93,058 matches
-
care nu mai conduc nicăieri" (o căsnicie mortificata, o slujbă de întreținere, o fiică, liceeană, înstrăinata și necruțătoare) hotărăște, într-o bună zi, să sară de pe acele sine, să deraieze, si, dacă se poate - ei bine, se poate! - să se întoarcă din drum: să recupereze gustul tinereții pierdute, să facă tot ce și-a dorit odinioară și n-a făcut, să-și ia o mașină roșie, să vîndă hamburgeri, să fumeze "iarbă", să dea jos burtă, să spună tot ce-i
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
să-și ia o mașină roșie, să vîndă hamburgeri, să fumeze "iarbă", să dea jos burtă, să spună tot ce-i trece prin cap, să dea de pămînt cu "onorabilitatea", să se simtă bine, să se simtă liber, să se întoarcă în punctul de dinainte că viața lui să se fi înecat în rutină... Bărbatul se întreabă - privindu-și nevasta uscată, impecabila și artificială -, unde e făptura nebunatica de altădată, care urcă dezbrăcată pe acoperiș, ca s-o vadă, în drumul
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
regizor britanic să facă cel mai cehovian film american produs vreodată! Șam Mendes - care, acum, montează și o comedie muzicală la New York, Wise Guys - nu se sfiește să declare: Cînd toate astea o să se termine, mi-ar plăcea să mă întorc acasă"... Toate astea însemnînd, probabil, si Oscarurile de la sfîrșitul lui martie. După douăzeci de ani de la cîștigătorul Ordinary People (Oameni obișnuiți, debutul regizoral al lui Robert Redford), Oscarurile 2000 ar putea fi cucerite, din nou, de un film al oamenilor
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
Stancu, rupând din frază membre, pentru un grafism accelerând notația, inculcându-i patosul vibrației: "Părăsesc pentru a doua oară uniforma regelui. Port din nou haine civile. N-am nici un venit. Locuiesc la un camarad care lucrează noaptea. Dimineața când se întoarce, îi las camera și-mi petrec toată ziua la facultate. Este perioada examenelor. Una dintre disciplinele obligatorii este sociologia. Sunt foarte mirat că se face sociologie la Facultatea de filosofie..." Sub aparența nudei lapidarități se ascunde o retorică elaborată, întocmai
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
mustrările nu vor întîrzia să apară - primește o scrisoare din partea acelui vînător care îi inspirase versurile. În epistola sa, laconică și simplă, omul mărturisește a fi fost atît de impresionat de poezie, încît se simte ispitit, metaforic vorbind, să se întoarcă cu fața, parcă. Spre a fi văzut de cel care intuise deja atît de multe despre el. Spre a confirma sau infirma supozițiile identitare ale scriitorului. Este într-adevăr un ins singuratic? E obosit și trist? Ce-nseamnă pentru el
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
Ceea ce nu schimbă principial datele problemei, că echidistanța instituției prezidențiale încă nu există în România. Să nu uităm însă că am intrat în anul alegerilor. Ce vor face penețecediștii în răstimpul rămas pînă la alegeri? asta e întrebarea. Să se întoarcă la sloganul moralității absolute e dificil. Să se bizuie numai pe eventualele efecte pozitive ale guvernării e mai mult decît riscant. Să facă promisiuni e posibil, dar promisiuni blindate de ceea ce a apucat să se întîmple în bine. S-ar
Adevărații penețecediști by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17345_a_18670]
-
marginea marginii/ la capătul puterii contemplînd/ neliniștea cu care resping/ căldură și răni// deasupra și dedesubt/ o veșnică mare de ceață/ visează să-nece ființa/ în fîșii de cenușă// mi-e sete el tu/ nesigur gîndești gîndul meu/ clepsidra se-ntoarce/ și parcă aștept o pedeapsă// m-apropii de rug/ cu speranța că mă va bea/ dar intru în priveliște/ ca într-un tablou plin de nori/ de fantome uscate/ de foste măceluri de apă" (el tu). Între eul poetic și
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
avantajoase, pe ruinele unei armonii paradisiace, în raza unei suferințe ce-și poate găsi mîngîierea prin împărtășire: "cad frunze sub ochii închiși/ se șterg și se refac distanțe distruse/ îmbrățișînd locul pe mine mă adun/ ocrotind magic sufletul tău se întoarce/ atît de lin// miracol această găsire a semnelor stînd/ sub semnul căderii sub vîsle/ de care-ți dai seama că sunt/ numai din ritmul larg ca de moară de vînt// văzduhul golit de orgolii și febre/ se lasă uimirii odihnei
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
trei ceruri ca pe orbi strada" (Chemarea îngerilor). De altminteri, prezența bardului Necuvintelor se simte adesea în filigranul stihurilor în discuție, care, în pofida acestui fapt, știu să evite, în ansamblu, capcana epigonismului: "zidului îi dai nume de zid/ și te întorci spunînd:/ nu există,/ voi sînteți pietrele -/ dezgropatele cetăți ale ființei.// propria ta mînă care a făcut zidul/ o numești mînă./ dar întorci privirea și zici:/ nu există.//...imposibil - se aude o voce -/ este Ramses și oamenii mării/ sînt spuma visului
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
