3,639 matches
-
Dumnezeu s-o ție sănătoasă. Doamna m-o învățat carte, dânsa sfătuiește la nevoie!... Bărbații stau mai mult la cârciumă...doamna o să șadă la școală și la primărie!” Luiza Zavloschi și soțul ei erau pe prima pagină a ziarelor. Doamna învățătoare devenise protagonista feminismului românesc. Ziarele o descriau astfel: „cu înfățișarea de gospodină grijulie, cu zâmbetul totdeauna pe buze”. Reporterul ziarului „Dimineața” o caracteriza altfel: „o femeie căreia îi pare bine că are griji și nevoi și treburi. Vrea parcă să
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
În urma consultărilor colective, copiii au considerat necesară construirea unui alt spațiu, așanumita „bulle― (bășică) alături de „bobul― inițial, legate Între ele prin intermediul unui spațiu tranzitoriu, obiect de analiză pe tot restul experimentului. Copiii au petrecut o bună perioadă de timp alături de Învățătoare În spațiile nou create și s-a constatat că, În activitățile lor, făceau adesea referiri mai mult sau mai puțin consistente asupra spațiilor imaginate și create de ei. Rezultatul acestei trăiri a fost conștientizarea copiilor În ceea ce privește importanța cadrului construit al
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
se pune în slujba binelui comun a influențat opțiunea profesională a unor tinere. Astfel, una dintre ele și-a luat angajamentul de a-și ridica nivelul de cunoștințe politice și culturale deoarece dorea să urmeze "școala normală, să mă fac învățătoare, să dau creștere copiilor așa cum înțeleg eu"33. Instaurarea "puterii democrat-populare" a permis și lui Abdula Murvet, fiică unor țărani colectiviști din satul Lungeni, să-și îndeplinească visul: acela de a deveni învățătoare și de a educa "tinerele vlăstare în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
să urmeze "școala normală, să mă fac învățătoare, să dau creștere copiilor așa cum înțeleg eu"33. Instaurarea "puterii democrat-populare" a permis și lui Abdula Murvet, fiică unor țărani colectiviști din satul Lungeni, să-și îndeplinească visul: acela de a deveni învățătoare și de a educa "tinerele vlăstare în spiritul dragostei de patrie"34. 6. Femeile în viața politică Implicarea femeilor în viața politică a reprezentat un alt element al identității politice atribuite femeilor de către regimul comunist român. Această implicare viza două
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
capabilă să producă realități ameliorate, să reziste la presiuni și solicitări deviante. Eroziunea socială provocată de politizare se infiltrase - dincolo de creațiile exclusive ale regimului, personajele "de la Partid" sau "de la comună" - și în zonele tradiționale ale respectabilității profesionale. Astfel, chiar și "învățătoarea mai în vârstă" a eșuat în rolul de mediator între adulți și copii, intrând în logica absurdă a obedienței. În fața întregii școli adunată "în careu", răspundea copiilor obligați să strige "salut voios de pionier!", printr-un "salut voios!" complet contrazis
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
un lux care ieșea complet de sub autoritatea regimului comunist. Iar reușita produselor culinare elaborate, de casă, chiar pare să fi fost o formă de consacrare socială, paralelă excelenței profesionale. Cu altă ocazie, doamna B amintește de o anume "tanti [...], acea învățătoare care făcea mâncăruri și dulciuri extraordinare", prețuind parcă mai mult virtuțile sale gospodărești decât pe cele didactice. Tatăl a găsit însă o cale de a-și continua viața de comerciant, chiar după desființarea afacerilor proprii. Era priceput și necesar. Cunoștea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și moral, de comuniune, se intensifică în lumina lui Hristos, prin slujitorii ei, fiind asociată cu lucrarea lui Hristos, căci ori de câte ori vorbim de Biserică, implicit vorbim și de Hristos, capul ei, de prezența organică a Mântuitorului Hristos în acțiunea sfințitoare, învățătoare și ocârmuitoare. De aceea, misiunea Bisericii în societatea de azi nu poate fi alta decât slujirea pe care o îndeplinește Iisus Hristos în întruparea Sa. Această lucrare se bazează pe iubire creștină, constantă, cu putere transformatoare în opera de ameliorare
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
au statut de onorabili oameni care judecă totul numai În funcție de interesul sau plăcerea lor și-ți vine să-ți iei lumea În cap. „Mi-i lihamiti de ăștia”, Îmi spunea mama, În timpul din urmă al regimului. Lehamite, pentru mama mea, Învățătoare care a transmis buchiile cărții la zeci de generații din sat, Însemna că s-a săturat, că nu-i mai suportă, că i-au amărât viața. Dar acum trăim În democrație, ăștia s-au mai șlefuit, oare de ce produc aceleași
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
