3,948 matches
-
un punct de trecere obligatoriu"136. Context și contextualizare în analiza limbajului politic Conceptul de context este indispensabil și problematic în același timp, deoarece multiplele accepțiuni ale termenului, vizând statutul participanților la actul de comunicare, aspectele spațio-temporale imediate, dar și accepțiuni globale, mult mai extinse, generează utilizarea lui în domenii extrem de variate și fără delimitări preliminare ale semnificatului. Definită frecvent ca știință a contextului, pragmatica distinge diferite tipuri de context, sau, altfel spus, diferite niveluri de structurare a contextului: a) context
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
spună despre sine că este liberal: "Noi declarăm, și aceasta din toată puterea conviețiunii noastre, că suntem liberali în toată întinderea cuvântului și în tot adevărul său"340. Afirmații de acest gen apar deseori în corpul articolelor, având la bază accepțiuni particulare ale liberalismului: "Toate libertățile înscrise în Constituția noastră le iubim și le sprijinim; departe de-a urmări răsturnarea lor, le-am apăra, din contra, împotriva acelor ce ar voi să se atingă de ele"341. 4.4.2. Specialistul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a străinilor, distrugerea industriei naționale; xenocrație stăpânire prin furișare și înveninare ș.a. Polisemia este întreținută și de varietatea contextelor de utilizare a unor cuvinte polisemantice precum naționalism, libertate, liberalism, conservatorism, putere, socialism ș.a. De cele mai multe ori, jurnalistul semnalează cu grijă accepțiunile cuvintelor, mergând până la sensurile lor etimologice, limitând astfel ambiguitatea semantică a termenilor: "Iată originea cuvântului "cinic". Însemnarea originară a cuvântului este deci: discipol al filozofului socratic Antistene. Școala cinică e totodată muma școalei stoice. Mai târziu, și mai ales de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic reprezentat ș.a.). Investigarea publicisticii lui Mihai Eminescu nu poate face abstracție de mediul germinativ al textelor, de contextul istoric și socio-cultural al epocii și nici de rolul și specificul presei în această perioadă. Majoritatea pragmaticienilor atribuie conceptului de context accepțiuni largi, care înglobează atât componenta lingvistică, cât și cea extralingvistică. Potrivit lui Hermann Parret 427, contextul integrează cinci componente: contextul verbal sau co-textul, contextul existențial al referințelor, contextul situațional, contextul acțional al fragmentelor discursive ca acte lingvistice și contextul psihologic al
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
artă, ar fi o formă de manifestare a unei lipse de cultură, caracteristică unor persoane cu un redus bagaj intelectual. E o modalitate binecunoscută de a cataloga ceva fără să fi cercetat Îndeajuns pentru a Înțelege, deoarece, este necesară depășirea accepțiunii comune a termenului de “naiv” și “naivitate”. Așa cum observa V. E. Mașek, acest proces implică “o judecată de valoare ... aceea că naivitatea, ca stare de spirit, nu reprezintă o deficiență, o formă de retrogresiune sau de dezvoltare Întîrziată, ci un
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
despre un lucru că este "Alexandru cel Mare" sau că este "planeta Venus" la fel cum spunem despre un alt lucru că este de exemplu verde. Dacă cineva tratează ambele cazuri la fel de ușor se poate spune că el nu deosebește accepțiunile cuvântului "este". Atunci când spunem că ceva este verde cuvântul este folosit în calitate de copulă, în calitate de simplu semn verbal al enunțării. Atunci când spunem că un lucru este Alexandru cel Mare sau planeta Venus este apare folosit la fel ca semnul egalității în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
există în lumea actuală și este astfel încât pentru nici o lume w și ființă y, mărimea lui y în w nu depășește mărimea lui x în lumea actuală. Oppy este de părere că prima premisa a acestui argument poate avea două accepțiuni, în funcție de modul în care este percepută "lumea actuală". Dacă este percepută simplu ca lumea noastră, atunci un agnostic nu va accepta premisa 1 cu toate că argumentul poate părea valid. Dacă nu este percepută astfel, atunci argumentul nu este valid 249. Unii
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că schimbarea nu este permisă în Dumnezeu. Plantinga pare în operele sale familiar cu opera lui Charles Hartshorne, dar nu este la fel de clar că ar fi conștient de teismul neoclasic propus de acesta 316. Charles Hartshorne și Alvin Plantinga au accepțiuni diferite și despre ceea ce ar trebui să se înțeleagă prin "este mai mare decât". Hartshorne consideră că se poate face o comparație între lucruri sau ființe în ceea ce privește admirația sau respectul pe care îl avem față de acestea. Din acest punct de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Brânzilă în lucrarea „Geologia părții sudice a Câmpiei Moldovei”, remarca faptul că „ studiul geologic al depozitelor sarmațiene din sectorul dintre Miletin, Bahlui și Prut arată o alcătuire puțin încurajatoare pentru punerea în valoare a unor resurse de natură minerală în accepțiunea tehnologiilor actuale”. Autorul evidențiază, de asemenea, că în alcătuirea depozitelor sarmațiene din această parte a Câmpiei Moldovei, ponderea cea mai mare o reprezintă argilele, după care urmează nisipurile, aceste materii prime fiind valorificate pe plan local. Așadar, subsolul comunei Șipote
