21,412 matches
-
nu se lase mistificat de ideologul băștinaș. Înregistrând un anumit obicei într-o comunicare oarecare, antropologul va înregistra și explicația pe care membrii respectivei comunități o asociază cu obiceiul respectiv. Nu este deloc necesar însă ca această explicație să fie adecvată, adică să reflecte modul real de gândire (colectivă, practică, spontană) care a dus la elaborarea obiceiului în cauză. Concluzia acestei analize este că, dacă istoricul ar dori să știe de ce un actor istoric și-a pus în minte un anumit
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
condiții la formele adecvate unor condiții modificate. Schimbarea condițiilor a dus, în primul rând, la schimbarea organizării sociale, și nu la perfecționarea rațiunii umane care produce aceste forme. Rațiunea este doar un simplu instrument de invenție a unor forme sociale adecvate la condițiile date. Aceasta este cauza pentru care criteriul raționalității nu este operant în estimarea evoluției sau progresului social. Lipsa sa de eficiență reiese foarte clar din faptul că filosofii secolului al XVIII-lea nu au reușit să-l utilizeze
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru calitatea generală a organizării șifuncționării societății. Nu ar fi deloc uimitor dacă următoarele decenii vor înlocui tot mai mult indicatorii strict economici ai dezvoltării unei țări prin indicatorii de calitate a vieții. Asemenea indicatori ar fi, evident, mult mai adecvați pentru a determina gradul de evoluție al unei societăți, performanțele ei generale. Să examinăm în continuare o altă problemă, oarecum mai tehnică, legată de ideea de progres social: cum se poate răspunde la obiecția referitoare la relativitatea valorilor umane? În
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unele mai bune, altele mai puțin bune. Pentru a alege o soluție, decidentul trebuie să exploreze posibilul său de acțiune și să identifice cât mai multe alternative. Uneori, el de-abia reușește să formuleze o soluție care pare să fie adecvată. Alteori, este capabil să formuleze mai multe soluții alternative între care trebuie să aleagă. 3. Evaluarea și ierarhizarea soluțiilor alternative. Chiar dacă decidentul a reușit să formuleze doar o singură soluție, înainte de a o adopta, el trebuie să o evalueze: să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
întruchiparea perfectă a raționalității computaționale, ci dimpotrivă. Calculatorul are de învățat de la om. Se cristalizează tot mai clar ideea că oamenii utilizează în mod real tehnici de gândire diferite de cele prescrise de modelul computațional, capabile să ofere adesea soluții adecvate la probleme cu un grad de complexitate care depășește cu mult posibilitățile raționale de tip clasic. Această schimbare de atitudine o găsim exprimată în cele mai diferite feluri. Suppes, în lucrarea citată, remarcă faptul că exigențele modelului clasic de raționalitate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reușit să o identifice. Pornind de la problema pe care o are de rezolvat, decidentul dezvoltă o activitate de cunoaștere. De îndată ce a reușit să formuleze o soluție care îi pare, pe baza experienței anterioare sau a unor considerente teoretice, a fi adecvată, va stopa căutarea de noi soluții posibile, adoptând-o pe aceasta. Formularea acestei strategii este oferită de Herbert A. Simon (1951, 1957). Observația fundamentală de la care pornește Simon este că sistemele reale dețin un set de criterii deacceptabilitate relativ laxe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
clar că Nadel descrie aici în termeni foarte clari tradiția colectivităților arhaice ca pe o variantă a strategiei satisfăcătorului. Prezența plusvalorii în complexul tradiției apare cu claritate în momentele în care, din cauza schimbării condițiilor, soluțiile recomandate încetează să mai fie adecvate. Chiar și în această situație, tradiția prezintă o mare inerție, continuând să persiste, fiind susținută mai mult de funcția sa de protecție împotriva incertitudinii. În plan individual, complementul tradiției este obișnuința: oamenii tind să respecte cu sfințenie modurile de acțiune
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
grad foarte ridicat de incertitudine. Desigur, și aceste norme sunt fundate pe o decizie: care sunt normele ce asigură posibilitatea maximă de reușită? Elaborarea de norme însă, simplificând și standardizarea problemelor, dând soluții tip care nu au pretenția să fie adecvate fiecărui caz, ci doar statistic situației generale, este de natură să reducă substanțial gradul de incertitudine. Incertitudinea privitoare la normele înseși este în mare parte redusă și ea prin autoritatea care sprijină aceste norme. Mecanismul autorității tinde să creeze un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a tablourilor clinice, de maniera în care se dezvoltă variabilele psihologice individuale și de mediu, și de schimbările de orice nivel atunci când se trece de la un stadiu acut la unul cronic. Ne putem, deci, întreba dacă modelul medical este întotdeauna adecvat în cazul tulburărilor psihice. Dintr-o perspectivă comportamentală, individul nu poate fi perceput doar în realitatea sa organică. Ar trebui ca acesta să fie întotdeauna studiat în complexitatea multiplelor sale retroacțiuni bio-psihosociale. In plus, chiar în cadrul sindromelor diagnostice, nu s-
