3,543 matches
-
la Ministerul de Interne. Eram astfel în permanență, zi și noapte, în legătură cu ministerul. Acest mod de lucru Duca îl cunoștea și îl aprecia, mi-a spus-o în plină ședință a consiliului de miniștri. Am găsit la prietenul meu invitații așezați deja la masă. M-am scuzat de întîrziere și mă așezam la locul meu, cînd se aude sunînd telefonul în salon. Era pentru mine, mă chema ministerul. Cu cea mai îngrozită voce și de-abia ținîndu-și răsuflarea, biata telefonistă, îmi
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
însoțită de o nouă epistolă flatantă!), seducătoare ca toate cărțile dumnealui. Și "Însemnări din subterană" a lui Dostoievski. De fapt, sînt tare leneș și împrăștiat! Și zilele acestea am mai dat peste o frumusețe la P. Neamț. Mara. Ce nume așezat! Dar T. (mulțumește pentru gînduri, evident flatată de atențiune!) hotărăște bietul meu suflet din aceste vremuri. Sigur, ar fi tare fain să fie mai vorbăreață, să stea mai mult cu mine! Nu știu de ce mi-e teamă să nu fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
de Al. Vaida-Voievod. În aceeași zi, guvernul condus de Maniu, ce urma să ia locul guvernului Vaida-Voievod, se prezintă regelui la Sinaia, pentru a-l felicita cu prilejul zilei de naștere. Au fost reținuți la masă. În capul mesei erau așezați regele Carol al II-lea și Marele Voievod Mihai. Viitorul prim-ministru, Iuliu Maniu, a fost invitat să ia loc în stânga regelui, iar ministrul de Externe N. Titulescu la dreapta Marelui Voievod. Luni, 17 octombrie. Prim-ministrul Al. Vaida-Voievod și-
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Fabrica „Malaxa” din comuna suburbană „Principele Nicolae”. De o parte și de alta a drumului s-au aflat mii de elevi bucureșteni, îmbrăcați în costume străjerești. La intrarea în fabrică, oaspeții au fost așteptați de cei 9.000 de muncitori așezați militărește. Oaspeții au fost întâmpinați cu urale și aclamații („Trăiască Regele”). Calea oaspeților a fost presărată cu flori, atât la venire, cât și la plecare. Regele și-a exprimat satisfacția pentru cele constatate în fabrică. Sâmbătă, 29 octombrie. Presa anunță
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de toamnă în această seară de vară... Curând lacrima va dispărea, ca și trandafirul, doar pietrele vor rămâne curând tu și eu vom dispărea și doar pietrele vor rămâne. El servise gustările simbolice pe o tavă lăcuită, fără cusur. Bețișoarele așezate exact cum trebuiau, feliile de pește pe orez, pe care-l pregătise după datină și pentru a completa efectul, câteva flori sălbatice găsite pe malul râului, împrăștiate într-o dezordine desăvârșită. Când terminase de mâncat el ridicase tava, fiecare mișcare
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
al înțelepciunii.. Se zice că atunci când dăruiești cuiva un cocor, îi dăruiești sănătate și longevitate. În Yudanaka, ne-am cazat la un „ryokan” . Ce-i acela un „ryokan”? Este un „han” cu specific tradițional, unde se doarme pe „tatami”(rogojini așezate direct pe podea) și unde se consumă numai mâncăruri tradiționale. La „ryokan” sunt onsene(băi fierbinți), proprietarul a captat izvoarele termale, din apropiere, în mai multe băi acoperite. În plus, mai sunt două în aer liber, unde te poți îmbăia
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
loc sigur bicicletele. Regret că nu i-am fotografiat figura când, parcă scârbit auzind că voiam să mai pedalăm și pe-o hidrobicicletă, a dat din mână a lehamite. Am luat una albastră, de data asta ne amuzam pedalând. Mircea, așezat comod pe băncuța hidrobicicletei, relaxat, cu brațele la piept, fără tricou, zicea: De m-ar vedea directorul meu acum!” (el era doar învoit de la serviciu, numai eu eram în concediu). A fost frumoasă plimbarea pe lac. Deși nu știam să
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
noi pentru mămica ta. Hai cu mine! Așaaaaa! Am străbătut un hol, apoi am intrat într-o cameră spațioasă, înțesată de tablouri pictate, de toate dimensiunile și de toate culorile. Unele erau agățate pe pereți, dar cele mai multe, deja înrămate, stăteau așezate unele lângă altele într-o succesiune respectând ordinea descrescătoare a dimensiunilor. În fața noastră se afla un geam mare, dublu, prin care lumina pătrundea nestingherită în vastul atelier. De o parte și de cealaltă a geamului se aflau niște draperii mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
