36,299 matches
-
morală Pentru Florin Mitroi, pictura nu este doar un simplu exercițiu cultural, o formă abilă de comunicare codificată cu un privitor mai mult sau mai puțin prevenit, o hîrjoană ludică sau o scrutare gravă prin spațiile nelimitate ale posibilului. Mai întîi, ea reprezintă un amplu și complicat ceremonial tehnic, un recurs la memoria arhaică a genurilor, o subtilă convocare la realitatea imediată atît a lumii organice, cît și a regnului mineral. El a fost unul dintre puținii pictori moderni, și acest
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
hac relelor ce se strânseră în biata Românie, să vedem, cu felinarul în mână, ce mai găsim pe lumea cealaltă. Poate dăm de unii mai înțelegători ai zilelor noastre - renunțăm la Iorga și la ceilalți mai vechi - și ne oprim întâi la Cioran. SCHIMBAREA LA FA}| ar fi o idee. Dar nu, dreapta aia e ori la, ori în pământ. E cum l-ai combina pe Montesquieu cu nihilismul balcanic. Nu merge. Să-l întrebăm pe Ionesco, cu al lui AMEDEU
Fatali României... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9311_a_10636]
-
trăiește și moare. Caragiale - Da - pui nu face? Maiorescu - Ba face, prin imitatorii ei. Caragiale - Pui de capodoperă? Cu cine? Maiorescu - Cu moaș-ta pe gheață! Tu întotdeauna ai fost zeflemist și nici după moarte nu ți-ai lăsat năravul... Mai întâi, tu l-ai citit pe Mihalache? Caragiale- Nu, dar îl cunosc din auzite... Maiorescu - Apoi vezi? Așa sunteți cu toții. Nu îl citiți, dar îl combateți. După cum se vede, Topîrceanu n-a combătut, ci s-a mulțumit doar să demonstreze că
Topîrceanu - pescuitor de perle by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9300_a_10625]
-
Rădulescu A scrie despre politologul și ziaristul britanic John Laughland nu este o întreprindere lipsită de oarecare îndrăzneală, pentru că personajul se bucură - constat de pe Internet - de o anumită contestare, datorită publicațiilor sale foarte nonconformiste. Vâlvă a produs în Apus mai întâi cartea sa din 1997, The Tainted Source: The Undemocratic Origins of the European Idea, care avea să vadă lumina tiparului patru ani mai târziu și în limba franceză, sub un titlu mai blând, cel menționat în nota de subsol a
O carte explozivă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9315_a_10640]
-
chiar aridității - fără fisură a studiului, marele merit al lui Paul Cernat este unul specific îndeobște prozatorilor sau - din când în când - advertiserilor : acela de a pune în pagini o extrem de rezistentă arhitectură a iluziei. Mă voi explica imediat. Iată, întâi, faptele: unul dintre cei mai în vogă cronicari ai perioadei postceaușiste refuză subtil și înțelept să se supună modei și să-și livreze recenziile la pachet, sub forma unei cărți nou-nouțe (iar aceasta nu fără a publica, în răstimp, câteva
Acreditare de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9326_a_10651]
-
sfîrșit o voi ști la teatru și deci singură. Nu că aș fi vrut să o văd (din chiar acel moment știam că n-o s-o mai văd niciodată), dar era necesar pentru liniștea mea imediată să fie singură. Mai întîi să fie singură. Restul vom vedea...". Dar surpriză! Precum o variațiune pe aceeași temă, e introdusă rapid și o relație secundă, cu Zoe Ricci, pictoriță. Experimental, acest Don Juan ultracelebralizat își propune a reface "comica, absurda și în fond teribila
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
erau mari comersanți, cum se spunea pe vremea aceea. Și ea a acceptat să se mărite cu el, deși ea era boieroaică, iar el era negustor, dar făcea parte dintr-o familie mare de negustori. El era un om adorabil. Întâi că vorbea cinci limbi străine, începând cu turca și terminând cu germana, ca un mare comerciant ce se afla. De la Leipzig la Istanbul, el trebuia să se descurce prin toate țările, să-și trimită mărfurile. Și ea, care era foarte
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
cu iluminiștii. T. S. - Era foarte puternic la dumnealui raționalismul iluminist. Z.D.-B. - Da, și avea și "penchant"-ul ăsta un pic... T. S. - Frondist ... Z.D.-B. - Da. Contestatar. Am să spun imediat ce mi-a dat el, mai întâi spun ce mi-a dat ea, ca să spun ce m-a apărat. T. S. - Dimensiunea religioasă de la această soră a bunicii o aveți. Z.D.-B. - Da, sora bunicii... Ea a fost, de fapt, bunica mea, cea care m-a
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