acorda sprijin, a Însoți oamenii fără posibilități În pelerinaje, a „Încuraja eul individual al unui străin” dizolvă egoismul, Încurajează sacrificiul de sine, procură satisfacții neîntâlnite până atunci! Intrarea Într-un grup vocal a transformat proiectul de viață al unei tinere Învățătoare: a descoperit un mediu cultural și social deosebit, a devenit parte a unei societăți deosebite, care procură bucurii oamenilor, a Învățat să prețuiască ordinea, profesionalismul și dăruirea. În fine, absolut banal, o profesoară debutantă Într-o școală de sat, speriată
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nu pot înțelege confuzia profundă din sufletele lor. Pe front, relațiile cu femeile sunt, cu siguranță, și mai dificile. În timpul cantonamentelor de refacere, petrecute în satele de la marginea frontului, soldații se înghesuie să o întâlnească pe fata de la poștă, pe învățătoare sau pe ospătărița de la cafenea... Se fac multe strădanii pentru impresionarea vânzătoarei de la băcănie, pentru prilejul de a adresa niște complimente curtenitoare, sau pur și simplu "pentru a zări niște bucle bălaie, un gât delicat, mâini îngrijite"76. Dar vai
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
s-o atingi cât poftești, urcă dar și probează-mi bancheta..".156. Mașina americană facilitează apoi primele dezmierdări. Grație "banchetelor din spate largi și capitonate", poate să adăpostească orice zbenguieli, ale celor care flirtează sau ale amanților. Fordul lui April, învățătoarea de culoare cu care studentul străin sfârșește prin a avea o relație, era "aproape ca o casă". "Acolo mă primea. Intram și ieșeam". "Treceam dintr-o încăpere în alta: era o încăpere a cunoașterii carnale și a țipetelor înfundate și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
jumătate. Pentru studentul străin, sărutul lui April este o revelație. O eliberare de asemenea, făgăduința unei adevărate aventuri amoroase, prea ispititoare ca să-i poată rezista. Și, într-adevăr, relația senzuală dusă până la capăt pe care o împărtășește fără întârziere cu învățătoarea de culoare îl face să uite de "îndelungatul refren de frustrări" pe care îl reprezentaseră flirturile sale. Îmbrățișările erotice împărtășite în Fordul tinerei femei îi alungă din cuget amintirea dureroasă a altor încleștări, neîncheiate și conflictuale de data aceasta, petrecute
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mmssf) Nu violenței în familie! Necazurile au luat sfârșit VIORELA IUGA-MATEI Psiholog Era în luna mai a anului 2003. O fostă colegă de liceu, Elena, m-a invitat cu insistență să o vizitez acasă în satul natal, Lunca, unde este învățătoare. A fost o revedere emoționantă, cu multă bucurie, cu aduceri aminte, cu nostalgii adolescentine etc. Satul, așezat la poalele unei frumoase păduri de stejar, de care îl separă doar firișorul de apă al unui pârâiaș, este o localitate izolată, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
arătat o familie pașnică, normală. Chiar și acum ne interesăm periodic prin primărie sau prin Elena despre viața cuplului Marin și Vasilica și a minunaților lor copii, dintre care cel mai mare este deja elev în clasa I la doamna învățătoare Elena; dar cea mai mare satisfacție o avem atunci când înșiși Marin și Vasilica, cu diferite prilejuri, ne mulțumesc pentru că, într-un moment dificil al vieții lor, i-am ajutat să-și salveze căsnicia. La ce bucurie mai mare poate spera
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
același numit ministru, după o inspecție făcută la 7 aprilie 1918, la școala din Coropceni Vaslui : „Profira Neștianu, cu 3 clase profesiona le, ține loc bărbatului ei, mobilizat... Școala are tavanul spart într-o clasă, iar în alta era cămara învățătoarei - porumb, o cloșcă clocind”... Deci, era greu, dar era speranță, copiii mergeau la școală, învățătoarea suplinitoare își aștepta soțul și cloșca stătea pe ouă, să scoată pui, viaț ă... Părinții la colectiv, ea la fabrică într-o după amiază, în fața
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Vaslui : „Profira Neștianu, cu 3 clase profesiona le, ține loc bărbatului ei, mobilizat... Școala are tavanul spart într-o clasă, iar în alta era cămara învățătoarei - porumb, o cloșcă clocind”... Deci, era greu, dar era speranță, copiii mergeau la școală, învățătoarea suplinitoare își aștepta soțul și cloșca stătea pe ouă, să scoată pui, viaț ă... Părinții la colectiv, ea la fabrică într-o după amiază, în fața cinematografului „Gorki”, care era alături de Banca Națională, în p rezent pe locul respectiv este Casa
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Gr. Obradovici a fost preocupat de alcătuirea unor antologii, cu ajutorul cărora literatura cu caracter moralizator să fie utilizată în procesul de învățământ. Ca atare, deja în anul 1811 avea pregătită pentru tipar o antologie intitulată Culegerea chilimelor povești de nărav învățătoare spre folos și petrecere devreme, dar lucrarea n-a mai fost publicată, găsindu-se sub formă de manuscris în Biblioteca Episcopiei din Arad. Avem de-a face cu o teză iluministă privind rolul educativ deosebit pe care-l joacă literatura
