6,618 matches
-
în felul acesta ritualurile de trecere de la copilărie la vârsta adultă, - conotația antisocială a abuzurilor de substanțe toxice, de droguri, fapt care dă semnificația unui refuz al valorilor tradiționale, integrându-se astfel într-o mișcare de contestare caracteristică crizei de adolescență, - evaziunea dintr-o lume percepută ca ostilă sau fuga de o realitate considerată ca restrictivă, - căutarea naivă a unei forme noi de comunicare cu alți indivizi care împărtășesc aceleași speranțe și aceleași poziții ideologice contestatare, - conduita toxicomanică are caracter de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
extaz în care intră psihoza anxioasă pură și psihoza paranoidă anxioasă. Fig. pg. ms. 335 Predispoziție ciclotimică PMD Boala afectivă Predispoziție schizofrenică Psihozele delirante cronice Schizofrenia Psihozele atipice Schizofrenia afectivă Ciclofrenia Personalitate normală Psihozele de involuție (depresia, melancolia) Crizele de adolescență (bufeele delirante) Psihozele simptomatice (toxice și infecțioase) Reacții ipohondriace Reacții nevrotice și isterice Psihozele organice cerebrale Reacții depresive Afecțiuni organice Factori psihogeni Polul exogen 2) Tulburările de paralizie ale excitației, în care domină din punct de vedere psihopatologic, tulburările de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezvoltare într-un ritm mult mai lent și, o dată atinsă limita superioară, rațiunea sa va păstra totuși amprenta nivelurilor anterioare. Dacă la copilul normal trecerea de la un nivel la altul se efectuează într-un fel mult mai rapid până la sfârșitul adolescenței în virtutea mobilității crescânde a gândirii operatorii, la debili, dimpotrivă, se observă o încetinire a dezvoltării ajungând în final la un stadiu de stagnare. Pe când gândirea normală evoluează în sensul echilibrării progresive a operativităților, definită prin mobilitatea și stabilitatea crescândă a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
profund anormale, imprimate ca atare și inflexibile, rar adaptate sau chiar inadaptabile, de o gravitate suficientă pentru a provoca fie un deficit de adaptare, fie o suferință subiectivă. Acest tip de manifestări pot fi în general recunoscute încă din perioada adolescenței, persistând în perioada adultă și accentuându-se către bătrânețe. Ele reprezintă trăsături de caracter permanente. În sensul celor de mai sus, se poate conchide faptul că trăsăturile de personalitate constituie tulburări de personalitate în cazul în care ele sunt rigide
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în raport cu altele și care se desfășoară într-o succesiune cronologică precisă între momentul nașterii și momentul morții persoanei. Trecerea de la o etapă de viață la alta se face prin momentele de „criză psiho-biologică”. Acestea sunt: criza psiho-biologică de evoluție, din adolescență și criza psiho-biologică de involuție care marchează trecerea de la vârsta adultă la bătrânețe. Ca biografie, viața este considerată din punct de vedere cronologic ca o succesiune de etape și evenimente care sunt specifice persoanei respective. Dar aceste aspecte, predominant evenimențiale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nu ar fi acceptat să trăiască în „luxul” lui Ludovic al IV-lea - adică fără lumină electrică, autoturism personal sau cuptor cu microunde. În anii ’70, generația hippy și a „beatnicilor” s-a maturizat, abandonând idealurile „pășuniste” și „neorousseauiste” din adolescență; gustul pentru „reîntoarcerea la natură” a fost înlocuit cu calculatorul electronic, televiziunea prin cablu și internetul. Dar, în acest fel, a început să se constituie the global village. Lumea anilor ’70-’80 a părut, la început, una prietenoasă: o comunitate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care le transmite. Pretextul este următorul. Într-o zi, un tânăr megarian, pe nume Eukleides 7, asistă întâmplător la transportul dinspre Corint spre Atena a unui brav soldat, rănit și muribund, atenianul Theaitetos 8. Susținându-l, Eukleides află că, în adolescență, Theaitetos avusese o întâlnire revelatoare cu Socrate, care îi modificase întregul mod de a gândi și de a fi, transformându-l într-o personalitate (kalo" kai agato")9. Era, probabil, vorba de una dintre acele peak experiences („experiențe cruciale”) pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
credea încă adolescens!) călătorise cu mult folos la Roma. Kleinklaus (Alcuin, p. 53) reproduce din aceeași epistolă o frază semnificativă a lui Alcuin: Dum ego adolescens Romam perrexi et aliquantos dies in Papia regale cetate demorare („Pe când eu, la vârsta adolescenței, m-am îndreptat spre Roma și mi-am petrecut câteva zile în regeasca cetate papală”). Alcuin, deja matur, se simțea totuși învățăcel adolescent la Roma! 12. Riché, op. cit., p. 232. 13. Despre curte ca un „centru educativ” se pot găsi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fi receptat la biserică sau în alte contexte religioase; este alcătuit din „lecții morale” - predate nu numai sub formă de prelegeri liturgice, ci și prin conduite exemplare sau experiențe social-etice agreate de familie. „Curriculumul simultan” este masiv în copilărie și adolescență, dar se prelungește de-a lungul întregii vieți, constituindu-se ca o componentă informală a life-long learning. Această „școală informală a vieții” e mai complexă decât se crede și mai importantă pentru supraviețuire și fericire decât celelalte curricula. Este evident