îi pune, într-o scrisoare, cam același diagnostic: "ți-ai făcut din angoasă și durere/ un cifru de existență ("nenoroc de existență"/ cum subliniezi cu aldine)/ iar singurătatea ta orgolioasă e ca/ un deșert unde nu crește nimic"... Salvarea? Mai întâi de toate, o inalterabilă luciditate, cu reflectarea calmă și minuțioasă a dezastrului. Iar apoi, refugierea în spații ocrotite, ferite de toxinele realului. Nimic mai firesc ca lecturile de căpătâi să fie cele din Proust și Borges. Se creează, astfel, posibilitatea
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
și pagină cu pagină a unei scări diegetice. Pentru astfel de oameni, tiparul discursiv acționează ca un inhibitor: le taie suflul și le ucide coerența, preschimbîndu-i în făcători seci de texte inerte. Din acest motiv, valoarea Luntrei lui Caron vine întîi de toate din fibra celui care a scris-o, și nu din stofa epică a produsului literar. Toate episoadele cărții, atît de disparate și de diferite în tematica lor, își trag unitatea dintr-un singur focar: temperamentul lui Blaga. Un
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
spre Răsărit. Destinația lor nu e clară, dar nomadismul lor nu mai e liber, trebuie să respecte o constrângere, ce devine din ce în ce mai opresivă și mai sumbră. Șătrarii își citesc condamnarea în ochii oamenilor. Sentința neîndurătoare și inexplicabilă este citită mai întâi în ochii jandarmilor: "Jandarmii se uitară unul la altul. Zâmbiră o clipă. Apoi zâmbetele le pieriră și fețele li se împietriră. Se întoarseră și priviră șatra. Și, deodată, lui Him bașa îi zvâcni inima. Văzu - sau i se păru numai
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
cunoștea el" (Anton Pann, Archir, 1854); "acele care nu știi le voi spune acuma" (Alăuta românească, 1837); "munca câmpului, care o fac la vreme" (D. Golescu, Însemnare a călătoriei mele); "nu ieșea nici un calendar care să nu-l aibă el întâi, nici o carte bisericească care să n-o cumpere, nici o traducție care să nu puie să i-o pescrie" (C. Negruzzi, Cum am învățat românește) etc. Primele noastre gramatici nu recomandă folosirea lui pe care; cel mult, unele indică declinarea relativului
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
alte texte: "Ar trebui mai multă subtilitate, mai multă libertate în acest scris intim... Cred că îmi mai trebuie exercițiu pentru asta și mai ales, dat fiindcă gîndul însuși de a aprofunda mă obosește, cred că e necesar ca mai întîi să se constituie aci o bază de fapte, ca să nu mă mai descurajeze și să mă abată complicația, densitatea și subtilitatea celor care năvălesc în mine cînd mă gîndesc să scriu. Va trebui să adun aci și notele dezagreabile, care
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
am înfășurat grijuliu sulul, l-am vârât frumos în cilindrul de carton și mi-am spus: ei, lucruri de-astea s-au mai întâmplat și altora. Dar într-o altă zi, frunzărind imensa arhivă Victor Moldovan, fost Secretar general mai întâi al Frontului Renașterii Naționale și apoi al Partidului Națiunii, cele două formațiuni politice, cu aceeași uniformă desenată, se pare, chiar de monarh, am descoperit că Radu Gyr a fost mai prolific decât crezusem. într-adevăr, tot lui i se datoresc
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
lucruri care nu m-au convins în această a treia carte - Ibrăileanu. Către o teorie a personalității - semnată de tânărul critic ieșean Antonio Patraș. Și tocmai pentru că sunt câteva și explicabile, iar nu o sumedenie de absurdități, le voi discuta întâi de toate pe ele. Trecerea de la metoda expeditivă și eclatantă - cu finalitate mai niciodată dusă la capăt, ci amânată sistematic de la o săptămână la alta - proprie scrisului publicistic, la actul decis și angajant al unui volum de critică literară presupune
Formula 1 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9394_a_10719]
-
și continuată de succesorii săi imediați care i-au frecventat cenaclul. Șerban Cioculescu ni se arată cu deosebire legat de tradiția criticii literare franceze, așa încît considerațiile pe care le emite pe tema acesteia au adesea un aer pro domo. întîi de toate e vorba de o mentalitate raționalist-echilibrată, altminteri zis de un clasicism pe care-l putem constata, în înfățișări uneori difuze, alteori explicite, la majoritatea numelor sale exponențiale, începînd cu Sainte-Beuve. După o apropiere de orientarea romantică (episodul Hernani
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
absolut necesare unei familii la limita subzistenței. Abia ultimul an din cei fixați în sumar, 2005, are în carte o arie mai mare; dar aceasta e obținută și prin transcrierea unor pagini care nu-i aparțin lui Mihai Cantuniari. Mai întâi, un interviu consistent, pe tema anilor '60 și a muzicii lor, dat de către un văr al autorului; iar apoi, o serie de scrisori trimise acestuia din urmă de către un corespondent ilustru, aflat în exil: Vintilă Horia. Am făcut acest inventar
