10,786 matches
-
Chronica Danorum et praecipue Sialandiae, în TM, 22-23. În același an [1226], Sfântul Francisc, eliberat de legăturile acestei vieți trecătoare, s-a întors bucuros la Cristos, pe 4 octombrie, în zi de duminică; după ce împlinise deja douăzeci de ani de când aderase în mod perfect la Cristos. Acest fericit, originar din orașul Assisi, în al treisprezecelea an al convertirii sale, a pornit spre Siria, s-a prezentat în grabă înaintea sultanului, a fost bătut, acoperit de ocări, dar l-a vestit pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
asculte predica, soții acestora au vrut să-l ardă pe rug ca pe un eretic. Dar a fost smuls din flăcări datorită maestrului Conrad și s-a întors la Paris. Mai târziu, traversând marea cu una dintre expedițiile organizate, a aderat la Ordin datorită predicării fratelui Elia, așa cum s-a afirmat, și a devenit o persoană cu o doctrină deosebită și un mare exemplu. 10. După ce a dat aceste dispoziții, Fericitul Părinte a început să reflecteze că, dacă își trimisese fiii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mutabilității umane și a limitării perfecțiunii divine care ar permite, în principiu, să ia naștere o astfel de sațietate. Faptul că înlăturarea ideii de a origeniștilor a avut un rol în evoluția noțiunii de la Sfântul Grigorie este recunoscut când acesta aderă la observațiile lui , dar nu joacă un rol crucial în interpretarea sa. Nici nu neagă faptul că problema sațietății este discutabilă în cadrul ideii gregoriene de înălțare nesfârșită spre Dumnezeu infinit, dar este critică pentru abordarea lui von Ivánka asupra înțelegerii
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
care bărbății nu puteau lua parte. Printre adeptele cultului se pare că era și Livia, care, de aceea, îl va hărțui pe Ovidiu, cu influența sa puternică pe lângă Augustus, într-un prim moment și pe lângă Tiberiu, mai apoi23. Însuși Ripert aderă la această soluție, adăugând la motivul religios unul de natură politică. Potrivit lui Ripert, Ovidiu avea relații de prietenie cu Augustus 24 și cu toți cei din rândurile aristocrației (nu în ultimul rând cu P. Fabius Maximus), care vroiau să asigure
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
puțin conturată de cercetătorul francez): pentru D'Elia, în schimb, carmen reprezintă ceva exterior vieții și spiritualității lui Ovidiu și, ca atare, aceasta nu poate constitui decât "cauza ocazională", cauza reală trebuind să fie căutată în mediul politico-spiritual la care adera poetul sau la care se gândea că poate adera. Ambele concluzii, a lui Boissier și a lui D'Elia, privite cu mai multă profunzime, includ fără îndoială și o mare parte de adevăr și noi niciodată nu am putea sublinia
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
schimb, carmen reprezintă ceva exterior vieții și spiritualității lui Ovidiu și, ca atare, aceasta nu poate constitui decât "cauza ocazională", cauza reală trebuind să fie căutată în mediul politico-spiritual la care adera poetul sau la care se gândea că poate adera. Ambele concluzii, a lui Boissier și a lui D'Elia, privite cu mai multă profunzime, includ fără îndoială și o mare parte de adevăr și noi niciodată nu am putea sublinia acest lucru cu mai multă forță și claritate. Acestei
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
este "fie ca toate acțiunile tale, și cele gândite și cele mărturisite, să fie pe placul Cezarilor". S-ar putea crede că Ovidiu este sincer, că încearcă să se controleze și că, în ciuda dificultăților de care se lovește, vrea să adere și el pe deplin la o asemenea schimbare de situație... sau poate este vorba de o mișcare dictată de gânduri și speranțe ascunse.... ? În orice caz, textul care urmează pare să-i atragă atenția lui Graecinus asupra datoriei sale față de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ai adevăratei aristocrații romane. Trebuie subliniată aici strategia politică a lui Augustus care a vrut să-i strângă în jurul lui pe toți cei care puteau să influențeze opinia publică 328. Nu știm cu exactitate dacă aceste personalități ale aristocrației romane aderau sincer la regimul augustan sau dacă își mențineau o poziție independentă, fiind practic la un pas de opoziție. Suntem înclinați într-o oarecare măsură să acordăm, încă din acest moment, în baza faptelor trecute deja în revistă, mai mult credit
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
propunem să ocupăm spațiul afectat gestualității, în cadrul lucrării de față cu prezentarea seriei de astfel de definiții, întrucat nu-i vedem utilitatea. Ne vom "mulțumi" cu definiția formulată de Lucica Wald, enunț pe care îl găsim cuprinzător și la care aderam cu toată convingerea: În sens larg se înțelege prin gest orice mișcare corporală, voluntară sau involuntara, purtătoare a unei semnificații de natură comunicativa sau afectiva. În cadrul acestui limbaj se disting gesturile propriu-zise mișcări ale extremităților corpului (cap, degete, brațe) și
