3,412 matches
-
erudiția suplă, rigoarea și coerența lecturii caracterizează următoarele două cărți ale lui D., Spiritul Romei (1979) și Visul lui Scipio (1983), concepute în vădită orientare militantă și restauratoare, vizând moștenirea noastră latină. Eseurile din Fiul Craiului și Spânul (1998) atestă întemeierea clasică a reflexivității criticului. Cartea cumulează, în două secțiuni (Repuneri în... și decăderi din drepturi și Acolade comparatiste și alte reevaluări), o suită de investigații în zone nevralgice ale literaturii române și câteva intervenții de tematică politică. Demersul ordonat în jurul
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
Asemănător ca preocupare și atitudine cu Arbori din țara promisă, volumul Ultima invazie (1996) este un amestec de autobiografie și considerații despre situația social-politică din anii de la începutul războiului, cu scurte amintiri despre scriitorii cunoscuți, accentul căzând pe reconstituirea împrejurărilor întemeierii grupului Albatros și a revistei cu același nume. Titlul volumului Înainte de proverbe (1978) sugerează principalul filon al poeziei lui C.-R.: celebrarea tradiției. Efuziuni lirice și sugestii metaforice relevă relația organică, esențială, cu pământul natal a unui eu dezindividualizat, identificat
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
cauzalitatea divină și voința oamenilor conlucrează, după vechiul concept bizantin al „sinergiei”, la mersul evenimentelor istorice. Mineiul pe noiembrie, tipărit în 1778, conține o încercare de periodizare a istoriei românilor, începând cu romanizarea Daciei. A doua etapă are în centru întemeierea Țării Românești, iar a treia - traducerea cărților sacre în limba română. În sfârșit, epoca a patra, cea contemporană episcopului, reprezintă o perioadă de statornicie, datorată reglementărilor încheiate cu Poarta Otomană. În spirit înnoitor, C. de R. încearcă să fixeze locul
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
fundalul istoric pe care ea se constituie și începe să se manifeste este, din acest punct de vedere, observația prin care G. Călinescu deschide, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, capitolul dedicat grupării tutelate de Titu Maiorescu: „Până la întemeierea «Junimii», literatura română este scrisă aproape numai de boieri, de marii boieri la început, de boierii de clasa a doua în epoca bonjuristă, și de burghezii și dascălii intrați în mica boierie (șătrari, pitari, slugeri, cluceri, medelniceri, stolnici, serdari, paharnici
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
puțin cele materiale). Pe de altă parte, incertitudinea, înțeleasă ca nesiguranța în plan psihologic și ca blocaj și oscilație în plan comportamental (Mărginean, 1996, 262), stări ce caracterizează o mare parte a tinerilor sau a familiilor atunci când au în vedere întemeierea propriilor cămine, susținerea financiară a acestora independent de ajutorul părinților sunt motive pentru migrație. Totodată, aceste motive îi obligă pe cei implicați să-și redefinească noțiunea de familie și să amâne întemeierea propriei familii până când vor avea posibilitățile materiale de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
tinerilor sau a familiilor atunci când au în vedere întemeierea propriilor cămine, susținerea financiară a acestora independent de ajutorul părinților sunt motive pentru migrație. Totodată, aceste motive îi obligă pe cei implicați să-și redefinească noțiunea de familie și să amâne întemeierea propriei familii până când vor avea posibilitățile materiale de a o susține. În cazul migrației dinspre rural spre urban, ca tip de deplasare a populației frecvent întâlnit până în anul 1990, efecte asupra familiei pot fi considerate apariția unor dificultăți de adaptare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Contactul cu alte civilizații (în special occidentale) a însemnat împrumutarea unor valori și atitudini specifice acestora. Atât migrația internațională, cât și cea din interiorul țării au contribuit la redefinirea dimensiunilor și funcționalității familiei. Se remarcă preocuparea pentru realizarea profesională înaintea întemeierii unei familii, preferința pentru relații de concubinaj față de cele oficial recunoscute, relații sexuale începute timpuriu etc. O altă consecința a migrației este legată de schimbări la nivelul relațiilor dintre sexe, dintre partenerii cuplului, dintre generațiile adulte și cele vârstnice. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Cernăuți - întemeiază ori conduce, fie singur, fie cu Tudor Mușatescu, mai multe companii dramatice: Teatrul Popular, Teatrul Vesel, Teatrul Comedia, Teatrul Nostru, de care sunt legate câteva mari reușite ale sale, Teatrul Mic, Alhambra, Regina Maria. În 1936 are inițiativa întemeierii Asociației Teatrelor Particulare, pentru ca din 1937 să fie director al unei Societăți cooperative de întreprinderi teatrale și artistice, care rezistă două stagiuni. Când, în 1947, Teatrul Național preia sala Comedia, A. devine prim-regizor al acestei instituții. Avea să realizeze
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
