26,133 matches
-
tipărit în gazetă reproduce rapoartele oficiale, trimise guvernului. E singura lacună a ediției de față, neesențială, în fond. Ca articole de gazetă, însă, textele nu au cine știe ce valențe literare. Scriitorul se abține să fantazeze sau să creeze scenarii în jurul unor întâmplări și personalități. Obiectivitatea scorțoasă nu favorizează literatura, dar îl ajută pe diplomat să ofere guvernului român - și, ulterior, opiniei publice - o imagine necomplezentă a Basarabiei. Iar polemica, atâta câtă este (nu știm dacă și în versiunea oficială), nu a fost
Duiliu Zamfirescu necunoscut și cenzurat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4246_a_5571]
-
Marina Constantinescu Toate se leagă. Nu gă- sesc ceva azvîrlit la întîmplare în anumite povești din viața mea. Sînt secvenț e scurte dintr- un film sau nuanțe ale frunzelor sau un loc din lume sau o imagine sau un cîntec care te duc iute mai aproape de cineva care contează. Este așa un
Regina nimănui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4248_a_5573]
-
delegația care reprezintă România. Băsescu cere această legătură cu ambasadorii pentru a putea comunica direct. "Probabil, în cel mai scurt timp voi lua decizia să se instaleze și la Cotroceni un sistem de comunicații direct cu ambasadele, pentru a preveni întâmplări pe care le-am trăit în care mesajul președintelui nu se transmite către misiuni diplomatice. Dacă voi constata că se menține această tendință, vom comunica direct. Sper să nu fie cazul, odată cu venirea domnului ministru Corlățean, dar dacă va fi
De ce vrea Băsescu linie telefonică directă cu ambasadorii () [Corola-journal/Journalistic/42540_a_43865]
-
să îl apere. Nu a venit niciun politician străin să voteze la CC, nu a venit niciun procuror din altă parte să lanseze anchetele cu privire la eventuale fraude declanșate de Parchetul General și de DNA. Această perioadă de eroare politică, această întâmplare a fost o probă de foc pentru aceste instituții, pe care au trecut-o. Nu spun că au trecut-o perfect, dar au trecut-o", a mai declarat președintele Băsescu. În opinia lui Băsescu, "roadele sunt resetarea abuzurilor politice și
Băsescu: CSM, Parchetul şi DNA-ul au rămas verticale la referendum () [Corola-journal/Journalistic/42543_a_43868]
-
Nicolae Manolescu Au dispărut zilele trecute dintre noi marele romancier și memorialist Constantin Țoiu (1923-2012) și strălucitul eseist, prozator și traducător Alexandru George (1930- 2012). Întâmplarea face ca între cei doi să existe mai multe puncte comune. În primul rând, amândoi au fost niște bucureșteni ireductibili. De la Mateiu Caragiale, pe care amândoi l-au admirat și despre care au scris, nimeni n-a evocat Bucureștiul istoric
Morții noștri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4262_a_5587]
-
poate surveni orice, oricând, și că registrul explicațiilor pălește în raport cu multitudinea manifestărilor imaginației din proximitatea psihozei. Se poate întâmpla, de pildă, să descoperi într-o pernă o momâie cu aspect de rădăcină de mandragoră, care „nu s-a format la întâmplare. A luat forma gândurilor cuiva. A creat-o cineva, poate fără să știe”. Se șoptește, evident, despre versatilitatea operei diavolului. Întreg romanul, nerecomandabil celor slabi de înger, desfășoară, în afară de partiturile „canonice” ale sincopatei navete trezie-somnie, și un carusel populat de
Lumea narcolepticilor by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4263_a_5588]
-
trimiteri kitsch din imaginarul medical o formă incipientă de poezie. Numai că Dan Sociu e departe de a fi un naiv. E mai degrabă un sentimental lucid. De o luciditate casantă. Interesul acestor asocieri vine din puterea coincidenței, din pura întâmplare că niște sunete imprecise (și naturale) pot fi asociate cu alte sunete imprecise (și la fel de naturale). Ce rezultă, din punctul lui de vedere, nu e nici măcar o sinestezie. E un portativ transcris după ureche. În fond, spune el mai încolo
Naivii și sentimentalul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4264_a_5589]
-
Întâmplarea face ca apariția în Franța a traducerii romanului polițist al americanului Harlan Coben cu titlul „Pe față”, inspirat de violența tot mai mare din școlile din SUA, să coincidă cu o amplă dezbatere din presa franceză pe aceeași temă. Dezbaterea
„Pe față“ () [Corola-journal/Journalistic/4276_a_5601]
-
apărut această știre, Doinea Grădea a scris un mesaj pe pagina ei de socializare: "Azi am închis un capitol important pentru mine. Am avut mult noroc în viață și viața mi-a oferit tot ce se poate mai bun: oameni, întâmplări, profesie. Și acum chiar cred în continuare că de aici încolo se deschide un nou capitol frumos. Hakuna Matată, adică e ok! Chiar va fi ok".
