6,539 matches
-
studiat la subiecți obișnuiți cu ajutorul metodelor psihometrice, prin teste scrise (creion-hârtie). Unul dintre ele, Testul utilizărilor (Unusual Uses Test), îi solicită persoanei examinate să descopere cât mai multe întrebuințări pentru un obiect (o cărămidă, de exemplu). Mulți cercetători au urmat îndemnul lui Guilford, iar testele de „gândire divergentă” au devenit în scurt timp principalul instrument de măsurare a gândirii creative, fiind o metodă convenabilă de comparare a indivizilor în raport cu o scală standard de „creativitate”. Preluând inițiativa lui Guilford, Torrance (1974) a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
copii dotați sau supradotați (Runco, 1985, 1986b; Runco și Albert, 1985; vezi Runco, 1986a, pentru situații excepționale). În plus, condițiile în care se desfășoară testarea (de exemplu, joc sau test, prezența sau absența limitelor de timp, administrarea individuală sau colectivă, îndemnul specific de „a fi creativ” sau instructajele generice) par să influențeze cotele la originalitate și/sau fluență (Chand și Runco, 1992; Harrington, 1975; Hattie, 1980; Renzulli, Owen și Callahan, 1974; Runco, 1986c; Runco și Okuda, 1991; Torrance, 1971). Uneori criticii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
că instructajul care a încurajat utilizarea strategiilor de explorare contribuie la rezolvarea cu succes a problemelor. Cea mai importantă descoperire a fost interacțiunea statistică dintre tipul de instructaj și scorurile de asimilare-explorare, care demonstrează că asimilatorii au fost avantajați de îndemnul la explorare și vizualizare, în timp ce exploratorii au fost favorizați de îndemnul la analiză și verbalizare. Rezumat Rezultatele lui Martinsen și Kaufmann (1991) arată că stilurile cognitive reprezintă o dimensiune a diferențelor individuale cu un considerabil potențial. O asemenea dimensiune trebuie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rezolvarea cu succes a problemelor. Cea mai importantă descoperire a fost interacțiunea statistică dintre tipul de instructaj și scorurile de asimilare-explorare, care demonstrează că asimilatorii au fost avantajați de îndemnul la explorare și vizualizare, în timp ce exploratorii au fost favorizați de îndemnul la analiză și verbalizare. Rezumat Rezultatele lui Martinsen și Kaufmann (1991) arată că stilurile cognitive reprezintă o dimensiune a diferențelor individuale cu un considerabil potențial. O asemenea dimensiune trebuie să fie luată în considerare în cercetările experimentale. Rezultatul referitor la
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mult de posibila susținere a unor măsuri negative este și aceasta lipsită de indicii explicite: „Trebuie să menținem o distanță sigură față de orice și oricine ar putea compromite valoarea sau viitorul națiunii”. Chiar dacă afirmația ar putea fi interpretată drept un Îndemn la segregarea grupurilor etichetate ca indezirabile etnic sau biologic, mesajul era, cu siguranță, unul foarte difuz, lipsit total de agresivitatea ideilor promovate de Partidul Național-Creștin condus de Goga-Cuza sau de cele conținute În viziunea statului etnocratic susținută de Crainic. De-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
relevă modul profund rasist În care Făcăoaru Își reprezenta relațiile dintre etnicii români și ceilalți locuitori ai României. Temerile sale legate de criza eugenică și convingerea că era nevoie de o acțiune drastică și imediată s-au tradus Într-un Îndemn susținut și detaliat pas cu pas de implementare a măsurilor eugenice coercitive. Făcăoaru a dezvoltat un sistem de control și pedeapsă sumar, Însă foarte cuprinzător, a cărui aplicare ar fi apropiat mult statul eugenic de un stat polițienesc de tip
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
medicul român Încerca să urmeze exemplul Statelor Unite, Începând cu fundamentele sale ideologice individualiste, până la fixația fordistă pentru eficiență, legislația privind imigrarea și sterilizarea, precum și figurile sale de bărbați extraordinari, În special cele ale lui Carnegie și Rockefeller 95. Pe scurt, Îndemnul său era „Să devenim americani!”96. Faptul că unii autori, precum Manliu, exprimau astfel de idei arată că nu toți intelectualii români aveau aceeași interpretare a teoriilor eugeniste. Perspectivele propuse În epocă erau eterogene În ceea ce privește viitorul dorit pentru România, precum și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