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
stres puternică. Doamna B. ar dori să-și convingă iubitul să n-o părăsească. Ea cere să fie spitalizată pentru a se proteja de aceste amenințări de rupere a relației. Confruntat cu riscurile ca spitalizarea să nu fie o soluție adecvată în raport cu obiectivele terapeutice, terapeutul Doamnei B. îi cere să se gândească la consecințele - pozitive și negative - care, pe termen mediu și lung, le-ar genera o astfel de spitalizare. El face apoi un comentariu despre modelul analizei de soluții, pentru
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
alegerilor sociale (I): teoria jocurilor de două persoanetc "Modelarea alegerilor sociale (I)\: teoria jocurilor de două persoane" Rezumat. Acest curs servește drept introducere pentru modelarea alegerilor sociale, punând accentul pe teoria jocurilor. Printre subiectele în discuție se numără: în ce măsură este adecvat contextul alegerilor pentru științele sociale, natura premisei de raționalitate, specificarea preferințelor actorilor și rolul echilibrului în analiză. Acest curs explică jocurile de două persoane, atât cele cu sumă nulă, cât și cele cu sumă nenulă, în forme extensive și strategice
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
coaliției guvernamentale se opune în bloc majorității opoziției. Cercetătorul ar examina apoi procentajul mediu de deviere a legislatorului față de poziția partidului său, la nivelul respectivelor proiecte de lege. Întrebarea care se pune este dacă vreuna dintre acestea constituie o operaționalizare adecvată pentru conceptul în studiu. Date fiind problemele ridicate de operaționalizare, este adesea util să se adopte mai mulți indicatori pentru aceeași variabilă. În cazul în care constatările din proiectul de cercetare sunt robuste la nivelul întregii game de măsuri plauzibile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sau o distorsiune? Celălalt aspect al principiului călăuzitor al observațiilor este nevoia de a asigura o gamă de variație suficientă pentru variabila independentă. Distincția esențială se face între o populație și un eșantion. O populație include toate observațiile posibile și adecvate din punct de vedere teoretic care pot fi luate în considerare. Dacă acest lucru se poate face practic, trebuie inclusă întreaga populație în cercetare. În acest mod, nu se va neglija nici un grad de variație observabilă. Nu există motive să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ar putea fi tentați să includă propria lor națiune în orice studiu, sau, din motive de apropiere, ar putea să-și limiteze studiul la regiunea lor și să ignore comparațiile mai ample de la nivelul altor regiuni care ar putea fi adecvate. Axioma nestrămutată a cercetării științifice cere ca un studiu să fie astfel configurat încât să maximizeze încrederea în concluziile generale pe care le oferă. Doar în această situație este corect să se sublinieze situațiile individuale de interes special, pentru a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
unor reguli și formule de manual. Sarcina de a convinge un sceptic rezonabil este apăsătoare. Aceasta este doar foarte rar îndeplinită de descrierile narative, interpretările personalizate, sau de raționamentele post hoc. Structura unui test solid depinde de asigurarea unei variații adecvate la nivelul variabilei independente, de controalele asupra influențelor care se interferează și de un eșantion de observații reprezentativ pentru populația în ansamblu. Concluzia trasă dintr-un test solid include o afirmație care să explice relația centrală observată, cu recunoașterea variației
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și polimorfismul abordărilor sunt mai mult sau mai puțin cenzurate de instanța politică. Din acest punct de vedere, decembrie 1989 a adus pentru sociologia românească o relativă reintrare firească În normalitatea raportului mai sus amintit. Criteriile de evaluare trebuie deci adecvate În consecință. Așa cum istoria sociologiei românești postbelice - atunci când aceasta va fi scrisă În Întregime - va trebui să țină seama de această distincție, tot așa și portretul unor sociologi români care au evoluat succesiv În ambele intervale trebuie să aibă În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de la această comunicare, dar și cu trimitere la unele prezentate anterior, s-au pus În discuție două probleme metodologice esențiale: 1. problema eșantionării și a reprezentativității eșantioanelor În studiile comparative; 2. problema măsurii În care metodele calitative (observația, interviul) sunt adecvate pentru acest gen de studii, știut fiind faptul că metodele calitative scot În evidență mai degrabă specificul uneia sau alteia dintre regiunile studiate decât aspectele definitorii