9,411 matches
-
care era proprietarul circului - și am decis că trebuia concediat. Într-o duminică, înainte de primul spectacol al zilei, i-am spus directorului de scenă că trebuie să-l dăm afară. - A fost cumva chiar ziua incendiului? fu curios Rhyme. Kadersky încuviință. - Directorul de scenă l-a găsit pe Weir împânzind scena cu propan pentru unul din numerele sale. Oglinda în Flăcări. I-a comunicat decizia noastră. Weir s-a enervat: l-a împins pe director jos de pe scenă și a continuat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
prea în centrul atenției acolo; nu voia ca cineva din public să se gândească măcar pentru o clipă că ar putea fi ceva în neregulă. - Mergi încet. Continuă să zâmbești. Suntem artiști în primul rând, să nu uiți asta! Katherine încuviință din cap, apoi merse pe rând la luminist și la liderul formației pentru a le împărtăși instrucțiunile date de Kadersky. Într-un final, se îndreptă cu pas normal spre ieșirea principală. Aranjânu-și cravata și închizând nasturii jachetei, făcu un semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
care se auzea foarte tare. Privi spre locul orchestrei. Toți membrii plecaseră, după cum Kadesky le ceruse, în afara liderului, care se așezase la computerul pe care îl mai foloseau uneori pentru a pune muzică înregistrată. Privirile li se întâlniră, iar Kadesky încuviință ușor din cap. Omul, un veteran al vieții de circ, pusese o melodie și dăduse volumul la maxim. Melodia era „Stars and Stripes Forever”. Amelia Sachs își făcu loc printre spectatorii care ieșeau și o luă la fugă până în centrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
-se apoi una câte una, pe măsură ce vehiculele de urgență parcau în apropierea cortului. Polițiști șă pompieri începură să intre înăuntru. Sachs merse până la cel mai apropiat dintre ei și îi arătă legitimația. - Au ajuns pirotehniștii? - O să ajungă în 5-6 minute. Încuviință din cap și le spuse să verifice cu atenție toate tomberoanele, iar ea se îndreptă decisă spre cutia acoperită cu prelată pe care o descoperise mai devreme. Și atunci se petrecu tragedia. Nu, nu despre bombă era vorba. Ci despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
familia lui Grady? Pusese această întrebare lui Barnes și celorlalți printre bucățile foarte gustoase de friptură de curcan. - Păi, domnule Weir, răspunsese Jeddy Barnes, asta e o întrebare foarte bună. Eu aș spune să-i ucideți de-aia. Și Malerick încuviințase din cap cu o mină foarte îngândurată; știa că niciodată nu trebuie să-ți privești cu condescendență publicul sau camarazii. - Păi, nu mă deranjează să le omor și pe ele, explicase el. Dar nu ar fi mai logic să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
mi-au spus că trebuie să vin acum. - Nu e prima dată, nu? spuse Luis, apoi subit se încruntă. Nu cred că ne-am mai văzut. - Mă cheamă Joe David, răspunse nou-venitul. De obicei, îmi fac veacul prin Brooklyn. Luis încuviință. - Da, acolo mi-am spart dintele. La 70. - La mine, e prima dată. Ca bodyguard, vreau să spun. O reclamă foarte zgomotoasă de la televizor îi întrerupse. - Scuză-mă, reîncepu Luis. Nu te-am auzit. Ai spus că este prima ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
tare, Weir. Acum să mergem. Rhyme păru că se gândește la ceva. - Hei, Lon? Detectivul se întoarse spre el. - Nu ai sentimentul că ajutându-ne să găsim unealta din gura lui, ne-a distras de fapt atenția puțin? - Ai dreptate, încuviință Kara. Weir privi dezgustat cum Sellitto se progătește să cotrobăie din nou. De această dată, detectivul verifică fiecare dinte în parte. Găsi un al doilea instrument într-un dinte fals similar în partea din stânga jos. - Voi avea grijă să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Adevărul e că eu doar am găsit-o. Aveam nevoie să notez ceva și am luat prima bucată de hârtie pe care am găsit-o. - Ăsta-i adevărul? spuse gânditor Sellitto. Aveai nevoie de ceva de scris? Respirând adânc, Weir încuviință. - Unde erai? insistă Lon Sellitto, din ce în ce mai plictisit. Când ai avut nevoie de ceva de scris. - Nu mai știu. La un Starbucks, cred. - La care Starbucks? Weir se încruntă. - Nu-mi aduc aminte. Criminalii pomeneau din ce în ce mai des numele Starbucks când era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