noii ocupanți ai profesiilor liberale 6. Marinescu nu definea Însă clasa mijlocie a Întreprinzătorilor pe criterii etnice și nu asocia rolul lor „disgenic” cu faptul că nu aparțineau etniei române. Soluția oferită de Marinescu acestei crize era, de fapt, un Îndemn adresat intelectualilor de a se organiza În asociații sau confederații (niște structuri asemănătoare breslelor), astfel Încât să poată asuma „rolul mare pe care cultura și valoarea lor morală le-o asigură”. Intelectualii ar fi devenit, astfel, forța principală care ar fi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de la sate să petreacă mai mult timp În căminul familial, ocupându-se cu activitățile domestice și cu Îngrijirea copiilor, fără să ofere nici o soluție pentru disfuncționalitățile evidente care ar fi apărut astfel În procesul de producție 49. Mai degrabă, acest Îndemn relevă o perspectivă nerealistă, un bias de clasă În reprezentarea unei probleme care era mai complexă decât interpretarea pe care erau eugeniștii dispuși să o ofere, dar care nu putea decât să fie agravată prin aplicarea unor soluții inadecvate. Eugeniștii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Agârbiceanu, el Însuși un preot, era un susținător al eugeniei și un colaborator frecvent al revistei Transilvania, al cărei redactor general În anii ’30 fusese Iuliu Moldovan. Agârbiceanu a publicat numeroase articole În această revistă prin care le adresa preoților Îndemnul de a deveni voci ale educației eugenice În parohiile pe care le conduceau. 55. Moldovan, Biopolitica, p. 55. 56. Moldovan, Biopolitica, p. 58. 57. Cartea Irinei Livezeanu Cultural Politics se referă Într-o dimensiune importantă tocmai la aceste aspecte. Vezi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ne mire, deoarece „rațiunea” se hrănește cu evaluările noastre afective: „Nu e frumos ce e frumos, ci e frumos ce-mi e frumos” (proverb). * „Mulțumește-te cu ce este, dar caută ceva mai bun.” (Isocrate) Este foarte greu să stăpînești Îndemnului din acest paradox, deoarece: „Averea pricinuiește suferință la dobîndirea ei, Întristare În restriște și amețește În prosperitate; cum poate averea să aducă bucurie? (Somadeva). La rîndul său, A. Schopenhauer remarcă: „Bogăția seamănă cu apa de mare: cu cît bei mai
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
tot rea și ea. Aceasta celebrează cumva vreun ideal ascetic? înseamnă că-i o virtute negativă. Gnosticii licențioși anunța așadar vestea cea bună: trăiască idealul hedonist! Trebuie oare să ne sprijinim pe Scripturi pentru a justifica urmările? Să examinăm sensul îndemnului din Vechiul Testament: binecuvântați-vă unii pe alții. Gnosticii oferă următoarea cheie: lăsați frâu liber dorințelor voastre, practicați sexualitatea mai abitir ca niciodată. Și nu numai între soț și soție, ci cu cine se întâmplă: n-are a face unde-ți
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
alții. Gnosticii oferă următoarea cheie: lăsați frâu liber dorințelor voastre, practicați sexualitatea mai abitir ca niciodată. Și nu numai între soț și soție, ci cu cine se întâmplă: n-are a face unde-ți faci de cap atâta vreme cât urmezi un îndemn... Acest fel de a proceda definește adevărata iubire de aproapele tău. Iubirea perfectă, iată poarta Templului. La gnostici, paradisul nu era o promisiune pentru mai târziu... Situarea oricărei fapte, a oricărui grad dincolo de bine și de rău se instalează de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
altă metodă pentru a atinge aceleași scopuri: aceasta constă în a da trupului un rol paradoxal pentru că ea presupune negarea cărnii prin afirmarea ei absolută. Platonicienii thanatofili contra platonicieni biofili. Prefigurare a vicleniei rațiunii hegeliene... De unde o serie întreagă de îndemnuri la a consuma materia ostilă din această lume: iubire sexuală, voluptăți fizice, senzualitate fără margini și dereglare rimbaldiană a tuturor simțurilor. Numai epuizarea propriei substanțe, cheltuirea exacerbată, economia libidiană consumată într-un fel de potlatch, într-un schimb generalizat de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și de capriciu decât de o autentică decizie metafizică. Gnosticii acordă, în ansamblul lor, un loc important genului feminin. La egalitate cu masculinul, pentru că fiecare are nevoie de celălalt pentru a exista cu adevărat. în aceeași ordine de idei, în îndemnul de orgii, la sărbători sexuale generalizate, femeile contează mai puțin ca singularități, ca subiectivități distincte decât ca niște chintesențe: ele incarnează Femininul, Feminitatea căreia i se consacră un adevărat cult. Iată cum se explică faptul că pe Marcu Magicianul îl
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cel care nu ne place, sau chiar acela pe care-l detestăm. Porunca de a-ți iubi aproapele pe care-l iubești deja - un tată, o mamă, copiii, frații și surorile, prietenii... - nu prezintă niciun interes. Ce-ar însemna un îndemn la o îndatorire pe care o practicăm deja? în schimb, a-ți iubi călăul, stăpânul, persecutorul, iată o adevărată ocazie de a practica iubirea de aproape... în Spiritul Liber, nu-l iei pe celălalt ostatic pentru a-ți câștiga paradisul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