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
viața politică românească într-un cadru european occidental la dreapta, centru sau stânga. Confuzia e provocată, în mare măsură, de circulația elitelor, a foștilor activiști de partid și a moștenitorilor acestora, a descendenților acestora în interiorul forțelor politice, la care ei aderă într-un mod pragmatic, în funcție de afinitățile sociale: în ciuda afirmării unei noi generații, adesea foști bursieri ai universităților occidentale sau foști stagiari în institute europene și americane, cea mai mare parte a clasei politice provine din fosta societate comunistă, care și-
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Irak, unde forțele românești sunt prezente cu fidelitate. Bucureștiul s-a asociat puternic luptei antiteroriste, ajungând să figureze pe lista alcătuită de Dick Marty pentru Consiliul Europei ca țară găzduind închisorile secrete ale CIA... România și-a adaptat politica regională aderând la "Marele Proiect Marea Neagră". Alianța cu Statele Unite securizează și onorează. Relația cu Uniunea Europeană este mai complexă. În primul rând, pentru că România este o țară europeană și se simte poate iritată de faptul că trebuie să demonstreze acest lucru în fața Comisiei
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
fostului palat regal al regelui Mihai. Cartierul este supravegheat cu strictețe. Circulația este interzisă vehiculelor fără autorizație specială. Toate mașinile străine sau românești înmatriculate în provincie sunt sistematic controlate. Ceaușescu ține un discurs de șase ore, cu trei pauze. Crede, aderă cu o sinceritate încăpățânată la ceea ce spune. Este în fruntea partidului din 1965. A inițiat o nouă epocă. Nu se pune problema să-și schimbe direcția: Ceaușescu îi condamnă cu fermitate pe acei conducători din Est care vor să se
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
bolșevică, transplantată și imitată fervent, idiomul oficial începând din anii 1945-1948, se caracteriza printr-un grad sporit de artificialitate și din pricina absenței totale a conceptelor și produselor discursive ale marxismului în viața intelectuală a României interbelice: cei câțiva intelectuali care aderaseră la comunism nu apucaseră nici măcar să-i asimileze cât de cât limbajul și viziunea, și cu atât mai puțin să le difuzeze, așa că primii ani ai noului regim au fost marcați de importul masiv al discursului stalinist de bază, cu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cu experiența aproape exclusivă a dublului limbaj, înclinate adesea în mod firesc să crediteze orice zvon, oricât de fantezist, de preferință față de declarațiile publice oficiale ceea ce le face uneori victime consimțitoare ale celor mai absurde teorii ale conspirației, la care aderă fervent și fără nicio detașare critică -, sentimentul fraudei și frustrarea de a nu o putea proba devin extrem de acute în lunile și anii care urmează evenimentelor din decembrie 1989. Sindromul revoluției furate și revendicarea adevărului despre revoluție devin astfel temele
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mai puțin surprinzător să constatăm că, pentru o mare parte dintre români, efigia noului regim democratic rămâne profilul acestui vechi activist de nădejde al Partidului Comunist. Autoritatea lui dovedește nu atât că românii ar fi naivi, cât că, fără a adera la ideologia comunistă, ei sfârșiseră prin a accepta regimul comunist ca legitim și întru câtva firesc. Asta explică și una dintre caracteristicile cele mai singulare ale personajului Iliescu, și anume faptul că discursul său, examinat în sine, este caracterizat de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de o cauză mai bună în favoarea tratatului politic cu Moscova, mai întâi în 1991, apoi în 1995-1996: un tratat care lăsa orice politică de alianțe a României la cheremul Federației Ruse, de vreme ce prevedea că niciuna dintre părțile contractante nu putea adera la alianțe fără acordul celeilalte părți. E limpede azi ca lumina zilei că, dacă ar fi avut un asemenea președinte și o majoritate de acest tip, România nu ar fi susținut niciodată acțiunea NATO și UE în Balcani. Iată de ce
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și UE în Balcani. Iată de ce, între altele, discreta complicitate a echipei Iliescu cu acțiunea minerilor din 1999, vizând eliminarea președintelui Constantinescu și a coaliției majoritare printr-o lovitură de stat, la care senatorul Vadim Tudor și partidul lui au aderat zgomotos, nu poate fi interpretată excusiv în termeni de politică internă. O Românie reticentă sau chiar ostilă războiului din Balcani pentru Kosovo ar fi impus cu certitudine americanilor și aliaților lor o lungă campanie terestră. O Românie aliată cu Milosevici