bine. - Asta îmi aduce aminte, Joe. De mult voiam să te întreb. Când e Paștele? - Poftim? - Când e sărbătoarea aceea a voastră? - A fost cam acum o lună. Îți aduci aminte în seara aceea când am plecat mai devreme? - Da, încuviință el din cap. De unde vine cuvântul „Paști”? - Păi, în ebraică, înseamnă „Trecere”. Vine de la faptul că în noaptea în care Moise a dezlănțuit a zecea plagă, ucigând toți primii născuți ai egiptenilor, Dumnezeu a „trecut” pe lângă casele evreilor. Le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
sunt afectuoși ca niște statui de ceramică. Încerc să mă obișnuiesc, dar n-am ce face, când cineva stă prea aproape sau mă atinge mă scoate din minți. Adriana ridică o mână declarându-se învinsă. — Corect, atâta timp cât recunoști problema. Leigh încuviință clătinând din cap. — Sunt perfect conștientă. Conștientă permanent, la modul nevrotic și dureros. Dar mă străduiesc, pe cuvânt. Emmy se trânti pe banchetă lângă Adriana; perna din vinilin se ridică puțin din pricina celor cincizeci de kilograme în plus, apoi își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
camerei de hotel, poftește”? — Mă gândeam mai degrabă cu câte un tip de pe fiecare continent. — Fugi de-aci! exclamară Leigh și Adriana în tandem. — Ce? E chiaaar așa de greu de crezut? — Da, zise Leigh clătinând din cap. — E ridicol, încuviință și Adriana. — Ei bine, m-am hotărât. Câte un bărbat pentru fiecare continent pe care-l vizitez. Niște străini sexy. Cu cât mai puțini americani, cu atât mai bine. Și fără atașamente. Fără relații, fără complicații sentimentale — doar sex și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
pe masă nota de plată. — Exact, spuse Adriana. Suntem de acord cu America — doar cea de Nord — dar Mark nu se pune. De ce să-l pui tu la socoteală pentru Europa? Doar te duci la Paris peste câteva săptămâni! Emmy încuviință. — Corect. Unul se pune și mai rămân șase. Și dacă întâlnești un japonez în Grecia, sau un australian în Tailanda? întrebă Adriana perplexă. — Îi punem la Asia sau la Australia, sau doar sexul trebuie să aibă loc pe continentul respectiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Annette, putem să lăsăm puțin lucrurile astea? Trebuie să dau un telefon. Închizi tu ușa când ieși? Nu durează decât un minut. Leigh încercă să-și păstreze tonul calm și liniștit, dar îi venea să urle. Annette, draga de ea, încuviință din cap și închise încet ușa în urma ei. Fiindcă nu credea că va mai fi în stare să dea telefonul acela dacă n-o făcea acum, Leigh ridică receptorul și formă numărul. — Ce repede te miști, răspunse Jesse. Părea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
umerii Adrianei și o trase mai aproape de Dean, astfel încât capetele lor erau foarte apropiate. — Tocmai am semnat cu Dean pentru rolul principal în Aproape de ea, anunță el pe un ton conspirativ. Adriana îi aruncă lui Dean o privire. — Așa e, încuviință Dean zâmbind. Adriana simți că-i vâjâie capul de surprinsă ce era. — Serios? ciripi ea. Revino-ți! se dojeni Adriana. Respiră adânc, apoi afișă zâmbetul acela absolut cuceritor pe care îl avea rezervat de obicei pentru ocazii speciale (când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
automatul de la băuturi. Chestia e că sunteți aici de ceva vreme și speram să pot să-mi iau și eu o cafea. —Vai, da, desigur, sări ea, cu fața de culoarea sfeclei. Vă rog. M-am răzgândit. —Sunteți sigură? Ea Încuviință și-l invită s-o ia Înaintea ei. —Mersi, spuse el. Îi zâmbi din nou. Nu putea să-și dea seama dacă era doar politicos sau zâmbea pentru a-și Înăbuși hohotele de râs la adresa timbrului ei din vagin. Decise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
În fustele mamei, dar Chanel nu se lăsă păgubașă. —Vai, ce păpușică frumoasă ai! Nu e păpușica aceea pe care-am văzut-o la televizor? Căreia-i crește părul ca prin minune? Fetița se uită la Chanel și o răsplăti Încuviințând ezitant din cap. Și poți să faci magia ca să-i crească părul? o Întrebă Chanel. Încă o Încuviințare din cap, dar de data asta Însoțită și de-un zâmbet. Și ai putea să-mi arăți și mie? Mi-ar plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Mușcă din ecler și crema curse pe alături. La naiba, da’ ți-ai ținut gura! zise Ruby. — Ce voiai să fac, să anunț toată țara că vreau să fac sex cu picioarele pe fiare? —Vorbești serios? spuse Chanel rânjind. Fi Încuviință. —Bineînțeles. Mușcă iar din ecler. —Saul a găsit suporturile de picioare pe eBay. Un doctor Își Înnoia echipamentul și nu mai avea nevoie de ele. Ruby dădea din cap, cu ochii larg deschiși de uimire. Nici Într-un milion de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