comune. Pentru abordarea aspectelor comune mai multor spații rurale s-a subliniat necesitatea existenței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fundament teoretic mai general. Noțiuni precum cele de capital social, sociabilitate, rețele sociale de interes, circuite de interacțiune Între guvernarea locală și participarea socială (vezi D. Sandu, Sociabilitatea În spațiul dezvoltării, Iași, Editura Polirom, 2003) se cer și pot fi adecvat integrate În limbajul de fundamentare a acestei metodologii. Restituirea Însăși, mai ales În forma ei de restituire de grup, se cere a fi mai bine fundamentată științific și organizatoric, simpla adunare a locuitorilor și organizațiilor teritoriale În aceeași sală, cum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cele dominante, heideggeriene, câteva concepte ale criticii franceze (J. Fourastié, Jean-François Lyotard, M. Clavel), dar și ale lui Adrian Marino, citat pe alocuri. Un cerc explicativ încadrează marea temă a naturii la Eminescu, poetica fiind descrisă ca una care se adecvează la „natura creatoare” în devenire, în care sinele poetului își descoperă identitatea. Iubirea eminesciană, expresie a „erosului românesc”, e descrisă ca participare a poetului la „visul ferice”, „visul misterios”, adică nostalgie a ființei solidare cu omul prin implicarea neființei intuibile
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
să explice întreaga modernitate și tranzițiile ce s-ar produce în interiorul ei, indiferent de timpul și spațiul social. În locul căutării unei paradigme sociologice unice și universale, s-a dovedit a fi mai profitabilă teoretic și mai benefică social prospectarea corespondențelor adecvate dintre tranzițiile modernității și paradigmele explicative din sociologie. În cele ce urmează, voi consolida „proiectul iluminist” societate și cel de știință socială, corespondențele dintre ele și gradul lor de (in)adecvare în raport cu configurările modernității și ale societăților actuale. 1.1
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ar fi necesară apărarea acelei margini a competiției ce oferă libertate de manifestare pentru calitățile personale. Individualismul rezultat cu necesitate din modul de configurare a societății moderne nu se realizează doar pozițional, rațional, birocratic, ci trebuie să dispună de spații adecvate de manifestare într-o lume „dezvrăjită”. „Dezvrăjirea lumii” devine astfel, după Weber, una dintre cele mai importante opțiuni ale modernității. De la „dezvrăjire” la crize și conflicte clasiale Am văzut că, începând cu proiectul iluminist și în întreaga literatură sociologică din
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Weber), datorită dinamicii dezvoltării sale și a forței de iradiere pe care o deține în alte sectoare. Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem în prezent este dacă acest concept de societate, derivat din proiectul iluminist, mai este adecvat pentru înțelegerea, explicarea și construcția societăților noastre contemporane. Cât de asemănătoare și cât de diferite sunt „societatea mea”, „societatea noastră” și „societatea altora” (oricare ar fi ei, „ceilalți”)? Cine poate vorbi în numele fiecăreia și al tuturor acestor societăți diferențiate? Să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ce reprezintă 70% din populația lumii) și a demonstrat, pe baza empirice, „că direcția dominantă a dezvoltării s-a schimbat în ultimul sfert de veac și că schimbarea în ceea ce se întâmplă este așa de fundamentală, că pare a fi adecvată descrierea acesteia ca «postmodernizare» mai degrabă decât ca «modernizare»”. Altfel spus, valorile postmaterialiste ale calității vieții și ale expresivității individuale s-ar substitui celor care în epocile precedente erau centrate pe nevoi ale securității economice și sociale. Așadar, destule analize
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
instalați și excluși se transformă: exclușii nu mai luptă doar pentru a scăpa de foame, pentru a-și asigura supraviețuirea fizică, ci și pentru a-și satisface alte necesități”. Aceste „alte necesități” trebuie specificate și caracterizate, trebuie formulate noi concepte adecvate „căutării identității” în condiții de excludere socială, dar întrebările care se ivesc în analiză sunt dificile: „Ce nume să i se dea? Privare de valoare? De sens? De amorul propriu și de respectul uman?” A formula răspunsuri la astfel de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pas. Temperarea pieței ar trebui asociată cu acele politici sociale centrate pe copii care să le ofere acestora un climat de dezvoltare similar celui familial. Mobilitatea ocupațională, oricât de individuală ar fi pentru a răspunde pieței, trebuie asociată cu stimulente adecvate pentru facilitarea mobilității familiale. Adică nu doar a soțului sau a soției, ci a familiei ca întreg. Reconstrucția familiei nucleare a modernității actuale rezultă concomitent din afirmarea egalității de gen și din acea schimbare a politicilor publice care ar compensa
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]