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
-ți șoptește că e divin, făcîndu-te să simți că ar fi din gură dumnezeiască. Și atunci, orice text ar rămîne buchie moartă dacă nu ar apărea niște oameni a căror viață să-i însuflețescă litera. Trebuie așadar să vină mai întîi cineva a cărui biografie să dovedească că un mesaj e cuvîntul lui Dumnezeu pentru ca semenii să înceapă să-l privească ca atare. Asta înseamnă că elementul care hrănește spiritul unei religii nu stă în litera mesajului divin, biată încropire căznită
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
cazul de față, a fi musulman înseamnă a-l imita pe Ali, îndrăgitul discipol al lui Mohamed. Dacă confesiunea religioasă nu e rezultatul unei alegeri raționale, atunci ea trebuie să fie urmarea unui șir genealogic. Nimeni nu se apucă mai întîi să studieze cele mai importante religii pentru ca apoi, în urma unei profunde deliberări, să hotărască că, dintre toate, cea mai adevărată sau cea mai potrivită sieși e cutare religie și nu alta, convertindu-se în consecință la confesiunea dorită. De aceea
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
Rădulescu. Polemist caustic se dovedește Pavel Dan și în nota de răspuns la recenzia primului număr al revistei "Blajul". Iritat de faptul că unei publicații i se aplică un tratament atât de aspru încă de la primul număr, Pavel Dan scrie: " Întâi vor cunoaște domnii de la Gând românesc că, după întâiul număr, nu se poate judeca o revistă. Te socotești mult, alegi ce ai mai bun și crezi că vei scoate o revistă care sperie lumea. Când colo, iese cu totul altceva
Centenar Pavel Dan - Colaborator la revista "Blajul" by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9414_a_10739]
-
Cînd îndrăznesc să te conducă și să-ți dea pildă oameni cari nu se pot ridica cu un deget deasupra nimicurilor zilnice, cînd pe unii îi roade ambiția, pe alții prostia furioasă și cînd nimeni nu încearcă a fi mai întîi el întreg și apoi să întregească pe alții, cine e nebunul să mai creadă în puterea lecuitoare a acestei dezgustătoare vieți politice de unde pornesc exemplele cele mai rele și pe ai cărei oameni îi mărește doar lentila sufletelor noastre!...ť
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
în publicistica sa și în emisiunile radio din ce ̀în ce mai apreciate. Având harul picturii, Vasile Ilucă are posibilitatea să-și completeze invitațiile sale la drumeție cu imagini de un farmec aparte. Aceasta deoarece Vasile Ilucă „pictează” mai întâi cu sufletul, adică străbate cu pasul său de fost sportiv acele locuri ̀ ncântătoare, schițează motivul și apoi penelul său finalizează ceea ce ochiul, sufletul și creierul au creat mental, rezultând acele grafici ce însoțesc „reportajele” sale, ce se doresc un
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
începe să se zbată. Un pește plin de nisip și granule ce sar în toate direcțiile. Când mă aștept mai puțin, mă ridic din pat. plănuiam de ceva timp acest moment. Iau o jumătate de lămâie și o storc. mai întâi, paharul se aburește, apoi picături încep să curgă pe margine. Părul de pe mână se mișcă, răspândind lumina. Un transport neobișnuit de ioni spre anumite celule, într-un curs lent. ca după un dezastru de gusturi. Ultima picătură rămâne pe masă
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
aspectul tradițional consacrat și a generat o serie de disfuncționalități. Responsabilitatea pentru situația creată aparține în primul rând autorităților, deoarece acestea au jucat un rol central în tot acest proces de dezvoltare. Autoritățile locale sunt cele care au distribuit mai întâi pământul, apoi au introdus o parte din suprafețele de pământ agricol în intravilanul localităților și abia după aceea au realizat și aprobat un Plan Urbanistic General care urma să confere legitimitate alegerilor făcute. Prin aprobarea planului, început încă din 1995
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
care se asumă că o gospodărie sau un sat are anumite drepturi, este dificil să se indice care sunt aceste obligații corelative. Dar chiar admițând că putem reduce propozițiile lui Stahl despre drepturi la unele despre obligații, se ridică mai întâi problema că nu există un set bine definit și nefluctuant de astfel de obligații . Însă și dacă am accepta o astfel de reductibilitate, implicația inversă nu funcționează: nu orice obligație are un corespondent în drepturi. Dacă eu am o obligație
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]