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1903 a urmat cursuri gimnaziale la Konstanz și Freiburg. Profesorul Conrad Gröber, viitorul arhiepiscop, i-a recomandat lucrarea lui Franz Bretano Despre semnificația multiplă a ființării la Aristotel (Über die manigfache Bedeutung des Seienden bei Aristoteles, 1862). Este lectura de adolescență care l-a marcat profund și care a dat impulsul cercetărilor fenomenologice ulterioare. În 1909 și-a început studiile academice la Universitatea din Freiburg, unde l-a putut asculta pe Husserl. Așa a ajuns în contact cu a doua carte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
social, ideologic și cultural frecventat. Plasat într-o „baie culturală”, înconjurat de stimuli culturali specifici, individul descoperă chei cu ajutorul cărora va descifra de acum încolo mesajele culturale și ideologice întâlnite. Contează și unele amănunte biografice: de exemplu, faptul că în adolescență și tinerețe, dar chiar și mai târziu cineva a frecventat un cerc, un grup, un mediu cultural și ideologic de o anumită nuanță îl marchează pentru tot restul vieții. Din cele spuse până aici rezultă că, prin caracteristicile sale, contextul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din 1989, deși s-au creat noi condiții sociale, politice și economice, un mare număr de actori sociali au răspuns printr-o rezistență neașteptată la noile practici. Chiar după 15 ani, ei operează cu structurile cognitive deprinse în timpul copilăriei și adolescenței. Ei tratează noua informație utilizând aparatul de decodaj și de interpretare pe care l-au construit în perioada lor de formare. Ei așteaptă încă să vadă dacă situația este ireversibilă sau nu. Referințe bibliografice Abric, J.-C. (ed.) (1994), Représentations
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
devierea cursului normal al vieții, la unele renunțări și la compromisuri. De aici și nevoia teoretizării și justificării acestei practici. Comentariul studentei care a realizat interviul mi se pare extrem de potrivit pentru a caracteriza acest tip de evoluție ambiguă: „Perioada adolescenței este marcată de muncă, un cuvânt-cheie pe tot parcursul interviului, și de constrângerea de a minți că e fiu de țăran mijlocaș pentru a fi admis în învățământul superior. Totuși, intervievatul nu își neagă nici convingerile din acea perioadă, conform
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și, dacă dorești ca un lucru să aibă valoare, atunci împiedici accesarea lui - cu cât mai multe bariere, cu atât mai multă valoare, chiar dacă inițial era, poate, vorba despre o informație banală. Este un joc care începe să fascineze în adolescență și e legat de fanteziile primelor secrete erotice. Analitic vorbind, noi ne ascundem intimitatea instinctiv, indiferent cât de libertini am fi educați - nu includ cazurile patologice de exhibiționism, narcisism sau histrionism. Securitatea se folosește și de manualul ascuns al perversiunilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și, pe de altă parte, tutelarea, dirijarea excesivă, posesia afectivă din partea părinților, amestecul brutal în viața lor, susținute de intenția de a‑i ajuta printr‑un control riguros. Perioada școlară mare (de la 14‑15 la 18‑19 ani, denumită și adolescență) se caracterizează printr‑o dezvoltare fizică și intelectuală armonioasă, spirit de observație dezvoltat și o gândire independentă și creativă. Inteligența teoretică îi permite adolescentului să elaboreze judecăți de valoare, să‑și pună probleme din ce în ce mai complexe și să le rezolve, efectuând
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Datorită experienței de viață relativ limitate și a dificultăților de a identifica unele criterii de autoapreciere corectă, adolescentul are nevoie de consiliere și susținere discretă în formularea idealului de viață, în perfecționarea judecăților morale și în dezvoltarea conștiinței morale. În adolescență, conduita revoltei, refuzul de a se supune, de a respinge tot ce este impus, anumite clișee verbale, expresii parazite în limbaj, vestimentația specifică (uneori extravagantă), închiderea în sine, abandonul în lumea viselor, indisciplina, actele cu grad mare de risc sunt
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