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
la creația divină, adică creația din nimic. Abia În secolul XX „expresia de «creator» a Început să se aplice la Întreaga cultură umană, să se vorbească despre creație În știință, despre o politică creatoare, despre creatorii tehnicii noi”2. În accepțiunea actuală conceptul de creativitate a fost introdus În psihologie și știință de psihologul american Gordon Willard Allport (1897-1967)3, În anul 1937, pentru a desemna o formațiune de personalitate (creativitatea ne putând fi limitată doar la unele dintre categoriile de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la creația divină, adică creația din nimic. Abia În secolul XX „expresia de «creator» a Început să se aplice la Întreaga cultură umană, să se vorbească despre creație În știință, despre o politică creatoare, despre creatorii tehnicii noi”2. În accepțiunea actuală conceptul de creativitate a fost introdus În psihologie și știință de psihologul american Gordon Willard Allport (1897-1967)3, În anul 1937, pentru a desemna o formațiune de personalitate (creativitatea ne putând fi limitată doar la unele dintre categoriile de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
un continuum și, În același timp, un discontinuum. În general, din aceste definiții nu lipsește mențiunea prin care creativitatea este considerată ca fiind capacitatea de a imagina și a realiza ceva nou, original. Alexandru Roșca scrie: „Termenul de creativitate are accepțiuni diferite, care nu se contrazic, ci mai degrabă se completează... În definițiile date, accentul este pus uneori pe produsul creat, alteori pe procesul creator, iar alteori pe persoana creatoare. Mai frecvent, creativitatea este considerată ca fiind un proces, care duce
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
un continuum și, În același timp, un discontinuum. În general, din aceste definiții nu lipsește mențiunea prin care creativitatea este considerată ca fiind capacitatea de a imagina și a realiza ceva nou, original. Alexandru Roșca scrie: „Termenul de creativitate are accepțiuni diferite, care nu se contrazic, ci mai degrabă se completează... În definițiile date, accentul este pus uneori pe produsul creat, alteori pe procesul creator, iar alteori pe persoana creatoare. Mai frecvent, creativitatea este considerată ca fiind un proces, care duce
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
descrisă magistral de Piaget În epistemologia sa genetică. Când vorbim de inteligență, ca o aptitudine generala, avem În vedere implicarea ei cu succes În foarte multe activități. Vizăm nu atât conținutul și structura ei psihologică ci finalitatea ei. O asemenea accepțiune este Însă limitată deoarece știm că există nu numai o inteligență generală, cu ajutorul căreia rezolvăm cu succes o multitudine de activități, ci și forme specializate de inteligență (teoretică, practică, socială, tehnică, științifică) ce permit finalizarea cu succes doar a unui
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și forme specializate de inteligență (teoretică, practică, socială, tehnică, științifică) ce permit finalizarea cu succes doar a unui singur tip de activități. In acest caz, se pare că definirea ei ca sistem de operații este mai convenabilă. Oricum, cele două accepțiuni sunt strâns legate Între ele, neputând fi considerate independente una de alta. De aceea se recurge la o definiție compozită: inteligența este capacitatea globală de cunoaștere a lumii, gândire rațională, capacitatea de a Învinge provocările vieții. Comentatorii acestei definiții arată
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
descrisă magistral de Piaget În epistemologia sa genetică. Când vorbim de inteligență, ca o aptitudine generala, avem În vedere implicarea ei cu succes În foarte multe activități. Vizăm nu atât conținutul și structura ei psihologică ci finalitatea ei. O asemenea accepțiune este Însă limitată deoarece știm că există nu numai o inteligență generală, cu ajutorul căreia rezolvăm cu succes o multitudine de activități, ci și forme specializate de inteligență (teoretică, practică, socială, tehnică, științifică) ce permit finalizarea cu succes doar a unui
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și forme specializate de inteligență (teoretică, practică, socială, tehnică, științifică) ce permit finalizarea cu succes doar a unui singur tip de activități. In acest caz, se pare că definirea ei ca sistem de operații este mai convenabilă. Oricum, cele două accepțiuni sunt strâns legate Între ele, neputând fi considerate independente una de alta. De aceea se recurge la o definiție compozită: inteligența este capacitatea globală de cunoaștere a lumii, gândire rațională, capacitatea de a Învinge provocările vieții. Comentatorii acestei definiții arată
