3,183 matches
-
în societate. Așa și cu banii. Avem un băiat care e crainic acolo și animează un pic lumea să vină la deal. El primește banii câștigați de Chris, iar eu îi dau banii lui Chris imediat. Tranzacție directă. Lumea se înghesuie în față și vine cu tot felul. De fapt, oamenii se prezintă mai mult. Este ca o piesă. Pentru un ruj, Chris primește un sărut al unei fete blonde. A venit cu buzele lângă camera de filmare și a sărutat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
de ceea ce văd și aud la televizor și la radio. Nu este de mirare că și Bulă a fost ales între Marii Rrromâni! Marja de eroare a unui asemenea sondaj este, de aceea, destul de mare. Așa încât „marii români” obținuți sunt înghesuiți într-o eprubetă care nu este neapărat realistă ori valorică. Sunt mari rrromâni obținuți la minima rezistență, cum s-ar zice. Într-o țară telenovelizată și bovarizată, care adoră să trăiască prin alții, marii rrromâni depind de poveștile mirobolante în
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
lor. Viața la bloc nu este altceva decât o conservă deschisă, păstrată o vreme la frigider, apoi consumată două treimi, aruncată în cele din urmă la gunoi, din care vreun flămând vagabond încă ar mai putea curăța fărâmele de hrană înghesuite în bucata rotundă sau dreptunghiulară de tinichea. Ultima Românie Elevă la școala generală, mă emoționam ca o vrabie, fără să pricep de ce, atunci când citeam celebrul fragment „Ardealul” din Românii supt Mihai Voievod Viteazul de Nicolae Bălcescu. Era o bucată de
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
imaginii reale a celor doi soți... Un Howard care, cu 30 de ani în urmă, își cucerise soția fredonându-i Flautul fermecat sub balcon, incapabil acum să mai accepte ceva „cultural“, incapabil să nu-și verse veninul asupra establishmentului, unde înghesuie cam tot, de la Rembrandt la Mozart... Monty Kipps, propovăduind interzicerea homosexualității, o acceptă când e vorba despre un bun prieten preot... Și tot așa. Dar e vorba despre două femei care înghit până la un punct orice din partea posesorilor unui trecut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
e absent!Ă, atingându-mă cu șoldul ei moale, așa, ca și cum ar fi din întâmplare... lăsându-și sânul cald pe brațul meu subțire, suflându-mi în obraz cu o respirație ușor precipitată când înțelege că o simt, o adulmec, mă înghesui perfid în ea... O, profa vrea doar să-mi corecteze câteva greșeli... de ortografie... Dar nu se mai poate abține și-și strecoară o mână cu palma fierbinte sub bancă... și degetele mele umede le întâlnesc o clipă pe ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
aproape ca la un spectacol pasionant? Eu unul mi-am închipuit că da, iar la prima lectură din New York, organizată de ICRNY, asta s-a și întâmplat. După ce cu o zi înainte te învârți la cocktail printre cei care se înghesuie să vorbească cu Eco, Rushdie sau Llosa, nu te miră foarte mult că barul ales drept locație pentru prima lectură devine tot mai neîncăpător. În același timp cu lectura noastră, la parterul barului se juca o piesă de teatru. Peste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
timp cu lectura noastră, la parterul barului se juca o piesă de teatru. Peste drum se vedeau luminile din Teatrul La Mama, ceva mai devreme trecusem pe lângă Institutul de Teatru Lee Strasberg (cel la care de jumătate de secol se înghesuie vedetele să studieze actoria). Chiar și așa nu te aștepți să rămână uimită gazda lecturii și să întrebe în sală: „Nu cumva sunteți așa entuziaști pentru că sunteți români?“. Și din sală, jumătate dintre spectatori să ridice mâna spunând că sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
cuvinte, pentru că translatorul nu se simțea bine. Foarte aproape, acolo am stat să numerotez cu Constantin Vică obiectele care treceau pe East River. Am așteptat să văd elefantul acela trecând pe spate printre bucățile de lemn și sticlele care se înghesuiau aproape de mal. Ar fi putut trece în orice moment. Ce am înțeles din New York Elena Vlădăreanu Primul lucru au fost acele vase de wc despre care Peter Collet spune că sunt în așa fel făcute, încât nu poți trage apa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
ochii, ca și cum ar căuta să vadă arșița concret, ca pe un măr căzut din copac. Însă privirea îi alunecă de la capătul rândului înspre călăuza celor trei tipi: - Și pe mine mă ia cu fierbințeală. În stânga, o vilă în construcție. Zidari înghesuiți pe la geamuri, cu chipuri transfigurate de uimire, de parcă li s-ar fi arătat un miracol. Vreo câțiva stau cu gâturile întinse, mai să cadă de pe schelă. Pe acoperiș, un muncitor întins pe burtă întreabă rupt de curiozitate: - Ce-i, bă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