ALMANAHUL SOCIETĂȚII ACADEMICE SOCIAL-LITERARE „ROMÂNIA JUNĂ”, periodic literar scos la Viena, în anii 1883 și 1888, de Societatea studenților români din capitala Imperiului Austro-Ungar. Editarea unui periodic literar a constituit unul dintre țelurile acestei asociații încă de la întemeiere. Un eficient sprijin a primit „România jună” din partea membrilor societății Junimea, în special de la T. Maiorescu și I. Negruzzi, care au și participat efectiv la selectarea lucrărilor intrate în sumar. Cele două volume cuprind câteva opere reprezentative ale literaturii române
ALMANAHUL SOCIETAŢII ACADEMICE SOCIAL-LITERARE „ROMANIA JUNA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]
-
care au migrat de aici au înființat Universitatea din Cambridge, și apoi din alte orașe. Universitatea din Montpellier Uneori se afirmă că prima universitate din Franța a fost cea înființată la Montpellier în 1180. Din punct de vedere oficial, însă, întemeierea ei a urmat edictului cardinalului de Fürstenberg din 17 aprilie 1220. Există numerose dovezi, însă, că, înaintea acestei date, sub influența magiștrilor din Salerno (care puteau călători pe mare fără mari dificultăți), la Montpellier apare o puternică școală medicală. De
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
manifeste comportamente delincvente. Pe de altă parte, studiul releva importanța unor factori protectivi cum ar fi: găsirea unui loc de muncă, instaurarea prin inserția socială a unui control social benefic, crearea de legături interpersonale semnificative în cadrul comunității și mai ales întemeierea unei căsătorii reușite. Cele patru studii selectate de autor (Ionescu, 2010) arată că: reziliența conduce la depășirea cu succes a situațiilor dificile, printr-o dezvoltare personală, cu răsfrângeri pozitive asupra grupului; atunci când neșansele (factorii stresori) la care este expusă persoana
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
decalaj cultural. Geniul e soluția literaturilor care nu dispun de un patrimoniu literar și care capătă conștiința propriei precarități prin comparație cu o literatură mai bogată. E de altfel singura configurație posibilă a actului de naștere al unei culturi literare: întemeierea în raport cu un model ilustru. Nu există literatură făcută în vid, fără să aibă în față exemplul unei alte literaturi, cu realizările ei. Judith Schlanger identifica în acest scenariu un arhetip al literaturii, cel al separării unei literaturi secunde, care vine
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acestor oportunități li se va spune simplu, prin modernizare, "ocaziuni": Ocaziunea cea mai firească pentru poesie e vârsta juneței (amorul) [...]. După acestea, moartea patronului său Filipescu i dete ocaziune a face o elegie asupra mormântului acestui patriot însemnat. Cu ocaziunea întemeierei școalei de la St. Sava compuse el oda etc.69. Din punct de vedere sociologic, ceea ce subliniază aceste figuri e absența unei profesii poetice în care scriitorul să poată crea în mod continuu. Barbu Paris Mumuleanu nu e plătit ca scriitor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de guvernare, cu vocile multiple și eterogene care umplu coloanele ziarelor în vremuri de descoperire bruscă a democrației, cu abundența de scriitori și critici din economia contemporană a rețelelor sociale. * * * Sarsailismul presupune aceleași forțe și energii care participă și la întemeierea literaturii într-o cultură emergentă. E o transcriere în oglindă a mitologiei geniale, ca negativul unei fotografii în care s-a schimbat polaritatea imaginii. În Echilibrul între antiteze Heliade Rădulescu formulează echivoc: "[...] aceștia sunt Sarsailii literaturii și științelor. Nimic nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Bucovul, talentul său avu locul cel mai favorabil de a se dezvolta în mijlocul naturei. Acolo scrise el mai multe elegii. După acestea, moartea patronului său Filipescu i dete ocaziune a face o elegie asupra mormântului acestui patriot însemnat. Cu ocaziunea întemeierei scoalei de la St. Sava compuse el oda etc.73. Ocazia e o figură a lipsei de control a subiectului asupra formelor acțiunii sale. Poetul suportă situațiile ca posibilități care sunt decise în afara lui; de altfel, niciuna dintre operele create astfel
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Paris, 2001, pp. 121sqq. 19 Alain Schnapp, La conquête du passé: aux origines de l'archéologie, Carré, Paris, 1993. 20 J. Rancière, Aisthesis. Scènes du régime esthétique de l'art, Galilée, Paris, 2011, pp. 19-40. 21 Despre funcția monumentalului în întemeierea noilor culturi literare naționale v. capitolul "Les monuments" din lucrarea clasică a lui Schlanger, La mémoire des œuvres, pp. 88-119. De asemenea, dintr-o perspectivă mai apropiată de studiile culturale, Anne-Marie Thiesse, La création des identités nationales. Europe XVIIIe-XIXe siècle
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