bucurii... Spre regretul meu, Doamne, vorbele Tale seamănă izbitor de mult cu discursurile politicienilor demagogi: una zici și alta faci! E noapte. Într-o căsuță prăpădită, cu o curte fără gard, la o margine de sat, pe niște saltele improvizate, așezate direct pe pământul din cămăruță, doarme o mamă alături de copiii ei. E obosită mama. Foarte obosită. Muncește toată ziua la "paori" dică la oamenii gospodari ai satului, la cei bogați. Spală rufele, calcă, apretează, plivește răsadnița, plantează și udă, prășește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ei. Gata! Mulțumesc, Sabina, mulțumesc, draga mea. Nu te mai frământa atât. Sunt încercări pe care Dumnezeu ni le dă pentru a ne întări în credința Sa. Datori suntem a le primi pe toate fără a crâcni. Ai înțeles? Mama, așezată acum direct pe dușumeaua vagonului, cu Bebi în poale, se uita țintă cu ochii înlăcrimați la femeia din fața ei, care o încuraja și o îmbărbăta, care-i dădea energie și-i mobiliza forțele pentru a face față viitoarelor încercări. Lacrimile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cumva noi reprezentam forța de muncă deficitară din cadrul acestui mare complex agroindustrial? Posibil. Galben, galben, galben cât vezi cu ochii... Unde ești, Van Gogh? Unde ești cu "Lanul de grâu" al tău? Milioane, sute de milioane de "Lanuri de grâu" așezate unele lângă altele, într-o revărsare mareică unduitoare și foșnitoare, inundau spațiul terestru la infinit... Toate comorile aztecilor, mayașilor și incașilor, tot aurul lui Montezuma se topise și poleise cu noblețea inegalabilă a compoziției sale întreg pământul, până la orizont și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ne potolească setea, care să ne scutească de efortul și umilința de a străbate doi kilometri până la singura fântână din zonă, de a sta în picioare sub arșița soarelui și în praful fierbinte al drumului, într-un șir de oameni așezați unul după altul pe o lungime de o jumătate de kilometru, pentru a scoate cu ciutura din fântână o apă leșietică și greu de băut. De ce dura atâta timp pentru umplerea sticlelor și a celorlalte recipiente? Iată de ce: fântâna avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
sicriul era și prea lung și prea adânc. Ce era de făcut? O singură soluție: au ridicat-o din sicriu și au pus un braț bun de paie, pe care l-au presat cu mâinile spre a fi mai bine așezat. Apoi au depus-o din nou. Așa. Fire de paie galbene, tăiate de combină, și fulgi de pleavă alburie presărau îmbrăcămintea neagră a adormitei în Domnul, sugerând mai degrabă somnul muncitoarelor obosite, lungite într-un scurt și binemeritat răgaz la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
auzite numai de timpanele lui. El știa. Era înalt, slab și puțin aplecat, asemenea iubitului Dulcineii din Toboso, cu o tufă bogată de materie piloasă, crescută nestingherit sub organul olfactiv, a cărui tubulatură era de dimensiuni apreciabile. Mustața era, totuși, așezată cuminte, "pe oală", și nu agresivă, țepoasă și provocatoare, ca a distrugătorului de mori nevinovate. Brațele lungi prindeau furca în mână și începeau activitatea prozaică pe un fundal muzical auzit și înțeles numai de el și de frumoasa Dulcineea. Mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
o 'vârtelniță' improvizată până când amețea, apoi îl băgau cu capul în W.C. și îl udau cu apă ca să își revină. După ce i-au zdrobit spatele și tălpile timp de zece zile, a fost așezat în stive de câte trei deținuți așezați unul peste altul, până la zece rânduri. Mâncarea era servită în aceeași gamelă în care erau puși să-și facă necesitățile, de obicei în patru labe, ca porcii, ori li se turna direct pe gâtul plin de răni din cauza arsurilor. Timaru
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fierbinte pe gât. Chinurile fizice și psihice îi făceau pe unii (cei care reușeau să ațipească) să se trezească din somn țipând ori izbucnind în plâns. După ce erau bătuți până la leșin, unii deținuți erau întinși pe jos și stivuiți, adică așezați unii lângă alții, iar deasupra lor, perpendicular, erau aruncate alte rânduri de victime. Inutil de adăugat că, la asemenea presiune, majoritatea celor din rândurile de jos nu își puteau controla sfincterele și erau obligați apoi să-și ingereze fecalele. După ce
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