toate iubirea pentru propriu-i trup. Libertinajul presupune alegerea bucuriilor existenței contra penitențelor catolice. Bucuria trupului în primul rând. Dumnezeu rezidă în plăcerile naturale și nu în autoritatea care le reprimă. Darul posibilității de a te bucura valorează cât un îndemn de a te folosi de el. Cu ce ar semăna un Dumnezeu care ar da bărbaților și femeilor o putere impunându-le să nu recurgă la ea, eventual cu stăruința perversă a castrării? Hedonismul presupune, atât cât este practic cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și teologică, Sfântul Bonaventura trece drept doctorul serafic, Duns Scot - doctorul subtil, William of Occam - doctorul invincibil iar Roger Bacon doctorul admirabil ... S-ar putea spune despre Amaury din Bène că excelează, cu panteismul său amoral, ca doctor hedonist, că îndemnul la „reluarea individuală” - o idee a lui Ravachol de mai târziu - face din Willem Cornelisz din Anvers un remarcabil doctor anarhist, că Bentivenga de Gubbio strălucește ca doctor apatic care proslăvește indiferența față de negativitatea lumii, în timp ce Walter de Hollande l-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
facă. Această morală negativă prescrie o evitare. Filosoful meșter de acoperișuri merge mai departe și afirmă, într-o frază, memorabilă și ea, că, în Spiritul Liber și dincolo de el, este vorba acum să se considere ca imperativ categoric hedonist următorul îndemn: fă altuia ceea ce ai vrea să ți se facă ție. O revoluție radicală... Cu un astfel de îndemn, hedonismul și logica contractuală pe care el o presupune își găsesc titlurile de noblețe. în afara cazului de delicvență relațională a vreunui individ
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
frază, memorabilă și ea, că, în Spiritul Liber și dincolo de el, este vorba acum să se considere ca imperativ categoric hedonist următorul îndemn: fă altuia ceea ce ai vrea să ți se facă ție. O revoluție radicală... Cu un astfel de îndemn, hedonismul și logica contractuală pe care el o presupune își găsesc titlurile de noblețe. în afara cazului de delicvență relațională a vreunui individ care consideră ca dezirabilă pulsiunea morții - și, prin aceasta, neagă orice posibilitate de intersubiectivitate -, oricine vrea să se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
îi știe pe Cicero și pe Quintilian aproape pe de rost... -, profesor de retorică la Roma î1450), Lorenzo Valla ar putea jongla cu preceptele sofistice și ar putea convinge ca un bun scolastic. Refuză însă să facă așa ceva și preferă îndemnul, dincoace de rațiune sau dincolo de ea, la o credință necesară și suficientă. Acest angajament creștin se manifestă din plin în Dialog asupra liberului arbitru îpe la 1443), un text de mici dimensiuni în care el dezbate împreună cu Antonio Glarea faimoasa
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
al Fecioarei, spovedania și indulgențele, pe călugări îi găsește corupți, îmbuibați, lacomi. Idealurile de sărăcie, castitate și supunere? Tot atâtea constrângeri care generează rele: parazitism social, vicii contrare naturii și servitute, de exemplu. Acestei critici, Erasmus îi adaugă și niște îndemnuri: trebuie să regăsim credința de la originii, să acționăm în perspectiva spiritului evanghelic, să citim textele sacre în original pentru a evita medierea clerului incult sau interesat. în șarjele sale eroice, Erasmus critică catolicismul, desigur, dar în calitate de creștin: el arată cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
moment într-o mișcare, atrăgând atenția asupra fluxului care durează vreme îndelungată și nu în apogeul orbitor al clipei, Montaigne inventează, în felul lui, dialectica modernă. în același timp, el numește un anume moment pentru folosința hedonistă a timpului, un îndemn la trăirea clipei și la umplerea ei cu densitate. S-a afirmat, în mod eronat, că timpul nu există la Montaigne: dimpotrivă, există, dar definiția pe care o dă el ființei acestuia este trecerea, mișcarea, punerea în mișcare, ca s-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care definesc hedonismul: ura de durere, pasiunea pentru voluptate. Un calcul al plăcerilor permite evitarea negativității și căutarea pozitivității utile pentru a scăpa de tristețe și apoi înaintarea spre o satisfacție, cele două componente ale oricărei jubilări. La originea acestui îndemn de a înfrâna bucuria, Montaigne numește în mod clar religia, religiile. Printr-un straniu paradox, aceste ficțiuni adaugă noi mizerii celor pe care pretind că le vindecă! Creștinismul vorbește de greșeală, el insistă asupra poveștii lui Adam și a Evei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
aici pe pământ cu atâta suferință o plăcere improbabilă în paradis e o eroare funestă. Cum să nu înțelegem că se referă la creștinism? 33. Jubilare la canibali. Ura față de durere merge mână în mână cu aspirația către plăcere cu îndemnul de a face tot ce trebuie pentru a o crea, a o suscita, a o solicita. Aici regăsim cele două componente specifice oricărei gândiri hedoniste: refuzul durerii și a tot ce e negativitate, opțiunea pentru plăcere, pentru ceea ce e pozitiv
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]