ața acestei părți de țară, valoarea și spiritualitatea unei generații care a dat nume de prestigiu în cultura și civilizația noastră. Asemenea inițiative trebuie încurajate de forurile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]