2,810 matches
-
din Convorbiri Literare, teoria maioresciană reclama: "Nepregătiți, precum erau și sunt tinerii noștri, uimiți de fenomenele mărețe ale culturii moderne, ei se pătrunseră numai de efecte, dar nu pătrunseră pâna la cauze, văzură numai formele de deasupra civilizațiunii, dar nu întrevăzură fundamentele istorice mai adânci, care au produs cu necesitate acele forme și fără a căror preexistență ele nici nu ar fi putut exista. Și astfel, mărginiți într-o superficialitate fatală, cu mintea și cu inima aprinse de un foc prea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a pornit juna modernitate. Evident, cochetul Matiz e doar o glumiță pe lîngă prospecțiile ce se conturează în prezent, ca fiind determinante în civilizația post-industrială ce ne-așteaptă. Fiți, rogu-vă, atenți cum sună avertismentele de Casandră ale celor ce întrevăd clar orizontul postmodernității tehnico-științifice: anularea contacului interuman direct prin excesul de viteză comunicațională, distrugerea viitorului afectiv, dislocarea demografică în spațiul cosmic, virusarea chimică și cibernetică a mediului înconjurător, într-un cuvînt, dar ce cuvînt!: globalizare, jurisdicție cibernetică și clonare agro-zoologică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
este. Iertare pentru insolență! Ne revedem pe Lăpușneanu. 27 iunie Candorile începutului. Delectabilul filozof Alain (1868-1951) povestește cum a început să scrie despre artă. Nu e, neapărat, de tras o concluzie din povestirea sa, dar ceva în care să se întrevadă conturarea unei concluzii tot există. Și asta pentru că, recitind acum pasajul, ceva m-a șocat, așa cum nu se întîmplase cu mulți în urmă, la prima lectură, fiind atunci, probabil, frapat doar de fraza ghiduș-sclipitoare a gînditorului. Cineva care-l conjurase
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
senine, pe măsura pastelor ce țîșnesc din tuburi. Jubilînd deci odată cu cei care au venit acum la putere și detașîndu-mă, destins-amuzat, de emblematicul ipochimen pesedist din seara vernisajului de la World Trade Center. Căruia (îmi pare, vai, rău) nu-i mai întrevăd nici o șansă. Așa cum aceeași lipsă de șansă i-o întrevăd unui gazetar, autosupraevaluat, de la Scînteia (pardon, Adevărul), sub a cărui încrîncenat-lombroziană calotă stă pitită permanent doar starea de greață (sartriană, evident...). În dimineața asta de mult așteptat ianuarie, pastele ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
odată cu cei care au venit acum la putere și detașîndu-mă, destins-amuzat, de emblematicul ipochimen pesedist din seara vernisajului de la World Trade Center. Căruia (îmi pare, vai, rău) nu-i mai întrevăd nici o șansă. Așa cum aceeași lipsă de șansă i-o întrevăd unui gazetar, autosupraevaluat, de la Scînteia (pardon, Adevărul), sub a cărui încrîncenat-lombroziană calotă stă pitită permanent doar starea de greață (sartriană, evident...). În dimineața asta de mult așteptat ianuarie, pastele ce țîșnesc din tuburi au parfumuri nemaiîntîlnite. Vă invit să vă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
memorare și de imaginare colectivă. Ele au însă funcții diferite, de aceea am căutat un model, care, în mod natural, să fi influențat organizarea proceselor mentale. Dat fiind materialul lingvistic cu care sunt prelucrate experiența senzorială și cea intelectuală, am întrevăzut în sistemul limbii schema însăși pe care s-a pliat organizarea procesului de memorare. Imaginarul are propria lui gramatică și propriul lui vocabular (format din imagini, simboluri, semne), așa cum recunosc toți cercetătorii fenomenului, indiferent de încadrarea teoriilor lor. Or, pe
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
câmpul de luptă) sunt dominate de puterea masculină, deținătoarea de facto și de iure a monopolului simbolic, spiritual și social (includem și ierarhia politică, și dreptul de a deține avere). Societatea medievală românească, reflectată în scrierile vremii, lasă să se întrevadă puține chipuri feminine, de cel mai multe ori doar pe cele ale mamelor de voievozi (omagiate cu respect față de tradiția creștină, care acordă locuri proeminente Fecioarei Maria și Sfintei Elena), rar ale soțiilor sau ale fiicelor - datorită cărora casa domnitoare
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
altceva, în așa fel încât condiționările pe care în mod firesc principiile le transmit către știință să capete o altă "natură", să-și piardă caracterul formal? Ce se întâmplă, de fapt, cu această problemă la Aristotel, în contextul evocat? Se întrevede deja elementul lipsă din această "formulă" a condițiilor științei: este vorba despre adevăr. Toată cercetarea lui Aristotel are sensul formulării condițiilor de posibilitate ale adevărului. Dintre toate "facultățile" cunoașterii opinia, raționamentul, știința și intelectul intuitiv doar acesta din urmă produce