în pofida acestui fapt, știu să evite, în ansamblu, capcana epigonismului: "zidului îi dai nume de zid/ și te întorci spunînd:/ nu există,/ voi sînteți pietrele -/ dezgropatele cetăți ale ființei.// propria ta mînă care a făcut zidul/ o numești mînă./ dar întorci privirea și zici:/ nu există.//...imposibil - se aude o voce -/ este Ramses și oamenii mării/ sînt spuma visului său./ în capitala Dublei Țări mîinile lor/ tăiate piramidă s-au făcut" (Ou Topos). E aci o pornire spre abstractizare și geometrizare
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
a ambilor factori, ei determinîndu-se reciproc, poemul nefiind, în cele din urmă, decît o devisceralizare nu doar a specificului său, ci și a vieții: "intru în mine deschid cartea și ard/ colecția cu viețile tale.// tu intri în tine îmi întorci spatele și spui:/ nu mă citi. nu mă citi.// tremură cîntarul infirmului: poemele își vînd/ măruntaiele în plină stradă" (Șase versuri de dus și întors). O dialectică asemănătoare apare în alt poem, ale cărui motive sînt eternizarea (fixarea) fenomenalului în
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
în mine deschid cartea și ard/ colecția cu viețile tale.// tu intri în tine îmi întorci spatele și spui:/ nu mă citi. nu mă citi.// tremură cîntarul infirmului: poemele își vînd/ măruntaiele în plină stradă" (Șase versuri de dus și întors). O dialectică asemănătoare apare în alt poem, ale cărui motive sînt eternizarea (fixarea) fenomenalului în limbajul liric, tendința de autonomie a acestuia pe calea obscurizării, instaurarea Formei, "lăuntrul" flamboaiant al poeziei, mixtura, ca și inevitabilă, de ridicol și sublim pe
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
mărturisește că a făcut-o atât din convingerea "valabilității ideilor comuniste", cât și, spune el, din "recunoștință pentru armata roșie", care l-a scăpat de ororile naziste, ce au dus și la uciderea familiei sale. Încheierea episodului era însă previzibilă. Întors la Varșovia, în plin stalinism, a fost arestat, ținut singur, într-o celulă, și eliberat după două săptămâni. Din acest moment activitatea lui Reich-Ranicki se reduce strict la critica literară. Germania îi servea acum exclusiv pentru cronicile despre autorii din
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
primul rând Heinrich Böll, apoi Dürrenmatt, mai târziu Max Frisch. Acum Reich-Ranicki începe să-și pună problema emigrării în Germania de Vest. Prin Israel? În cele din urmă optează, în mare secret, pentru o călătorie din care să nu se întoarcă. Stabilit mai întâi la Frankfurt, cu ideea că acolo va putea lucra pentru ziarul "Frankfurter Allgemeine", ceea ce s-a și întâmplat, a fost cordial ajutat de colegii germani, între ei Böll și Siegfried Lenz. Angajat la F.A.Z., cu libertatea
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
care le găsește găunoase și ilogice din pornire. Îi repugnă și ceea ce el numește "orice pierde-vară care a stat cîteva luni într-un laborator sau seminar german ori nord-american, orice nerod care a făcut o neînsemnată descoperire științifică (și) se întoarce în patrie transformat într-un proaspăt îmbogățit al științei, într-un parvenu al cercetării", gata să propună universității "reformele cele mai ridicole și pedante". Numai că în graba sa de a reclădi universitatea pe temelii strict spaniole, cu un purism
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
de-a auri lucrurile/ cum se oglindește cerul cu stelele într-un bob/ de rouă/ odăile sărace ale lumii/ adîncesc cerul înstelat din noi" (Odaie cu bătălia de la Austerlitz). În discursul său, George Vulturescu pornește de la sine spre a se întoarce la sine, circular. Poetica sa inconfortabilă e una a modelării textului de către ființă. Așa cum lichidul ia forma paharului ce-l conține, verbul amar devine una cu eul: "Mai întîi albul paginii/ apoi ceața ei prin care orbecăiești/ centimetru cu centimetru
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
mîinile tremurînde ale celor care au trecut/ înaintea mea prin bezna lumii:// văd cu scrisul" (Alegerea ochiului). Evident, renunțarea la viziunea dualistă a privirii e o mutilare spirituală. Sufletul are doi ochi, scria Angelus Silesius, unul privește timpul, celălalt stă întors spre veșnicie. Sacrificarea unui ochi înseamnă domnia ochiului unic. Or, e limpede că aci nu se află în cauză Ochiul unic, ca simbol al Esenței și al Cunoașterii divine, ci ochiul singular al Ciclopului, care trimite la o condiție subumană
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
este condusă de o clasă politică deosebit de suferindă, fără să demisioneze nimeni din cauza sănătății șubrede. În urmă cu doi ani, suflând în trompeta demagogiei electorale, guvernanții timpului promiteau un program dezarmant. Sub titlul Hai acasă, îndemnau diaspora românească să se întoarcă de unde a plecat. Ofertele erau tentante, prin zăngănirea unor sume mari ca primă de reinstalare în spațiul carpatin. De unde se scoteau acei bani mulți nu a precizat nimeni. La sate, sărăcia este la ea casă. Pe ulițele pline de noroi
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
Anatema să cadă peste tine,/ Lepră ce totuși te numesc mântuitoare/ Când însăți moarte îți ești./ Mâine voi fi departe de pragul tău, Voi trece urma îngerului" (Către Paris). Cu acest al cincilea volum apărut după 1990, Miron Kiropol se întoarce, încă o dată, sub ramuri de măslin, în limba română.