colo o brățară de cupru sau o broboadă viu colorată. Pe toate aceste chipuri vag luminate se citea acum speranța că în curând ritualul se va termina și se vor putea deci întoarce la colibele și la focurile lor. Se înghesuiră mai aproape fără să li se mai spună. Fermierul începu să vorbească, gândindu-se în acest timp la pământurile lui care se întindeau peste tot în jur, nevăzute în întuneric, dar trimițând o dată cu vântul un foșnet șoptit ca murmurul mării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
o distanțează, practic, tot mai mult de planurile de viitor ale președintelui Traian Băsescu și ale partidului subordonat. O să mă explic. Am remarcat, în ultima săptămână, o revitalizare a ideilor de tip „322“ sau „patrulaterul roșu“. Mulți ziariști s-au înghesuit să observe, mai ales pe fondul opțiunii liberalilor privind turul doi bucureștean, că s-a creat o coaliție PNL-PSD, la care au fost adăugate aproape inutil PC și PRM, în scopul dărâmării PD-L-ului. Bun. Să zicem că ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
care România le-a înregistrat în ultimii 20 de ani comparându-le cu ale Moldovei. Din nefericire, Moldova oferă exemplul negativ al unei tranziții eșuate. Spre deosebire de România, Moldova nu a progresat spre convergență cu Europa, ci a fost marginalizată, fiind înghesuită între două zone politice și culturale opuse. Călătorind dincolo de Prut, se pot vedea imediat consecințele corupției nestăpânite, a supremației continue a elitelor comuniste și a eșecului reformelor economice. În mod remarcabil, completa inadecvare și comportamentul problematic al liderilor partidelor așa-
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
că totul a pornit de la văcarii argentinieni (gauchos). Aceștia purtau chaparajos (aparători de piele), care În timp se Întăreau de la sudoarea cailor și rămâneau curbate de la forma piciorului În timpul călăriei. Astfel, gauchos mergeau tot timpul cu genunchii Îndoiți. Ei se Înghesuiau În cluburile de noapte din Buenos Aires și le cereau fetelor să danseze cu ei. Cum ei nu prea erau prieteni cu apa, fetele În Încercarea de a se Îndepărta cât mai mult, dansau cu capul aplecat spre spate ..., mâna ei
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
În ultima vreme, după moartea Patriarhului Teoctist, asist cu o ușoară stupefacție încurajată probabil de aerul cu influențe mistice pe care, la rându-mi, l-am respirat încă din copilărie, la un circ mediatic incredibil creat în jurul Bisericii. Ziarele se înghesuie să-i depisteze pe toți posibilii succesori la scaunul patriarhal și să creeze atmosfera de campanie electorală în care pare a fi inclus întregul popor român. CNSAS a trecut la verificarea dosarelor înalților prelați, pentru a elimina din funcția-cheie un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
bancul.“ Rândurile de mai sus, semnate de Andrei Pleșu, au apărut recent într-un articol din revista „Dilema Veche“. Constatările domniei sale au fost, încă o dată, puse în practică în zilele de după moartea patriarhului Teoctist. Toate televiziunile de știri s-au înghesuit să tragă ediții speciale după ediții speciale. Restul informațiilor despre România și lume au fost lăsate stinghere în colțul ecranului. O nouă tagmă de analiști pofticioși în rating - nu știu cum să le spun, analiști „religioși“?! - s-au cățărat în platourile și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
s-a părut, poate ne înșelăm - dar când regăsim anumite observații strict personale și la alți comentatori cu care „nu suntem vorbiți“, înseamnă că e ceva adevăr la mijloc -, cam hibridă și prea ambițioasă în a prezenta prea multe evenimente-spectacole înghesuite într-un interval de timp prea scurt. Sigur că se pot găsi argumentări și justificări reale și logice, dar noi punctăm impresia de ansamblu. Sigur că este mai eficient și pragmatic dacă ai dat bani - mulți - să aduci o orchestră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
a cărui dispariție s-au împlinit marți 25 de ani, a făcut obiectul câtorva articole omagiale, mai ales în presa canadiană și germană. Departe timpurile când marile staruri ale muzicii făceau să curgă abundent cerneala, iar casele de discuri se înghesuiau să-și plaseze aparițiile pe paginile de publicitate cele mai vizibile. Toamna se anunță, de altfel, săracă în discuri de mare respirație. Grupurile țintă ale editorilor de discuri par să fie doar colecționarii și, cu totul rar, fanii puținelor staruri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