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Rusiei sovietice; el conținea în schimb acel articol care obliga ca fiecare dintre părțile contractante să ceară aprobarea celeilalte pentru orice alianță politică sau militară pe care ar proiecta-o, ceea ce însemna, în fapt, că România nu ar fi putut adera nici măcar la UE, ca să nu mai vorbim de NATO, fără acordul Federației Ruse. Într-o declarație de presă extrem de severă, președintele CDR a denunțat termenii tratatului, care escamota întregul contencios istoric al raporturilor României cu Rusia și lua ca ostatec
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
care nu ar fi susținut niciodată măsurile radical anti-comuniste pe care le așteptau susținătorii fervenți al Convenției, nu avea cum să aplaude rezerva CDR în a îndeplini acele puncte din programul electoral la care acest electorat de ultimă oră nu aderase niciodată; în schimb, scăderea nivelului de trai și inflația brutală care au urmat primelor măsuri radicale de reformă economică, tensiunile adesea stridente, masiv puse în scenă de presă, din sânul unei coaliții compozite, a cărei funcționare șoca opinia publică, obișnuită
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în 2007. Fie vi se va răspunde, cinstit "nimic", fie interlocutorul își va aminti vag numele lui Ceaușescu. Sau, mai rău, vă va vorbi despre copiii abandonați și despre cerșetorii din metroul parizian. Cu toate astea, România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană începând cu 1 ianuarie 2007, alăturându-se astfel celorlalte state europene ex-comuniste, devenite membre ale Uniunii încă din 2004. Această integrare împlinea, după mai bine de 150 de ani, visul elitelor românești din revoluțiile de la 1848, care nu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
tehnologice și inovării CD&I. Finanțarea, deși mai scăzută ca în alte sectoare, în timp, are calitatea de a produce efecte multiplicate importante care se propagă în întregul sistem economic și crește prestigiul unei țări. Obiectivul UE, la care am aderat în anul 2007 este de a face din UE cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere, din lume până în 2010. Diferitele niveluri, local, regional, național și european contribuie la realizarea acestui obiectiv strategic. Diferențe notabile apar atît în ceea ce privește
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
Ea aparține tot lui Mihai Ungheanu și este nuanțată în cartea sa despre războiul civil regizat din decembrie 1989. Teza principală este că în România trebuia să existe un război civil între Armată și Securitate, la care erau planificate să adere și alte forțe civile. Odată declanșat și minuțios controlat, un asemenea conflict ar fi trebuit să fie amplificat, dus spre o limită a sa, în așa fel încît intervenția străină să pară singura soluție plauzibilă. Odată produsă, intervenția rusească și
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
până la Urali" fiind o entitate cultural-istorică unită prin moștenirea comună a Renașterii și Iluminismului.38 În cartea sa Perestroika, Gorbaciov detaliază conceptul că sugerând mai ales integrare între state indiferent de sistemele sociale sau alianțele politico-militare la care statele europene adera. Conceptul "combină necesitatea cu oportunitatea."39 Odată cu colapsul URSS și cu dezvoltarea unei politici externe separate a Federației Ruse, s-a putut observa o continuare parțială a acestui concept european incluziv, dar în cele din urmă s-a renunțat la
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Astfel, scurtă luna de miere dintre Rusia și Occident a luat sfârșit mai repede decât se așteptau ambele parți în condițiile în care elită rusească nu înțelesese natură intervenționista a unora din instituțiile internaționale la care dorea că Rusia să adere pe de o parte, dar nici faptul că rețetă vestică trebuia însoțită de schimbări sistemice interne nu doar de dorința de a ajunge la standardul de viață al statelor dezvoltate, pe de altă parte.54 Astfel, prima modificare a politicii
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
De exemplu, cu ocazia întrunirii de la St. Petersburg în mai 2003, pentru prima dată au participat toți șefii de stat sau de guverne ale statelor membre precum și șefii de stat sau de guverne ale celor 10 state ce urmau să adere la UE anul următor. Evenimentul a fost marcat de lansarea spațiului economic comun deși unele critici au fost aduse situației din Cecenia și problemelor libertăților civile în Rusia.70 În pofida unor avansuri pozitive până în 2005, situația a început să se
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]