7,862 matches
-
uriașe, pești tigru, rechini și delfini. În acvariile mici de la fiecare nivel și în acvariul central poți să vezi peștii și alte viețuitoare marine care provin din toate marile și oceanele lumii. Acvariul central este o construcție impresionantă - coborî în adâncuri. Interiorul acvariului de forma unui inel cilindric reproduce fidel oceanul. Pe masura ce coborî în interiorul acvariului, intri în habitatul natural al viețuitoarelor marine de la diferite adâncimi, într-o replică fidelă a mediului lor natural. Sunt pești de suprafață, de recif, anemone, meduze
UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE DESTINAŢII TURISTICE DE PE COASTA DE EST A SUA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357064_a_358393]
-
uitat la mine cum arăt și mi-a aranjat puțin hainele. Din biserică se auzea un cântec trist, îngânat, și zvon adânc de clopot cobora parcă din cer, nu din turla bisericii. De cum am trecut pragul bisericii, am simțit în adâncul inimii un fior de uimire și bucurie. Dar, uimirea nu a ținut mult deoarece, în mintea mea de copil, credeam că tot ce se întmplă acolo era un joc de oameni mari care începuse când am ajuns noi și preotul
INOCENŢA COPILULUI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357100_a_358429]
-
Lila, publicat în Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011. PE STRĂZILE PAVATE CU FRUNZE USCATE Pe străzile pavate cu frunze uscate Vin îngerii și ne cîntă noapte de noapte Și florile cad de niciunde suave Cînd se coc în adîncuri schelete de nave Obstacole vagi se înșiră-n amiază Cînd luna e pură și ne luminează Și trecem prin zile și nopți că eroii Striviți de amploarea fecunda a ploii Iar pasărea zboară că un fulg de zăpadă Cînd îngerii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
fulg de zăpadă Cînd îngerii vin, bieți circari, să ne vadă ! Citește mai mult PE STRĂZILE PAVATE CU FRUNZE USCATEPe străzile pavate cu frunze uscateVin îngerii și ne cîntă noapte de noapteși florile cad de niciunde suaveCînd se coc în adîncuri schelete de naveObstacole vagi se înșiră-n amiazăCînd luna e pură și ne lumineazăși trecem prin zile și nopți că eroiiStriviți de amploarea fecunda a ploiiIar pasărea zboară că un fulg de zăpadăCînd îngerii vin, bieți circari, să ne vadă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
folclor românesc, la rândul lui ales din bogăția, varietatea și vastitatea culturii țărănești căreia Floarea-artista, i-a luat de desupra oglinda aurorală iar din miez inima florilor spirituale. Camprin anul 1920, Ovid Densusianu zicea, privitor la culegerea de folclor:„În adâncurile materialului sunt de părere să se țină seama nu numai de folclorul tradițional, ci și de cel de actualitate, adică de tot ce arată cum se răsfrânge în sufletul poporului viața în care el participă”. S-a scurs aproape un
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
că nu se gândise mai de demult la treaba asta. „Ba nu! Bunicu’ o să-mi facă undiță și o să mă învețe cum se prinde peștele. Ce? Eu nu am grijă de Bătrâna lui?” își schimbă el hotărârea privind supărat în adâncul albiei pârâului. Mulțumit de ideea ce-i venise, se propti cu o mână de bârnele podului și se ridică în picioare. Privi cerul senin, se uită în direcția soarelui și apoi la umbra proiectată pe pod de trupul său firav
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
din trupul unei femei care se simte femeie pentru fiecare minut al vieții sale profunzime într-o lume croită de ea femeia ce simte frumusețea durerii născută trăită și sfârșită prin sufletul ei trăiește fiorul tălpile ating bucurii mușcă din adâncul ascuns un alt fior aceiași femeie un suflet care atinge miracolul divin mă înclin ție femeie cuprind palme sfioase tu te învăluie-n speranță altar sfânt dătătoare de viață. Referință Bibliografică: Cuvântul / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CUVÂNTUL de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357224_a_358553]
-
nu are nevoie de cuvinte și de aceea oamenii devin din ce in ce mai înstrăinați. Aceștia nu au cum să înțeleagă frumusețea și profunzimea unor versuri care spun că iubirea “Nu e nimic și totuși e/ O sete care-l soarbe/ E un adânc asemenea/ Uitării celei oarbe”, ori a altor versuri eminesciene sau ale ălor romantici. Pentru ei romantismul este ceva desuet dar, recunoscând sau nu, fiecare om își dorește cu toată puterea ființei sale să fie iubit. Trebuie să ne amintim și
DACA DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357284_a_358613]
-
Ediția nr. 319 din 15 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezii de Al.Florin ȚENE Contradicție Clipele vin,tu atunci pleci Azurul hrănește tăria Iar marea înghite biblioteci Când se scaldă-n ea Maria. Toate tainele celeste Le ascunde în adâncuri Dumnezeu, Tu te strecori în poveste Odată cu marea, mereu... La fereastră marea se frământă Și te văd venind dinspre vâltori Beția în mine încă mai cântă Când, cu paharul, sorb marea în zori. Concert în lipsa mea Suflă soarele în trompeta
CONTRADICŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357371_a_358700]
-
și pământul care uscat de dor te-absoarbe-n pripa, ca râul pe izvor, din dulcea-nvăluire iubirea ne sporește suntem doi feti frumoși, veniți dintr-o poveste. Eu mă las furat de vraja-ți, tu-mi trezești tainici fiori răscolindu-mă-n adâncuri, mă înalt, plutesc și zbor, revenit din lumi celeste, mă las iarăși ție pradă și stârnindu-te iubito, nu las noaptea să se piardă. Doamne, focul gurii tale simt cum arde al meu trup și dornic de răzbunare îți răspund
RĂMÂI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357356_a_358685]
-
simt cum m-aprinzi. Te ascunzi, te știu șireato, iti ferești ochii și gură dar în lupta asta dreapta trupul tău e-al meu de-acuma. Tu te-ntinzi, ușor, că visul, eu pătrund ușor în noapte răscolindu-te-n adâncuri, trezind plăcerile toate, gemi ușor, ușor mă-nvălui, mâna ta vrea să mă cheme mă cuprinzi, mă strângi în brațe, vreau să plec și nu se poate, simt că-ți place, lăsând jocul, înrobiți acum de pătimi amintirile iubirii umplu
RĂMÂI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357356_a_358685]
-
pas Mă mut în florile de mai să miros a tinerețe frunzele trufașe suite pe ramuri îmi întorc spatele căutând reflectoare cochete primăvara mea zgribulește a lapoviță blândețea - inundată de ninsoarea fluturilor rătăciți dacă vrei să vezi visul liniștii râvna adâncului ascuns în lut plânsul trunchiului scorțos dacă vei auzi animalul speriat creanga rănită de colțul cerului poate vei atinge mâna mea în aparență Suzana Deac Referință Bibliografică: Moare primăvara la pas / Suzana Deac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 340
MOARE PRIMĂVARA LA PAS de SUZANA DEAC în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357400_a_358729]
-
moarte; lumina lunii descoperea pe rând porțiuni din țărmul mării răvășit de coșmarul furtunii; dincolo de dig, într-o mică lagună între stabilopozi, un voal verde-albastru plutea în dansul valurilor liniștite, împăcate cu soarta, aceeași de nesfârșite vremi...Dintre valuri, din adâncuri, din tainice ascunzișuri un murmur de note neobișnuite, înlănțuite întrun lanț de sunete astrale, apăsau pe clape nevăzute silabe răzlețe: i-lo-na,le-an-dru... Referință Bibliografică: Din tainele mării- proză scurtă / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 326, Anul I
DIN TAINELE MĂRII- PROZĂ SCURTĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357393_a_358722]
-
unde înfloresc păpădiile două câte două la poarta dintre ulițe șoptesc frunzele de bujor în noaptea bordo și deschizătura de ie aruncă o reflecție din povestea cu litere în care ai uneltit cu șapte stele căzătoare să vă întâlniți în adâncul fântânii în mlaștina tăcerii pe chipul meu se întinde o rugăciune fără sfârșit -Ești deștept străine, a exclamat mulțimea cifrelor! Vom asculta de sfatul tău. -Oamenii din casa timpurilor, având dreptul și ei la cuvânt, vor include timpurile în diferite
ORAŞUL AMESTECAT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357415_a_358744]
-
provocările, nevoia de cunoaștere, de înțelegere, de explicație a substanței vieții, străduindu-mă să le încarc cu noi valențe. Caut mereu cu înfrigurare cuvântul cel mai limpede precum argintul lămurit de foc. Încă se mai luptă în mine lumina din adâncuri să iasă la suprafață prin crăpăturile întunericului, gânduri decantate în pagini de carte, în dulcele grai al neamului nostru. Nu pot nici acum să renunț la strădania de a valorifica eficiența tezaurului limbii noastre și după puterile mele să-i
SPICUIRI DESPRE VIEŢUIREA MEA ÎN SPAŢIUL LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357429_a_358758]
-
devenea aspirație, împătimitul, mit și destin ! Într-o risipire stelară de care era vinovată România, personalitățile ei se pierdeau, cu o extremă generozitate față de uitare. Dar, după cum filoanele aurifere nu ar exista pentru nimic, atâta timp cât nu sunt scoase din noaptea adâncului pământesc, în ce o privește pe soprana Virginia Zeani, pe parcursul câtorva ani recenți a fost readusă ochilor și inimii românilor, în care oamenii de valoare găsesc case primitoare. Ocaziile se datorează primirii din partea Majestății Sale Regelui Mihai a decorației „Nihil
VIRGINIA ZEANI. O VOCE LUMINOASĂ, DE APROAPE TREI SFERTURI DE VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357438_a_358767]
-
și sufletul, încercând să dezvăluim și să pătrundem în profunzimea temelor fundamentale ale d-lui George Roca ... Poetul George Roca, plecat de pe tărâmurile mitice ala Transilvaniei, unde susură de milenii izvoarele scrisului de la Tărtăria, este în ultima instanță și în adâncul sufletului lui un Orfeu rănit, care plecat din patria sa și a strămoșilor lui în lume, cântă pământul natal, frumusețile locurilor în care a copilărit, dorul de leagănul strămoșesc, de părinți, de Hiperboreea pe care o are în suflet purtând