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la 1859 și 1866, tensiuni serioase Între ambițiile de emancipare ale unei națiuni zise „mici” și cenzura externă exercitată de „marile puteri”. Maniera În care marile puteri au ajuns să recunoască unilateral și condiționat independența României a lăsat să se Întrevadă tendințele de reașezare a raportului de forțe pe plan european. Poziția polară În constelația marilor puteri o deținea, desigur, Germania, În optica politicii căreia România, În ciuda „legăturilor dinastice”, părea să nu prezinte prea mult interes, dincolo de condiția unui teren de
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
deține câteva dosare cu o bogată documentație relativă la mișcarea alienaților, cuprinzând, totodată, o vastă corespondență cu familiile acestora sau cu instituțiile de care aparțineau sau care îi tutelau. Implicațiile, împrejurările, condițiile contabile sau de altă natură lasă să se întrevadă, din aceste documente, drama bolnavului mintal al timpului respectiv. Încercând o sinteză a acestui aspect, care definește bine epoca și, în oarecare măsură, morbiditatea, ne referim doar la câteva din aceste acte arhivistice, în special la solicitările înregistrate în ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
I. Parhon avea 39 de ani și era în cel dintâi an de profesorat la Iași. La sfârșitul carierei sale vom regăsi aceleași idei, cele mai multe amplificate argumentat cu numeroase fapte noi, între timp elucidate. Încă din 1913, C. I. Parhon întrevedea ca metode utilizabile pentru studiul relațiilor endocrino-psihologice următoarele căi: a) studiul clinic: studiul alterațiilor psihice legate de endocrinopatii și al modificărilor psihice din perioadele de modificări fiziologice ale echilibrului endocrin individual; b) metoda experimentală: ablația unei glande sau a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a revenit cu noi cercetări privind eventualele implicații paratiroidiene în determinismul tulburărilor psihice, insistând asupra anxietății frecvent întâlnite în spasmofilie. O importantă serie de cercetări se referă la corelațiile posibile dintre hipofiză și patologia psihică. Încă de la începutul carierei, a întrevăzut probabilitatea controlului acestei glande asupra psihogenezei normale, a funcțiilor sexuale, întrebându-se dacă "intervenția hipofizei în funcțiile sexuale se exercită printr-o acțiune directă asupra centrilor nervoși sau numai prin mijlocirea glandelor", problemă care urma să fie elucidată mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ca o modalitate mai adecvată în acest caz de asigurare a supraviețuirii”. Cunoscând mai bine particularitățile sistemelor, putem formula legi mai precise deci asupra relației dintre condițiile exterioare și comportamentul lor. Considerând limitele schemei funcționale și ale celei cauzale, putem întrevedea cu claritate faptul că ele sunt complementare și că este posibilă conectarea lor într-o schemă explicativă unificată. Schema funcțională trebuie deschisă spre exterior, explorând modul în care afectează condițiile de mediu funcționarea sistemului. Schema cauzală trebuie completată cu explicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
întrebarea: care structură este cea mai bună, cea mai eficientă? Analiza eficienței devine aici o componentă importantă a analizei de sistem. Ceea ce caracterizează știința este diferențierea netă dintre soluțiile utopice și soluțiile posibile. Este ruptura pe care Friedrich Engels o întrevedea cu claritate, prin saltul de la utopie la știință (Engels, 1967). În anumitecondiții, organizarea ierarhic-autoritară sau cea democratică este mai bună?Organizarea sistemului productiv pe baza planificării centrale sau pe baza pieței libere? Ce stil de viață duce mai probabil la
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să fie bună pentru a deveni automat și practică. Acest lucru este evident dacă ne gândim la științele naturii. De la teorie la acțiune mai este un drum destul de lung, un „gol” care a fost umplut de inginerie. Nu se poate întrevedea nici o rațiune pentru care acest lucru să nu fie valabil și pentru relația dintre teoriile sociologice și activitățile practice. O bună teorie sociologică este o precondiție absolută a integrării sociologiei în activitățile practice ale colectivității. Ea nu este însă suficientă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tipărește o suită de traduceri, mai toate din poveștile lui Hans Christian Andersen. Spre sfârșitul vieții a vândut Muzeului Literaturii Române din București arhiva sa, ceea ce a îngăduit editarea unei substanțiale secvențe de corespondență. O anume sensibilitate lirică, ingenuă, se întrevede în „cântecele” din O primăvară, nu însă în expresia, mai curând stângace, a sentimentului erotic, nici în viziunea idilizată a naturii (câteva accente mai firesc duioase se întrevăd în Codrul, Un mosafir, Mă cheamă), ci în recuperarea unor trăiri ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
editarea unei substanțiale secvențe de corespondență. O anume sensibilitate lirică, ingenuă, se întrevede în „cântecele” din O primăvară, nu însă în expresia, mai curând stângace, a sentimentului erotic, nici în viziunea idilizată a naturii (câteva accente mai firesc duioase se întrevăd în Codrul, Un mosafir, Mă cheamă), ci în recuperarea unor trăiri ale copilăriei și adolescenței (În clas, Aleargă trenul, Străbunica). Textul Siretului, care deschide volumul de „nuvele” Mărturisiri, cuprinde o efuziune ce ia curând înfățișarea unui pur exercițiu de retorică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