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cu o multitudine de colectivități, personalitatea sa socială este multiplă. Eul social asigură În primul rând coeziunea, stabilitatea grupului, conservarea ordinii sociale, reproducerea structurii sociale; el are Însă și rolul de a normaliza, de generalizare a unui comportament și În accepțiunea etnometodologică de familiarizare cu un comportament original și de Creativitate și progres tehnic 28 al fixa, stabiliza, obiectiva În instituții. Cu alte cuvinte, eul social este esențial În schimbarea socială, el nu este disociabil de eul personal decât În plan
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cu o multitudine de colectivități, personalitatea sa socială este multiplă. Eul social asigură În primul rând coeziunea, stabilitatea grupului, conservarea ordinii sociale, reproducerea structurii sociale; el are Însă și rolul de a normaliza, de generalizare a unui comportament și În accepțiunea etnometodologică de familiarizare cu un comportament original și de Creativitate și progres tehnic 28 al fixa, stabiliza, obiectiva În instituții. Cu alte cuvinte, eul social este esențial În schimbarea socială, el nu este disociabil de eul personal decât În plan
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
tunelul osos dintre clavicula și coasta I), complicații caracteristice abordului de venă subclaviculară și lipsind în cazul cefalicei. În ceea ce ne privește, utilizăm în mod frecvent și abordul de venă axilară prin metoda Belott (puncție în regiunea extratoracică), care în accepțiunea noastră oferă condițiile unei vene centrale mari, comparabilă cu vena subclaviculară, dar fără dezavantajele/complicațiile acesteia (pneumotorace, crush-phenomenon). 2. Odată obținut accesul venos se tentează abordul sinusului coronarian cu ajutorul kit-ului special de implant care oferă diferite variante de catetere
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
fiziologic (dacă situația hemodinamică o permite), combinat cu 2×600 mg acetilcisteină/24 ore [8,10,13,14]. Există și implantatori extrem de experimentați care pot și efectuează plasarea sondei de ventricul stâng chiar și fără angiografia de sinus coronar. 4. Accepțiunea actuală generală este că plasarea ideală a sondei de ventricul stâng se face la nivelul postero-lateral, această zonă oferind rezultate optime atât imediate cât și la distanță. Stimularea apexului ventriculului stâng sau a peretelui anterior este descurajată pentru că poate fi
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
înțelegerii fenomenelor la nivel molecular, precum și a dezvoltării cercetării în domeniul geneticii, s-au conturat treptat câteva entități alături de care face parte și CMH. Astfel, în 2006, Societatea Americană de Cardiologie, aduce noi definiții și clasificări privind cardiomiopatiile. Acestea, în accepțiunea Maron et al., reprezintă un grup de boli ale miocardului asociate cu disfuncții mecanice și/sau electrice și care duc, de obicei, la hipertrofie sau dilatare ventriculară și care se datorează unor cauze variate - cel mai frecvent genetice. Cardiomiopatiile pot
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
Dar atârnă de el să se asemene sau nu cu Dumnezeu, și această posibilitate stă în libertatea voinței lui, care are în față modelul de perfecțiune morală Iisus Hristos. Astfel conceptul de chip sau imagine a lui Dumnezeu are o accepțiune general omenească, iar cel de asemănare una specific creștină. Gradul culminant al chipului lui Dumnezeu în om e geniul, care poate să fie sau nu creștin; gradul culminant al asemănării e sfântul, care nu poate fi decât creștin. Dacă există
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dată prin Iisus Hristos, se realizează mai departe în colaborare cu sfântul. Din punctul de vedere care ne preocupă, uneia îi atribuim creația culturală, iar celeilalte lucrarea morală, fără să înțelegem o separație categorică între amândouă. Astfel, ideea teandrică, în accepțiunea ei generală, ne pune în față geniul ca vestitor sau ca profet natural al unei ordini de perfecțiune superioară lumii noastre, simbolizată în plăsmuirile lui; precum în accepțiunea ei specific creștină, aceeași idee teandrică ne pune în față pe sfânt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fără să înțelegem o separație categorică între amândouă. Astfel, ideea teandrică, în accepțiunea ei generală, ne pune în față geniul ca vestitor sau ca profet natural al unei ordini de perfecțiune superioară lumii noastre, simbolizată în plăsmuirile lui; precum în accepțiunea ei specific creștină, aceeași idee teandrică ne pune în față pe sfânt, în a cărui perfecțiune morală contemplăm un semn al perfecțiunii veșnice. În lumina acestei concepții, cultura, care e altceva decât natura, cuprinde în sine un sens profetic, convergent
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]