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
în plin stalinism, a fost procuror și și-a demonstrat cu exces de zel devotamentul față de regimul comunist, pentru a-și "spăla" dosarul de cadre. în anii '60 s-a expatriat, stabilindu-se în Italia, iar după revoluție s-a întors în România. Aici, vede locuri pe care nu le-a mai văzut de multă vreme și retrăiește momente din viața sa păstrate în amintire. Procesul de rememorare dezvoltă diverse interferențe, de genul celor care apar în propagarea undelor radio. Fostul
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
Cezar câștigă un milion de lei la loz în plic: "însoțit de alaiul vesel, excitat, al mulțimii, sui treptele CEC-ului din interiorul poștei, se prezentă la ghișeul care îi fusese arătat și îi întinse funcționarei biletul câștigător. Ea îl întoarse pe-o parte și pe alta; îl privea îngrozită (ne aflăm în 1995, n.n.); mai cercetă biletul o dată. Un grup de tineri care-l urmaseră înăuntru strigară cu entuziasmul vârstei că fuseseră de față când domnul trăsese, și că văzuseră
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
carte - "Obiective subiective" - în care, cum zice chiar subtitlul, "Ochiul cineastului privește lumea prin cuvinte". Citind tabletele, botezate, toate, " Cîteva cuvinte despre..." (despre... Europa, piper, utopie, onoare, frig, limba română...), despre fix 108 subiecte, ai senzația că filmele nefăcute se-ntorc în cuvinte, în familia unui "august pe un bloc de gheață..." Cele mai multe dintre "cuvintele" lui Sergiu Huzum sînt scrise la Tréport, un port pitoresc pe malul Mînecii, unde, pe fereastra camerei, se vede marea (descifrezi, în carte, printre alte obsesii
Cîteva cuvinte despre Sergiu Huzum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17378_a_18703]
-
până acum societatea românească n-a obosit a-i răsplăti, însă, legal neîndrituiți a face parte din grupul de control al aplicării unei legi esențiale pot ocupa băncile acestuia, nu și un critic acid al realității. Vina de a-i întoarce cu fața spre oglindă pe urâții care nu se cunosc se pedepsește. Morala ar fi că sunt adevăruri care nu trebuie spuse, fie și într-o lume în care se duc până la capăt fapte ce n-ar trebui făptuite. Teamă
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
valoarea lor subiectivă - or pentru domnia-sa ele fac cât cele trei deziceri ale lui Petru din noaptea trădării. Iată-le: a) În 1988, aflându-se la Cluj, dorește să vadă casa Doinei Cornea, dar, ajuns pe strada acesteia, se întoarce speriat atunci când zărește primul milițian. Interpretarea sa: Halal solidarizare cu disidența românească! Tentația justificării, cea pe care mi-o imaginez cel mai lesne de urmat: Ar fi fost stupid să persevereze - și, la urma urmei, în vederea a ce? Pentru a
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
politic. Isărescu a scos asul din mînecă, nu pentru a scoate din impas guvernul pe care îl conduce, ci pentru a atrage atenția că e șeful unui guvern aflat în impas. Să nu uităm că Mugur Isărescu are asigurată calea întoarsă la Banca Națională, așadar că el își poate îngădui, ca premier, tot ceea ce nu și-au permis predecesorii săi, să vorbească pe șleau, fără a avea nimic de pătimit din acest motiv. Cu alte cuvinte, actualul premier se va întoarce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]