3,021 matches
-
Sună telefonul: "Vă cheamă Sinaia, domnul prim-ministru la telefon", îmi spune telefonista ministerului. Vocea caldă a lui Duca, pe care o am și astăzi în ureche, îmi vorbește: "Te rog comunică soției mele că nu voi sosi la ora știută, trenul internațional la care se va atașa vagonul meu are o mică întîrziere." Totodată îmi spune: "Te rog dă-mi rezultatele alegerilor de astăzi", pe care le-a socotit bune. Părea mulțumit de audiența la rege. Vorbea de la vila doctorului
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Paler (Octavian n. red.). A ținut să nu plec din București pînă nu ne vedem, dorința fiind, evident și a mea. Am trecut și pe la D.R. (Popescu n. red.), chiar dacă nu-mi făcea nici o plăcere de data aceasta, după cele știute. Da că-mi vor da premiul Uniunii, cum îmi sugera, îl voi refuza. S-a uitat cu mirare la mine. Poate că e destul pentru a ști să se orienteze altfel. Nu aș suporta să fiu gratulat în vreun fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
chemarea ta la ALBATROS, pentru Zeenumud (astfel îl anagramasem pe Dumnezeu în cartea " Despre felul cum înaintez")! Tot ce e bun și frumos de partea ta mă bucură. Inclusiv imensa, regeasca bucurie pe care o numește, pentru tine, întreg pămîntul știut și neștiut, Iolanda. Tentația purității, la noi, acum, nu vreau să cred a fi un semn că ne cam numără anii, că albim. Vai! Risipitorii de noi! După ce ani în șir, deseori, n-am putut diferenția flacăra de scrum. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
viitoare nu vei mai avea această mîhnire, sper că dumneaei va fi bine! Mulțumesc pentru adresa lui Emil (Hurezeanu n. red.)! Îi voi scrie în aceste zile! Astă-noapte am fost la o nuntă a unor prieteni de aici, cu gașca știută, Radu (Florescu n. red.) și Maria lui venind de asemenea. Dar nu-mi plac deloc sindrofiile astea cu fel de fel de etichete, poate și pentru că, o dată-n plus, nu-mi recunosc deloc valențe dionisiace. Îi înțeleg pe toți acești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
-n iunie! Mi-a scris Băciuț! Explicînd niște chestii cu machetări aiurea! Și Mușina (Alexandru n. red.) mi-a scris. S-a lăsat de profesorat! Comercializează flori! Mi-a plăcut! Dar e tare amărît și el de multe prăpăstii bine știute! Cred că la Iași a fost fain cu acele gale ale AMFI TEATRU-lui! Mi-ar fi plăcut să fiu și eu pe acolo! Mă bate tot mai mult gîndul să plec de aici la toamnă! Măcar la P. Neamț. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Pornesc de la îndemnul lui F. Nansen: "Ai izbutit? Continuă! N-ai izbutit? Continuă!". Sunt conștientă că nu toți putem fi Ciceroni sau Platoni, Virgili sau Homeri, dar putem fi oameni buni, folositori, sensibili la frumos, la artă, atâta cât trăim, știut fiind că "arta e lungă, viața e scurtă" (Hipocrat). În cartea de față încerc să relatez câteva amintiri și întâmplări petrecute în satul meu natal, Costișa, din anii frumoși ai copilăriei și adolescenței (1932-1955). . Încerc să perseverez și eu, căci
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fi așteptat liniștit, până când aceasta ar fi început să cânte singură. Castelul Nijo-jo este înconjurat de șanțuri cu apă, iar curtea este presărată cu grădini și clădiri fortificate... Palatul era înconjurat de mistere, întrucât avea camere secrete numai de Tokugawa știute. Aici existau camere în care stăteau ascunse gărzile ce erau gata de luptă în orice moment. În plus, castelul mai avea o bibliotecă pentru samurai, picturi celebre, uși glisante etc. Pe lângă ascunzătorile secrete și podeaua era specială pentru acele timpuri
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Acesta se arătă mulțumit, le destăinui unele lucruri, le spuse ce aveau de făcut și, către seară, o luă iar pe calea ascunsă pe care mersese cu câteva seri Înainte ca să-l Întâlnească pe falsul cocoșat. Johannes aștepta la locul știut. — Doamne, spuse el Închinându-se, ai avut dreptate. Bănuiala Înălțimii Tale a fost Întemeiată. știi cu ce repeziciune lucrăm noi, oamenii mei n-au pierdut o clipă și au aflat mai multe decât se așteptau. Zilele acestea s-au petrecut
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
să plec spre Ruginoasa. Pentru că fetița mea trebuia să revină împreună cu prietenul ei, spre prânz trebuia să fiu înapoi acasă; stând strâmb și judecând drept, pentru cei vreo sută de kilometri nu mi-ar fi fost suficiente trei-patru ore. Obiectivele știute mă tentau: castelul lui Cuza pe care-l văzusem când eram elev, și biserica (monumentală) catolică din Șcheia. Timpul disponibil m-a obligat să-mi caut alt traseu. Spre Bălușești (vreo 40 de kilometri dus - întors), am trecut prin Cotu