a Închis telefonul și s-a Întors la Chanel și Craig. Îmi cer scuze, zise, hotărând să nu le spună că Sam a sunat. Nu era nici pe departe momentul potrivit. Deci, ziceați că doctorul v-a sugerat adopția. Chanel Încuviință. Da, zise ea degajată, dorind să-i liniștească pe toți trei, deși nu reuși. Și cu siguranță ne vom gândi la asta. Adică un copil adoptat este un străin la Început, dar cu timpul stabilești o legătură cu el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
mâna și a Întrebat-o dacă se simțea bine. Nu-i așa că te simți grozav când vezi că părinții tăi sunt așa de Îndrăgostiți unul de altul după atâta timp? Îi șopti Sam lui Ruby la un moment dat. Ruby Încuviință. În prima jumătate a serii, mătușa Sylvia a fost destul de retrasă și - exact cum prezisese Ruby - comportamentul ei față de Sam fu impecabil. Nu a avut nici explozii de afecțiune, nu-l ciupi de obraz pe Sam, nici măcar nu-i șopti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
iubesc cu adevărat. Și dacă și-a găsit pe altcineva, nu știu ce m-aș face. Ochii i se umplură de lacrimi. Își trase nasul și se șterse la ochi cu un șervețel. Și, Ruby, pe tine Sam te face fericită? Ruby Încuviință din cap: Habar n-ai cât de mult. Mă bucur, draga mea, spuse mătușa Sylvia, strângându-i mână cu afecțiune. — Desigur, ceea ce mă Îngrijorează, Îi spuse Ronnie, e că a adunat așa un bagaj emoțional. Știi, felul În care și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Eram sigur că le considera vulgarități. — Așa deci, domnule van Pels, spuse el și se legănă ușor în scaunul său mare de piele, v-ați pierdut vocea. Motănașii neascultători și-au pierdut botoșeii, îi citește soția mea fiicei noastre. Am încuviințat din cap, deși puteam să șoptesc în perioada aceea. Timp de trei săptămâni nu am putut să fac nici măcar asta. Puteam deschide gura, puteam forma cuvintele, dar nu eram în stare să scot nici un sunet. Acum eram capabil să produc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
pe lună? O dată pe săptămână? Mai des de atât? — Mai des, am șoptit. — Ați făcut dragoste în acea noapte? În noaptea în care v-ați pierdut vocea? M-am uitat la statueta africană pe care mi-o arătase și am încuviințat. Și ați avut un orgasm satisfăcător? Nici o disfuncție? Se simți o adiere lascivă dinspre biroul lui. Nici o disfuncție, am murmurat. — Dar soția dumneavoastră? Ea a avut orgasm? Soția mea, doctore, nu e treaba ta. Nici dulceața gurii ei care te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
dacă știa, în fecioria ei neliniștită, că și ea va scoate acele note pe care le va interpreta pentru mine ca o promisiune a lucrurilor ce aveau să vină. Mă întreb, doctore, dar la dracu’, nu e treaba ta. Am încuviințat din nou și mi-am ținut pumnul strâns la spate. —Și după aceea? A fost vreo discuție sau vreun reproș? — Orice ar fi în neregulă cu vocea mea, am șoptit, nu are nici o legătură cu sexul. Încerc doar să aflu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
a lui era. Am mai luat o înghițitură din băutură. Bărbatul care semăna cu tata luă și el una. Felicitări, am spus și am făcut o plecăciune. Se înclină și el. Un lucru minunat, i-am spus eu și el încuviință. Un fiu. Să ducă mai departe numele, cel pe care nu l-am schimbat, l-am liniștit eu. Cel pe care nu a trebuit să îl schimb, mi-a amintit el. David van Pels, am insistat. David van Pels, repetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
vișinii ale degetelor pe mâna mea. Sunteți un tânăr foarte isteț, domnule Wolfe. Piesa e un travesti. La fel și filmul. O știți pe mamă, nu doamna Frank, cealaltă, doamna van Pels, cea căreia îi spun doamna van Daan? Am încuviințat din cap. Era o femeie încântătoare. Și generoasă. La ziua de naștere a lui Miep, fata din biroul domnului Frank, cea care ne ajutase să ne ascundem, doamna van Pels i-a dăruit un inel cu onix și diamant. Miep
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]