parcarea blocului (în care putem regăsi inteligențele ce le-au proiectat, muncitorii atenți la asamblarea perfectă a componentelor și bucuria întregii familii la apariția triumfătoare a tatălui la volanul noului autoturism)... Astăzi am avut un moment de exaltare inocentă atunci când, așezat fiind la o banală coadă la Romtelecom, am conștientizat că exist, am reușit să văd frumusețea (normalitatea) întregului spațiu în care mă găseam, cu pereții aceia de un alb imaculat ce se desfășurau în fața ochilor, cu operatoarea îndatoritoare de la ghișeu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mai firesc mod de a umbla pe stradă era în tradiționalul sari, dar și bărbați ce au renunțat la portul lor în detrimentul unui pantalon și al unei cămăși albe demult demodată pentru noi... Lume multă, colorată, printre grămezi de fructe așezate direct pe trotuar... Doamne, câte fructe am putut mânca în India! Lumină orbitoare, culori vii, oameni măslinii, flori și ghirlande, izuri și mirosuri, aer încins, strigăte din toate părțile, ricșe, animale, mașini, biciclete... Spitalul-ashram este situat pe strada Nirmala Devi
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
oameni - în care nici măcar nu aveai unde să pierzi un ac - ocupa incinta. Doar un metru am reușit să avansez, undeva, pe lateral și m-am blocat! În condițiile date nici nu mi-aș fi dorit să iau loc deoarece, așezat fiind, nu mai aveai posibilitatea să te miști în vreun fel: erai susținut din toate părțile de vecini: deloc confortabil! Eu, cel puțin, la un moment dat am ajuns să stau într-un picior. Din fericire, am prins doar finalul
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
împlinesc și satisfac doar prin munca sahaj, dar sunt și perioade în care simt nevoia și de altceva, când atenția mea percepe și alte frumuseți - mă refer la cele pământene - când trăirile mele spirituale scad (scad?!) în intensitate? În fața computerului așezat, în acele clipe nu știu ce să scriu! Parcă mi-aș acorda un moment de respiro în vederea muncii viitoare. La început am fost îngrijorat, m-am învinovățit chiar! Apoi, mi-am dat seama că acesta-i programul, legea complement ariilor de care
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
și alte cărți, care, după aceea, au circulat ca o bibliotecă privată. V.A. : Și Securitatea n-a intervenit ? A.M.P. : Era un băiat dintre noi care avea mereu necazuri. Erau două categorii de oameni : oameni care erau mai bine așezați și cărora, la drept vorbind, Securitatea nu prea avea ce să le facă. A mai fost și situația asta ambi‑ guă, oficial, prin revistă luptam pentru un fel de libertate a cuvântului și aveam mereu discuții pe față cu partidul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
s-a format o clasă mijlocie, Danemarca, deși o țară foarte rurală, în secolul al XIX-lea a făcut câteva reforme absolut extra‑ ordinare. V.A. : Am fost în Danemarca și am avut impresia unei lumi rurale, provinciale chiar. Foarte așezată, deloc stre‑ santă, bucolică aș zice. A.M.P. : Da, dar e aparent o lume rurală, e lumea post‑ materială. Pentru că lumea rurală, de fapt, e o lume materială, de supraviețuire, și din aia vrei să ieși. E lumea care nu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a legat limbile". Constatînd disponibilitatea de a colabora cu regimul comunist a unor personalități culturale, mulți dintre ei păcătuind din frivolitate, "fie cu un miticism solemn ( G.Călinescu), fie cu o condescendență rușinată (T.Vianu), fie cu un cinism mereu așezat (Mihai Ralea), fie cu un neo-ciocoism estet (Al. Rosetti)", autorul volumului Românește consideră că talentul singur nu îndreptățește și nici nu justifică abdicarea morală, prostituția partinică, alegerea blamabilă a Academiei comuniste, în timp ce alții, cei care au refuzat-o, au preferat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
A venit președintele și a plătit pariul. Apoi s-a întîmplat ca la șah: domn' Costel a devenit președinte, iar președintele s-a făcut bufetier!". În libertate, după căderea dictaturii, nu se mai arată interesat să plece din țară, om așezat, cu familie, mai primise și cele șase hectare de pămînt ce le avea moștenire, așa că va concluziona: democrația trebuie să fie la fel și la Chicago și la Darabani! Gheorghe Dubiț (n. 1923) din Mileanca, dascăl de biserică, este arestat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
acelei pături a lumpenului de orice fel - observat și de Marx! -, indivizi care, nesiguri de ei, de originea lor, fără nici o pregătire profesională (vezi Dej sau Ceaușescu!Ă, se „răzbună” asupra celor care fac parte dintr-o pătură sau clasă așezată și care participă la efortul național de producție și educație. (Este, Încă o dată, poate, nu inutil de a observa cum, Într-unul din romanele de Titus Popovici, Setea, prezent În manualele școlare vreo patru decenii și „normă” a indicațiilor „superioare
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]