Ioan Mihăilescu, Achim Mihu, Vladimir Trebici, Ion Ungureanu, Lazăr Vlăsceanu, Cătălin Zamfir, Henri H. Stahl etc. sună memorabil. Chiar dacă nu este explicitat cu atâta pregnanță de fiecare dată, acest sunet secund capătă alura unei strategii neostentative care lasă să se Întrevadă, deja, strategia culturală de care pomeneam: o așezare, dacă nu abrupt Împotrivă, cel puțin alături de direcția unică a discursului oficial; un refuz nu prin frondă, ci prin ocultare, prin relativizare, prin contabilizarea competentă a alternativelor. Spațiul nu ne Îngăduie dezvoltări
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
scrie În Revizuiri și Adăugiri. 1943 (173): ,,De mai bine de douăzeci de ani, Institutul Social a Întreprins anchete la sate și a publicat numeroase monografii; fără ca el să determine un curent În opinia publică. Din cercetările lui nu se Întrevede direcția politică pe care România trebuie să o urmeze”. Întrebarea este cât i-a stimulat pe politicieni acest fond de informații În deciziile lor. Cel mai reprezentativ exemplu Îl reprezintă demersul lui D. Gusti de refacere a satului Dioști din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a tinerilor și cea a bătrânilor. Concluzii Presiunea generațiilor, unele asupra celorlalte, reprezintă forța motrice a continuității sociale și constituie, după cum afirma Auguste Comte, una dintre problemele cele mai importante ale societății. Dacă adoptăm acest punct de vedere, atunci putem Întrevedea importanța multiplicării recente a numărului generațiilor coexistente În societățile În care speranța medie de viață tinde să se apropie de 80 de ani. Familia multigenerațională modifică termenii raporturilor dintre generații. Apariția și extinderea familiilor cu patru-cinci generații conferă un nou
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Aceasta de pe urmă nu este Înlănțuită decât prin o succesiune de cauze și de efecte care dă naștere seriilor. Seriile nu se repetă, ele se urmeză mai departe. Nu se pot prevedea fenomenele viitoare ale dezvoltării, nu se poate decât Întrevedea Îndreptarea pe care seriile o vor urma În vremile ce au să vină. Istoria este, cum o spune prea bine dl Monod, „un lanț neîntrerupt de cauze și de efecte, și aceste cauze care lucrează asupra evoluției românești se Înfățișează
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
după regula analogiei inverse : reflectă totalitatea realului într-un grăunte, tăria spirituală în conștiința slăbiciunii noastre, atotprezența divină într-un Străin care nu are unde să-și plece capul. Datorită acestei reguli, logica simbolică ne face să privim (ori măcar să întrevedem) realul dintr-o dublă perspectivă : din punctul nostru de vedere, al ființei-în-lume, și simultan din punctul de vedere al Polului divin. Ea ne arată cum se vede realul observat din centrul terestru al cosmosului, cu ochii creaturii, și cum se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cu masele, existența câtorva organizații de partid puternice)". În concordanță, populiștii pot și d) să suțină suveranitatea populară și să folosească mecanisme plebiscitare cu prețul limitărilor instituționale impuse (efectele negative #1 și #5). În cele din urmă, lista aspectelor negative întrevede un alt efect potențial al populismului, care trece dincolo de respingerea laturii definiționale, cel al preferinței pentru "minorități", minoritate care poate sau nu fi identică cu cea formată din elite. Populiștii, conform acestui ultim factor potențial, pot e) să facă uz
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
puțin probabil sau mai puțin periculos pentru unele caracteristici decât pentru altele, dar chiar și în cazuri aparent evidente (cum ar fi "sufragiul total") există limite ale incluziunii în funcție de perioadă și de capacitatea de înțelegere a situației dincolo de care democrațiile întrevăd pericole (iar limitele respective erau mult mai ridicate și mai îngrijorătoare în urmă cu numai un secol, când "o parte prea mare a sufragiului" reprezenta o temere autentică). Figura 9.4 Modelul influenței contextului politic asupra potențialul pe care populismul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de dependența de alcool, în situația în care acest lucru nu este necesar în cazul celor legate de consumul de droguri. Instrumentele convorbirilor motivaționale Balanța decizională: i se cere subiectului să stabilească lista avantajelor și a inconvenientelor pe care le întrevede dacă menține sau încetează alcoolo-dependența. Această comparație se realizează pe termen scurt și pe termen lung. Balanța decizională oferă pacienților o imagine completă a situației lor, le permite să proiecteze această situație într-un viitor apropiat sau îndepărtat și favorizează
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]