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
află la începutul acumulărilor teoretice despre mediu și însemnătatea acestuia pentru viața noastră. Copiii de astăzi, au nevoie e convingeri, de comportamente ecologice adecvate și de aceea, orice efort si orice investigație nu sunt prea mari in spațiul educației ecologice. Învățătoarelor le revine sarcina de a-i învăța pe copii să înțeleagă și să iubească natura, să o protejeze, să le formeze conștiința ecologică. La această vârstă, foarte importantă este puterea exemplului. Copilul trebuie să găsească modele pe care să le
Coronița prieteniei by Inst Bera Mihaela, Şcoala Generală Nr. 9 Hunedoara () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93016]
-
trăiește pe acest pământ: pregătirea în spiritul ocrotirii naturii, începând de la vârsta fragedă a copilăriei. Natura îți oferă pretutindeni frumuseți și candoare-cântecul păsărilor, adierea vântului, susurul apelor, culorile vii și parfumul florilor - care este la îndemâna copiilor din școală, iar noi învățătoarele trebuie să-i învățăm să o vadă cu ochii simțului și ai rațiunii, să o înțeleagă și să o prețuiască. Educația ecologică a copiilor se realizează cu succes dacă în acțiunile organizate de învățătoare se urmăresc obiective accesibile si posibil
Coronița prieteniei by Inst Bera Mihaela, Şcoala Generală Nr. 9 Hunedoara () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93016]
-
la îndemâna copiilor din școală, iar noi învățătoarele trebuie să-i învățăm să o vadă cu ochii simțului și ai rațiunii, să o înțeleagă și să o prețuiască. Educația ecologică a copiilor se realizează cu succes dacă în acțiunile organizate de învățătoare se urmăresc obiective accesibile si posibil de realizat cu conținuturi, strategii didactice si tematici corespunzătoare. Plimbările și excursiile in mijlocul naturii sunt pentru școlari adevărate experiențe comportamentale atât in relația cu mediul cât și cu ceilalți copii. Ei invață în
Coronița prieteniei by Inst Bera Mihaela, Şcoala Generală Nr. 9 Hunedoara () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93016]
-
iarna, mi-a povestit că a avut un frate bolnav de tuberculoză, frate mai mic, care o ura, murind încet, ciudat... Și-a căcat plămâni, zicea Profira, holbând ochii verzui, îngrozindu-mă... cu asemenea final... Culmea e că pe mama, învățătoare, cu bucle castanii, dureros de feminină, îndrăgostită de cineva de la oraș, ei, pe mama, am auzit-o tot o dată înjurând o cloșcă ce-o ciupea de câte ori se nimerea pe lângă cuibar: „Futu-ți ouăle tale să-ți fut!“, a izbucnit antologic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
virtù "virtute"), la cele provenite din substantive greco-latine terminate în -isis (anàlisi, crisi) sau la unele cazuri singulare (specie, lapis). Româna are aceleași forme la plural dacă singularul este în -i (ochi, rățoi), în -e (nume) și, uneori în -toare (învățătoare). Formarea pluralului în grupa vestică se realizează prin adăugarea desinenței -s: lat. annus > fr. an ans, v.prov. an ans, sp. año años, pg. anno annos; lat. femina > fr. femme femmes, v.prov. femna femnas, sp. hembra hembras, pg. femea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
că în Basarabia, pentru cât au suferit românii, sunt puțini care nu pot fi evocați ca eroi. Mama mea, Agafia Bordeniuc, a urmat Școala în satul ei de baștină, Alunișul, a continuat la Bălți și apoi la Iași. A fost învățătoare timp de 34 de ani, într-un regim de teroare și abuzuri. S-a stabilit în comuna Grinăuți, aproape de satul ei natal și s-a căsătorit cu tatăl meu, Vangheli Victor, învățător ca și ea. Bunica mea, a suferit alături de
DORUL DE MAMĂ. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vitalia Vangheli-Pavlicenco () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1706]
-
nostru, unde am găsit casa și gospodăria devastate. Ne-am refăcut în cele din urmă gospodăria cu speranța că tot răul a trecut definitiv. Cursurile gimnaziale le-am urmat la Herța, cu dorința mamei în suflet să ajung doctor sau învățătoare. Dar n-a fost să fie așa și în primăvara lui 1944 au apărut din nou rușii, care au ocupat satul. Au năvălit ca hunii în casele oamenilor, au jefuit, au furat animalele, au sechestrat mai ales tineri, ducându-i
POVESTE TRISTĂ DAR ADEVĂRATĂ. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Ianos () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1689]
-
Exodul s-a mărit în primăvara anului 1944. Atunci ne-a venit și nouă rândul. Oamenii plecau cu căruțe sau pe jos însoțiți de cirezile de vite și turmele de oi. Noi, pentru că bunicul lucra la C.F.R. și mama era învățătoare, împreună cu alte familii am primit loc într-un vagon. În vagon ne-am făcut un țarc din lăzile cu lucruri și alimente. Și am pornit la drum. Mama, pentru că era învățătoare a primit ca destinație Grădiștea Râmnicu Vâlcea, iar bunicul
DEZRĂDĂCINAŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Motruc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1692]