Încă o lovitură pentru Pro TV. Cine a părăsit trustul () [Corola-journal/Journalistic/42782_a_44107]
-
sărate e Pandora. Împrejurarea că ultima menționare a lui Corto Maltese, într-o scrisoare din 16 iunie 1965, e legată de ea sugerează împlinirea unui destin: unul bazat pe renunțare și pe stabilirea unui cadru existențial domestic, la antipodul zbuciumatelor întâmplări derulate pe parcursul câtorva decenii. Ultimele planșe ale Baladei se încheie cu o scenă pe cât de simplă, pe atât de emoționantă. Ea este o declarație de dragoste nerostită, în care tânăra abia ieșită din adolescență își dă seama că nu poate
Iubitele lui Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4283_a_5608]
-
nerostită, în care tânăra abia ieșită din adolescență își dă seama că nu poate avea un viitor alături de un bărbat sortit nesfârșitelor rătăciri pe mări și oceane. Pandora e personajul central al benzii desenate într-un sens pur liric: altminteri, întâmplările, înfruntările, încăierările sunt lăsate în grija bărbaților atrași în turbioane evenimențiale a căror semnificație le scapă cu desăvârșire. În timp ce Pandora întrupează victima predilectă (în perfectă consonanță cu istoria diverselor „orfeline” ale literaturii romantice și sentimentale din veacul lui Sue, dar
Iubitele lui Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4283_a_5608]
-
scriitorul și o deturnează cu instrumentar propriu, ocolind abil parodia (ironia lipsește din peisaj), dar și pastișa, deși avem de-a face cu un exercițiu mărturisit de afecțiune. În cele din urmă, e o pledoarie pentru relativism și diversitate. Nicio întâmplare cu oameni nu are final unic și absolut, mai încape un rest, o nuanță, o prelungire. Literatura lumii e plină de remake-uri și repovestiri. Într-o paranteză fugară, aș zice că intertextualitatea nu e departe de o asemenea abordare: o
Proză pe teme date by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4285_a_5610]
-
Kant, Aristotel și Montesquieu. Ce urmează după august 1944 pentru Traian Brăileanu pare să fie o periclitare de destin venită din afară, împotriva voinței lui. Numai că, potrivit afinității secrete de care vorbeam la început, convingerile unui om atrag acele întîmplări care răspund vederilor sale intime, și nu e accident care să cadă pe capul cuiva fără ca pe dinlăuntru condițiile căderii să nu fi fost coapte. Prin urmare, Brăileanu și-a provocat destinul, oroarea de marxism făcînd din el o țintă
Peripsema by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4288_a_5613]
-
dacă n-ar fi contrabalansată de un imaginar cotidian la fel de bine conturat și de o atitudine mucalită. Vlad Moldovan e singurul poet de azi care se poate întreba cu aceeași naturalețe despre viață, spirit sau materie și despre sensul unor întâmplări cât se poate de banale dintr-o noapte de chef. Și asta, pentru că într-adevăr pentru el nu mai există ierarhie în ordinea existentului. Ceea ce nu derivă deloc în nivelare postmodernă - unde toate lucrurile lumii se situează pe același plan
Licențiozități metafizice by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4290_a_5615]
-
bibliotecar la Biblioteca Academiei, ulterior dedicîndu- se exclusiv scrisului. A debutat tîrziu în presa literară, la 39 de ani, în 1969, cu povestirea Nocturnă, în „Luceafărul”, iar editorial abia la 40 de ani, în 1970, cu volumul de povestiri Simple întâmplări cu sensul la urmă și cu eseul Marele Alpha, consacrat operei argheziene. A colaborat asiduu la numeroase reviste din țară. Alexandru George a publicat un număr impresionant de volume de povestiri și eseuri, de critică literară și publicistică. A realizat
In memoriam Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/4291_a_5616]
-
Sfântul râdea din când în când, dar încet, stânjenit. Și mai era și Andre. Absorbită în întregime de mișcările ei - un trup. Ceea ce puteam înțelege era că simțea nevoia să pună ordine în gesturi, ca și cum ar fi hotărât să înlocuiască întâmplarea sau naturalețea cu un soi de necesitate care să le țină împreună, una comandând- o, inevitabil, pe cealaltă. Dar de fapt cine știe. Un alt lucru se putea spune: că acolo unde stătea ea apărea o intensitate specială, uneori hipnotică
Alessandro Baricco - EMAUS () [Corola-journal/Journalistic/4296_a_5621]
-
care totuși o lăsa mereu pe jos, îndepărtându-se din nou, evitând-o. Nu știu dacă își dădea seama ce face cu ochii noștri. Se prea poate să nu-i fi păsat absolut deloc, să nu fi fost acela miezul întâmplării. Dar o făcea pentru noi - trebuie să amintesc că eu, de exemplu, văzusem o fată goală doar de patru ori în viața mea, chiar le-am numărat. Iar ea era Andre, nu era o fată. O priveam deci cu toții, și