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
această căutare-odisee etenă prin lume. Scrisă într-un stilul care ne aduce aminte începuturile poeziei românești și care-i dă un farmec aparte și o uimitoare puritate, poezia aceasta ne-a mers la sufletul, dezvăluindu-ne miezul îndurerat, „incandescent”, al adâncului sufletesc, de aceea o vom reda în întregime: „M-am născut acol' departe/ Într-un oraș din Ardeal/ Și-am să mor printre străini/ Pe-al Pacificului mal.// Dorul mă macină-ncet/ Și-mi aduc cu drag aminte/ De strada
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
o ars poetică inventată de el. Unele poezii al domnului George Roca, ascund sub textul jucăuș, întrebări și deschideri existențiale grave ... Ca și cum ai merge pe o câmpie dulce și te-ai trezi brusc pe marginea unei prăpastii amețitoare, pentru că în adâncul ei se vede cât se poate de limpede și de mare Adevărul: „Câteodată,/ când pe insula fericirii/ ne simțim singuri,/ invităm prieteni dragi/ să ne însoțească/ și să împărtășească/ bucuriile noastre.// Și astfel,/ se produce o simbioză/ care vindecă sufletul
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
cu Divinitatea, ca de la persoană la persoană, în chip tainic. Nu e un colocviu distant ci, intim, aproape familiar, ca între părinți și copii. Poetul îi cere lui Dumnezeu să-și pună Atotputernicia în cuvinte și să trimită oamenilor povești. Adâncurile lui lirice, pline de înțeles sunt comori de spiritualitate românească. El știe să pună punctul pe „i” și „degetul pe rana de veacuri” a românului. Merge până-ntr-acolo că scoate cu ciutura ideii, o dată cu apa proaspătă, frumuseți fără seamăn
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
cota cea mai înaltă. Prin largul fluviu al evenimentelor vieții noastre trecătoare, din când în când, gândul are acest bun obicei, să se oprească la câte un fapt de viață deosebit pentru a-i asculta pulsul, pentru a-i lumina adâncurile încercând să prindă firele înțelegerii și al mersului lumii acesteia și nu de puține ori cu intenția de a-l avea model. Unele ar putea fi chiar modele strălucite bune de așezat în manualele școlare, modele de care avem nevoie
UN GÂND PENTRU ANCA PETRESCU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357466_a_358795]
-
și ești nevoit în această perioadă să te faci că muncești, băutura și banii care s-au terminat, precum și gagicile care umblă înfofolite în palton și încălțate cu galoși, ar fi câteva din motive, însă suficiente să te prăbușească. Din adâncurile întunecate ale fiecărui om, dintre scheletele a sute de sarmale, caltaboși, cârnați, kile de tobă, țuică, bere, vin și zeamă de varză, se ridică rânjind spectrul suicidului, iar gheara sa rece strânge beregățile poporului muncitor. Normal, poporul, după ce stoarce ultima
PUNGA DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357472_a_358801]
-
bate/ în inimă/ și-n urechi/ cu același sânge: / Mi se spune:/ Uite.../ trece pe lângă case/ venind la tine/ pe jumătate gol..." (Mi se spune). Gnoza din versurile lui sunt, în realitate, o comunicare providențială, cauzată de lumina spirituală din adâncul adâncurilor inimii noastre care-i suflă în pânzele versurilor adieri misterioase venite din metafizica Orientului mistic de care autorul este îndrăgostit până la contactul fizic cu el și până într-acolo încât a reușit să realizeze o policromă și trepidantă "Nuntă
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
în inimă/ și-n urechi/ cu același sânge: / Mi se spune:/ Uite.../ trece pe lângă case/ venind la tine/ pe jumătate gol..." (Mi se spune). Gnoza din versurile lui sunt, în realitate, o comunicare providențială, cauzată de lumina spirituală din adâncul adâncurilor inimii noastre care-i suflă în pânzele versurilor adieri misterioase venite din metafizica Orientului mistic de care autorul este îndrăgostit până la contactul fizic cu el și până într-acolo încât a reușit să realizeze o policromă și trepidantă "Nuntă a
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
Articolele Autorului Apoteoza Citesc versurile profesorului în întuneric, ele strălucesc ca niște ochi de pisică, ca țigările unor puști sub scară, ca părul ielelor electrizat sub ramuri, ca nucleele sub microscop, ca urechile doamnelor la teatru, ca submarinele ieșite din adâncuri, aprind lumina și totul se risipește, în fața mea stă mut - profesorul ************************ Numai copacilor morți le place focul, spunea profesorul îngrijorat, cineva se uită la cer și deschise o umbrelă înflorată, un gând mărunt poate fi grădinar pentru întreaga lume, cine
APOTEOZA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357510_a_358839]