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
acte ilogice și absurde. Erau fapte refuzate de normele gândirii umane. Era un nonsens. Pufăind și zvâcnind tot mai puternic, locomotiva îi târa pe nefericiții locatari ai vagoanelor tot mai repede și mai repede spre o destinație numai de ea știută. Din această încleștare mută și imaginară au învins îngerii lui Lucifer, rugile noastre n-au reușit să ajungă până la Cer. Trebuia să capitulăm. Mi se făcuse foame. Era liniște în vagon. Nu se auzeau decât păcăniturile ritmice produse de roți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
aur, ori un diamant de o valoare inestimabilă. Fața lui osoasă, pe care se vedea miriștea părului nebărbierit, începuse să se micșoreze, asemenea capetelor tăiate și purtate ca trofeu de anumite triburi, după ce fuseseră tratate prin procedee numai de ele știute și aduse la dimensiunea unui cap de păpușă. Ochii mici, acoperiți de niște pleoape roșii, pluteau sperioși în apa sacului conjunctival. Cavitatea bucală, văduvită și de ultimul element de constituție solidă, forma la nivelul buzelor o ușoară vâlcea, din care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a premiilor și diplomelor, încât nu cred să se fi emis vreodată în istorie atâtea ca după 1989. De aici s-a născut și obsesia românilor pentru Premiul Nobel, care și acesta se conferă după criterii ideologice, nicicum de valoare, știut fiind că valoarea nu mai e o... valoare în lumea contemporană. Important e să-ți vezi de meseria de scriitor, cu onestitate și dăruire. Vocația nu ți-o alegi, oricât te-ai iluziona de contrariu. Ea te alege pe tine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de mulți ani, însă fetele erau tinere, iar viitoarea mea mamă abia ieșea din copilărie. Cine era "conu' Mihai", cine compusese versurile despre un greier mic, despre toamna fascinantului cuvânt cucurbitacee, care mă obsedează de atunci? Nimeni alții decât bine știuții, iar pe doamnă o chema Otilia Cazimir. A.B.Sunt din ce în ce mai mulți prieteni ce pleacă în lumea de dincolo, nu îi uitam și îi vom aminti mereu, să ne imaginăm că ați putea vorbi cu unii dintre ei, pe cine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
am auzit-o niciodată hulind sau bârfind, cât despre înjurături... ferească Sfântul! Viețuiește, alături de cumnata ei - tanti Voica - vecină gard în gard și la fel de vădană, în respect pentru biserica și preotul din sat. Acuma, nu c-ar bate toată ziua știutul drum al lăcașului de închinăciune dar, pentru obligatoriile pomeniri pentru răposatul, tot la popă apelează. - Cine să-mi citească colivele, mamă, dacă nu popa? Mai trage câte-o fugă scurtă de Paști și o alta de Crăciun, dar nu pentru
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
jura că sunt cel mai obișnuit om din lume, nimic special nu m-ar face remarcat și, totuși... Sărbătoarea Crăciunului m-a aflat în India, în interiorul celei mai înalte spiritualități, pe pământul lui SHRI GANESHA, în căutarea certificării tuturor celor știute și neștiute, în imediata vecinătate a lui SHRI ADI SHAKTI, SHRI MATAJI NIRMALA DEVI. Pe Mama noastră o mai văzusem cu ani în urmă, la București sau la Moscova și de fiecare dată fusesem marcat de ceea ce se întâmpla cu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
spune prof. I. Hangiu. Este imperioaseă îndeplinirea acestei meniri pentru că producția publicistică își păstrează perenitatea prin depozitare, păstrare și lecturare și indiferent care îi e epoca, ea oglindește o anumită atitudine într-un domeniu sau altul ce trebuie descifrat și știut. În excesul de mondializare și globalizare, căutarea rădăcinilor devine o mișcare benefică și pentru presa română. Când granițile geografice își pierd din originea ancestrală, tratarea alături de publicitatea din regat și a celei din provinciile desprinse vremelnic din trupul firesc poate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cea mai amplă încercare de reconsiderare a operei sale, nu mai puțin a răsfrângerii sale în apele tulburi ale unei epoci cu consecințe traumatice. În cazul său, eventualele incompletitudini pot fi compensate de elocvența unor materiale inedite sau prea puțin știute, care își găsesc aici pentru prima dată ocazia revalorizării cât mai cuprinzătoare. Faptul că acest lucru se petrece nu în Suedia, nici în vreunul dintre centrele universitare europene unde se pot stăpâni cu mai multă siguranță instrumentele acestei recuperări, rămâne