odată cu domnia secolului al XIV- leacând deja exista un lanț al târgurilor ale cărui verigi au tot sporit. Baia, Siret, Suceava, Neamț, Hotin, Hârlău, Cotnari, Iași, Trotuș, Vaslui, Bârlad, Tecuci, Galați trec peste începuturile primelor domnii în Moldova. Asistăm la întemeierea altora: Piatra, Roman, Tg. Frumos, Botoșani, Huși, Fălciu, iar altele - Putna, Sărata, Crăciuna, pur și simplu dispar. Discutând despre „Pecetea Târgului Frumos" care sub Gh. Ștefan Vodă (23 iulie 7162 - 1654), „era o pasăre cu aripile întinse", după 13 ani
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
moarte sau altă pedeapsă." Deci, deși înconjurat în Divan de boieri, pe care Domnul îi consultă pentru aparență, pedeapsa, hotărârea sa este lege, fără a ține seama de părerile... colaboratorilor. Legea sunt eu - se va spune mult mai târziu. După întemeierea principatului, domnii au prins a face danii de sate și moșii, mărind numărul boierilor pe care își rezema scaunul. În „Descrierea Moldovei", Dimitrie Cantemir explică astfel boieria în Moldova: „Mai de mult la Moldoveni era un obicei care prin lungimea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
stăpânul moșiei era oprit să-i ia zeciuiala din rodul grădinilor când ele slujeau doar hranei oamenilor, nu și pentru vânzare". Cele spuse le susține și Radu Rosetti în „Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova de la origini până la 1834". De la întemeierea Domniei și până la mijlocul veacului al XVIII-lea drepturile țăranului asupra pământului au rămas neștirbite. Săteanul român se bucura de ocinile lui în aceleași condiții ca la început, îndatorirea lui rămânând de a da a zecea din roade, câteva zile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ștefan cel Mare prevedea scutiri de vamă pentru multe mărfuri celor din slobozia Negoiești, care aparțineau de Episcopia de Roman, pentru vite mari și mici, piei de animale domestice și sălbatice, brânzeturi, sare, pește, postav, ceară, miere, fier etc. De la întemeierea Domniei și până încoace sătenii moldoveni erau oameni slobozi. Obștea locuitorilor slobozi se bucura de o libertate absolută, spune R. Rosetti: ei puteau să rămână în satul de baștină sau să se mute în altul oricând voiau. Erau ținuți doar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să poată trăi la acel loc" în „odihnă și liniște". Serviciul de poștă există de când există organizare de stat, izvorând din necesitatea de a comunica ordinile la subordonați și a obține știri de la ei, dar adevărata lui ființă datează odată cu întemeierea Principatelor. Acum serviciul poștal se face prin „curieri domnești" care erau plătiți de locuitori prin sistemul cislei. În secolul al XVII-lea se introduc primele relee poștale, cu cai la schimb, cum a fost și cel dintre Iași, Bârlad și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a articolelor publicate. În Lumina creștinului s-au scris, pe parcursul a mai multor numere și diverse materiale istorice, precum: "Istoria Bisericii catolice din Moldova", "Creștinarea Daciae Traiane", "Episcopia Bucovinei"614. Ele prezentau, din punct de vedere istoric, evoluția încă de la întemeiere a Bisericii Catolice din Moldova și modul de organizare a episcopiilor. Un alt subiect abordat a fost cel al ceangăilor din Moldova (dacă erau români sau nu), al originii românilor catolici din Moldova și alte articole cu caracter istoric. La
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Declarația Balfour, Marea Britanie și-a exprimat adeziunea la cauza sioniștilor, drept recunoaștere a meritelor sioniștilor și a populației evreiești față de cauză aliaților, în opinia acestora declarația reprezentând corolarul activității de până atunci și un prim pas decisiv pe drumul către întemeierea statului evreu. Declarația Balfour, desi recunoștea legitimitatea poporului evreu și a conexiunii istorice cu Palestina, nu preciza explicit modul de formare a statului limitându-se la nivelul unei simple declarații de intenții. Sub impactul textului (semnat de lordul Balfour) ce
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
hotărârea unilaterală a guvernului central. Statele membre nu au drept de secesiune (separare/retragere, în context acțiunea unui stat de a se separa de un stat/organizație din care a făcut parte, în vederea reunirii cu un alt stat sau a întemeierii unui stat nou) unilaterală, iar domenii precum politică externă țin strict de competențele federale. Federațiile pot fi multietnice sau pot acoperi o regiune foarte mare, desi niciuna dintre condiții nu sunt absolut necesare, acestea fiind constituite de cele mai multe ori pe
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
n acea perioadă existau unele contacte politice între comunități, dar ele nu pot fi caracterizate ca fiind relații internaționale propriu-zise, viața politică concentrându-se în mare măsură în jurul unor comunități restrânse. O a doua etapă se distinge prin apariția sau întemeierea unui sistem de state, caracterizat de existența unor contacte suficiente între două sau mai multe state și a unui impact suficient al fiecăruia asupra deciziilor celuilalt (celorlalte), astfel încât toate să se comporte, cel puțin într-o anumită măsură, ca părți
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]