geroase, Stă ghebos și-așteaptă-n prag; E gătit în haine groase Și-l primim la noi cu drag! Găinușa, guralivă, Vrea mereu să-l ciugulească; Cu gât gol, ea stă pe-o stivă; Gușa-i gata să-i plesnească. ,, G’’ se-nghesuie-n grădină, Între garduri, chiar și-n gară; Stă, cu greu, în geam, rugină; Și-n gherghef o să apară. G’’ e singur sau reține: E cu ,,i’’, cu ,,e’’, când poate; De-i ghiduș, el sigur vine Cu un ,,h
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
fleac de zece minute, nu mai mult, fiindcă după ce marchează acest timing, ceasul oficial nu mai contorizează nimic. În fiecare zi, plec cu fiul meu către școală cu sentimentul că ne lansăm într-o aventură. Știm amândoi că ne vom înghesui, că vom fi apăsați, că vom apăsa pe alții, că vom urca pe scări rulante care nu rulează și ne vom strecura prin tunele ale groazei. Știm că vom sta, vom sta, vom sta, deși noi ar trebui să mergem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
Acum prin „romanic“ se va înțelege rom, boemian, romantic, ergo... sânge de țigan! Ceea ce va fi un mare atu pentru această țară, cu steag în culorile primare și nume amintind de Romany (țigănie). Vom fi șucari și bengoși! Se vor înghesui turistele nordice să ne admire bronzul nativ și vom suferi care din noi nu-l avem... Se vor împotrivi la început destui, cam aceiași care au acceptat greu să-l vindem pe Vlad Țepeș vampir... E de la Escapism: 2008 va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
fără frâna trasă în condițiile în care aceasta a fost trasă de PSD. Iar unii dintre consilierii pe care îi trage după el pe listă apar într-o lumină proastă chiar într-un raport guvernamental. O singură dată l-a înghesuit pe Băsescu, când a pus problema locurilor de muncă pentru chioșcarii desființați. Și a aplaudat, fair play, o remarcă inspirată a doamnei Tatoiu. În rest, a încasat-o din toate părțile până când zâmbetul său de afiș s-a strepezit de
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
la telefon. Asta când nu chiulesc, ca școlarii. La birourile din teritoriu și-au angajat rudele sau amantele, falsifică deconturile și calcă bătrâni cu mașina de serviciu. Geoană a ridicat vocea și-a strigat: mai puțini parlamentari! Și să-i înghesuim într-o singură Cameră! Dar, când să adune aplauzele, vine ecoul din rândul propriei oștiri: „n-am auzit imbecilitate mai mare“. Nu era vreun marginal, vreun primar de comună, obosit, căzut din căruță: era părintele Constituției, profesorul Antonie Iorgovan, la
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
suspin, suspinul devine fericire. Pe instrumente, cu fața și mâinile tremurânde, oamenii se răsucesc, parcă arși de un foc pe care vor să-l arunce departe. Câteodată o melodie înceată, temătoare și proaspătă se tărăgănează prin incendiu. Voluptuoase, sunetele se înghesuie ca niște struguri din care țâșnește un vin înmiresmat. Jocuri de tigri, jocuri de sărutări, furie în tristețe, dezordine care vreți să pieriți de propriul vostru extaz, mă duceți cu gândul la morți. Dincolo de muzici și de serile plăcute de pe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
orbiți și încep să se învârtă în loc, deși li se pare că înaintează... Unul dintre momentele poetice în București este săptămâna Paștilor, când aproape două sute de biserici sunt luminate în fiecare seară. Clopotele sună cu toată puterea, iar mulțimea se înghesuie să ducă flori proaspete la icoane. În Vinerea Mare se fac procesiuni, cu lumânări în mâini, în jurul tuturor bisericilor, iar de acolo lumânările sunt duse la cimitir pentru a împodobi mormintele: chiar și mormintele neîngrijite primesc o mică lumină, lăsată acolo
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
care-mi înroși șalele. Fu primit un sclav care să mă lingă și acesta-mi mai alină durerea crupei. Limba necunoscutului mă excita la culme, iar când Pierre mi-a scos cagula și i-am văzut pe toți oamenii aceia înghesuiți în jurul meu, cu ochii scăpărându-le, cu buzele tremurânde, cu mâinile încleștate pe mădulare sau pe sexurile femeilor, dădui frâu liber juisării care izbucni fără să-i mai pot controla intensitatea". p. 96. Dar diferite trăsături depășesc economia tradițională a
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]