Alessandro Baricco - EMAUS () [Corola-journal/Journalistic/4296_a_5621]
-
două linii groase, verzi, care încadrau titlul, îmi păreau o culme a bunuluigust tipografic) și, bineînțeles, ediția de duminică a ziarului „l’Humanité”. Ieșeam îmbătat, la căderea serii, și încercam, în nesfârșite variante, să-mi construiesc propriile produse culturale. O întâmplare, altminteri tristă, m-a ajutat să reintru în posesia unei părți din „revistele” pe care le scriam, „tipăream” și citeam de unul singur, ca și a zecilor de „volume” de proze redactate tot de mine. Acum, când scriu acest articol
De ce m-am abonat la „Vanity Fair“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4448_a_5773]
-
abolit, ca acela dintr-un faimos poem sibilin - „prince d’Aquitaine à la tour abolie”; cînd le potrivește ritmat perindarea, pictorul o face după încărcătura lor simbolică, după tot ce tezaurizează lăuntrul lor inatacabil. Nu-mi vine în ajutor la întîmplare, reflectînd asupra acestui cumul de energie secretă, un titlu care definea pregnant, în plan istoric, la 1888, tocmai voința de a transmite solidar și a protegui. Drept Talisman, chiar așa designată, operase o pictură a lui Paul Sérusier, în atelierul
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
de titluri și de locuri. De asemenea, citatele la care recurge Steinhardt în limbile de origine beneficiază de traduceri realizate special pentru prezenta ediție sau preluate din traducerile canonice ale operelor respective. Nimic nu a fost, deci, lăsat la voia întâmplării, în această ediție, în care editologia se transformă, din seacă filologie, în artă. Impresia este subliniată și de referințele critice. Majoritatea îngrijitorilor de ediții înțeleg prin referințe o selecție a numelor de autoritate care s-au pronunțat despre autor, în
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
vorbește și N. Gheran, fără îndoială, dând frâu liber umorului său care uneori este negru. Este un cinic jovial Niculae Gheran, cum spuneam, înclinat să facă mult loc anecdoticului și uneori rumoarei cancaniere (titlul unui capitol: „Bârfe și nu prea”), întâmplărilor comice, capabile să producă, atunci când le pune în scenă, spectacole savuroase.
Despre o lume apusă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4457_a_5782]
-
un Babel. El este exponentul acelei cenzuri rezonabile, adică firești. Cenzura nu interzice dreptul la opinie separată, ci veghează la civilitatea și la oportunitatea opiniei. M-am simțit obligat să fac aceste constatări de ordin general ca urmare a unei întâmplări. Am scos recent din paginile României literare un text pe care l-am socotit neconform cu linia nepolitică a revistei, ceea ce a provocat pe net oarecari valuri. De peste două decenii mă străduiesc să țin revista pe care o conduc departe
Despre (auto)cenzura necesară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4463_a_5788]
-
și Diderot. Dezactivând camerele de luat vederi, încărca noaptea în camioane volumele și le ducea într-un depozit închiriat tocmai la Verona, de unde volumele ajungeau pe piața neagră, dar și la case de licitație precum Christie’s ori Zisska. Doar întâmplarea a făcut ca fondul Bibliotecii să nu fie golit. Directorul era ajutat de custode, un preot integrist, și de o tânără și frumoasă ucraineancă. Nu se știe încă dacă nu cumva întreaga afacere n-a fost comanditată de foarte sus
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4461_a_5786]
-
asul din mînecă al lui Schmitt, avînd mare grijă să nu fie devoalate dramatismul, tragedia acestei femei care își pierde singurul băiat. Trauma are proporții pe care scriitura, și scenariul lui Alice Barb, nu alunecă. Pare un mic apendice al întîmplărilor dintr-o viață, ceva ținut într-o paranteză, citit cu o altă voce. Deși acolo este și viața și moartea, tot binele și tot răul, infernul, suma disperărilor. Este un fel de contrapunct care dă tensiune și aduce miză într-
Vă place Beethoven? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4477_a_5802]
-
o asumare dramatică devenită obsesie. Obsesia de a scrie zilnic pentru a-și termina opera. Asemenea unor mari spirite, autorul duce o viață dublă, tot mai tensionată, viața sa și viața personajelor sale. El trage cu ochiul la istoria și întâmplările vremii sale pentru a sesiza asemănările și deosebirile cu alte vremuri și destine, cu alte întâmplări și psihologii. Întrebându- l, în interviu, care e raportul scrisului său cu experiența personală și cu ficțiunea, Gheorghe Schwartz a dat un răspuns relevant
Gheorghe Schwartz: martor rătăcitor prin Istorie by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/4484_a_5809]