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
perioada 1949-1960, la 134.150, cu judecare a minim 549.400 de persoane, cu condamnări totale, fără condamnări la moarte, la peste 3.000.000 ani de închisoare. Pe lîngă cei condamnați, la o medie de trei persoane de familie, știut fiind că, prin hotărîrile instanței, se proceda și la confiscarea averii, urmată de deportări, concedieri și/sau eliminarea din școli a copiilor, totalul celor care au suferit consecințele condamnărilor politice pentru perioada menționată trece de 1.600.000. La aceștia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Arhive care, la noi, deși prin lege există CNSAS, practic, continuă să fie inaccesibile. Deși Consiliul se ocupă de arhivele fostei Securități, cheia se află la SRI. Ei livrează numai ceea ce cred ei de cuviință, după criterii numai de ei știute. Și situația, sigur, se va perpetua. Interesele de a nu fi demascați ca foști ofițeri politici, informatori etc. ai unora din cei aflați la putere sînt mai mari decît dreptul la adevăr. O altă tristețe sînt nostalgicii regimului și Monica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu la fel de tânăr ca însoțitorul său, iar Cristi cu Mamutu’, cum obișnuia să i se zică lui Bildu, colegul său de la Conservator. Au mers la un birt din apropiere, la nici două străduțe distanță, o bodegă numai de-ai locului știută. Un loc numai bun de omorât ficatul și tristețile, fără prețuri piperate, fără figuri și fandoseli ca cele din centru. Sigur, lipsea burghezia, lipseau eleganța, mirosurile exotice, muzica de orice fel, precum și gesturile delicate care te făceau să te imaginezi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
astfel de locuri uitate în lume, cuiva îi este foame și cuiva îi este frig. Cineva se roagă pentru ziua de mâine și altcineva moare în singurătate. Cineva fură o pâine, iar cineva plânge de o durere numai de el știută. Undeva răul își face de cap, jucându-se cu destinele oamenilor, luându-le mințile și otră- vindu-le sufletele. Undeva dreptatea și lumina sunt doar pilde auzite din bătrâni, de care nimănui nu-i pasă. Unde oamenii se urăsc între ei
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
erau cu câțiva milimetri mai ridicați decât trebuie, îi avea probabil de mult și se mai înălțase puțin. Brusc, Cristi și-a amintit de el în perioada studenției. Și l-a admirat pe Avram, într-un fel numai de el știut. Și tot la fel de repede l-a învăluit un sentiment de gelozie cum nu mai întâlnise până atunci. Nu avusese ocazia de mult timp să fie gelos pe cineva, iar acum ajunsese în această situație tocmai din vina lui. — Cristian, spune
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
săptămâni... N-o să vreți să vă mai întoar- ceți, fraților, aici e viața ! La ville de l’amour ! Și-au pus-o imediat pe petrecut. Amintiri și trăsnăi care păreau uitate pentru totdeauna, jocuri, porecle și poante numai de ei știute, de pe străzile Brăilei, când jucau seară de seară cine știe ce și se luau la întrecere pentru tot felul. Cei care și-au văzut orașul în ruine și l-au reclădit cu pro- priile mâini, cu sau fără părinți, cu sau fără
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Între care și o istorie a cooperației până la 1944 În România. Am Încercat să obțin tipărirea, dar nam reușit. Apoi o bibliografie a literaturii cooperatiste de la noi, care a avut același refuz. Și Încă multe alte lucruri numai de mine știute, care ar fi păcat să se piardă (...). M-am gândit să le las, Împreună cu 18 lucrări ale mele tipărite până În 1947 și material documentar (ziare, reviste, extrase etc.) care vor fi de folos viitorilor cercetători, Galeriei de la Fălticeni. Și aci
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
schimbăm un tren la stația Cluny/La Sorbonne. Mergem, încercând să uităm „litigiul” cu marocano-sirianul franțuzit, pe bulevardul Saint Michel - un loc liniștit, burghez, în mare contrast cu vacarmul proletaro-rockist din Piața Bastiliei. Ce să mai comentezi? Lucruri în general știute. Exemplare umane ca individul întâlnit în piață ajung bine-mersi în Franța, obțin ușor cetățenia franceză și îngroașă peisajul, destul de colorat, din Hexagon. Și manifestă un naționalism de genul celui afișat adineauri, un soi de rasism à rebour. Se pare că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]