simptome pot avea, la același individ, intensități diferite. Indivizii cu tulburare autistă pot avea o gamă largă de simptome comportamentale care includ hiperactivitatea, reducerea volumului atenției, impulsivitatea, agresivitatea, comportamente autodistructive și, în special la copiii mici, accesele de furie. În adolescență sau la începutul vieții adulte, indivizii cu tulburare autistă, care au capacitatea intelectuală pentru a conștientiza tulburarea, pot deveni depresivi ca răspuns la faptul că realizează gravitatea afecțiunii. Copiii cu tulburări din spectru autist au de multe ori dificultăți cu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a potențialului copilului. Uneori, despărțirea copilului de familie poate duce la ruperea relației părinte - copil, cu efecte ireversibile în dezvoltarea psihică a acestuia. În plus, în viața oricărui individ, există anumite perioade mai delicate, cum ar fi: mica copilărie, pubertatea, adolescența, în care copiii au cea mai mare nevoie de suportul părinților. Percepția socială a copiilor cu deficiențe nu este întotdeauna constantă și foarte favorabilă, ea variază de la o societate la alta, furnizând semnificații diferite, `n funcție de cultura și de valorile
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în proza din acești ani scrisă de Gabriela Melinescu. Cele două autoare au în comun frenezia trăirii, un aer băiețesc, dezinvolt, naturalețea stilului. P. accentuează latura nonconformistă a feminității încă „neîncepute” și totuși provocatoare (Vară). Personajul-narator oscilează între copilărie și adolescență, dar erosul stă în centrul universului său: de la erosul încă nedefinit - în deambulări nesfârșite, soarele, iarba, dealul exercită o atracție misterioasă - la autooglindire sau dorință orientată către un partener real. Sunt consemnate mici întâmplări din viața unei fete de vârstă
POP-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
liber”, „Viața socială” ș. a. A mai semnat PAN, Mefisto, Alyk. În spirit „realist”, versurile primului volum al lui P.-N. exaltă „poezia profesiunilor”, abia următorul, Fulgi (1927), aducând o rezonanță lirică mai autentică, aceea a simbolismului provincial, nutrită de amintirea adolescenței. Parodii adevărate (1930) constituie o replică minoră la versurile selectate spre a fi trecute în registru parodic. Rod al marginaliilor versificate este și culegerea de epigrame Răutăți mici pentru oameni mari (1932). Pe urmele lui Octavian Goga și Aron Cotruș
POPESCU-NEGURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288951_a_290280]
-
revistelor „Viața studențească” și „Amfiteatru”, care premerge debutului în volum, cu Obsesia păsărilor (1970). Pe fundalul unei intense activități jurnalistice, marcată de apariția ulterioară a numeroase volume de reportaje - Țara fântânilor (1972), Rapsodii la vatra Mioriței (1975), Reîntâlnire cu cetatea adolescenței (1979), Carte de dragoste pentru București (1986) -, P. își consolidează în timp profilul unui poet modic distinct. Lirica sa, unitară ca tonalitate, întâlnește zone tematico-prozodice foarte diverse, cu trimitere concomitentă la modelul câtorva poeți: Lucian Blaga, Ion Pillat, V. Voiculescu
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
București, 1970; Mereu peregrinul, București, 1972; Țara fântânilor, București, 1972; Cuvinte de grâu, București, 1975; Rapsodii la vatra Mioriței, București, 1975; Ctitorii brâncovenești, București, 1976; Contemporan cu visul. Oameni, locuri și tradiții din ținutul Buzăului, București, 1978; Reîntâlnire cu cetatea adolescenței, București, 1979; Țărmul uitat și alte poeme, București, 1981; Diligența cu păsări, București, 1983; Pe urmele lui Vasile Voiculescu, București, 1984; Carte de dragoste pentru București, București, 1986; Povarna și alte povestiri, București, 1987; Peregrin la Ninive, Cluj-Napoca, 1988; Flăcări
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
care P. le utilizează, cărțile ei par secvențe coextensive ale unui text unic, care își revendică un statut transgeneric. Poezia, proza și eseistica se coagulează în jurul acelorași nuclee semantice (refuzul literaturii instituționalizate, supremația poeziei ca „mod de viață”, plictiseala, nebunia, adolescența, memoria, corporalitatea, organicul în genere), care compun un program deopotrivă estetic și existențial. Temele sunt abordate frontal în Volubilis (1998), o colecție de eseuri, dialoguri și articole de presă. Dar, în virtutea unor afinități elective, ele asigură și substanța volumului despre
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
se justifică din abundență, cu indicarea naturii elegiace a liricii sale, am determinat și vibrația ei diferențială, și chiar universul moral în care se mișcă. D. Pillat este un horațian, depănând intuiția timpului ireparabil cu regretul insistent după copilărie și adolescență, mai apoi cu presimțământul morții, fatală finalitate a curgerii vremii, cu ireversibila ei lege, provocând totuși o senină, o temperată melancolie. POMPILIU CONSTANTINESCU SCRIERI: Povestea celui din urmă sfânt, cu schițe de Petru Georgescu-Rachtivanu, Paris, 1912; Visări păgâne, București, 1912
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
scenă o tipologie umană variată, caractere și comportamente diferite, relevate atât prin acțiunile pe care le întreprind, cât și prin subtile introspecții psihologice. În esență, Floare de oțel este un roman al devenirii, radiografiind evoluția protagonistului-narator de la fragilitatea romantică a adolescenței la robustețea maturizării prin contactul dur cu realitățile frontului, prin participarea la lupte. Romanul Velerim și Veler Doamne (1933; Premiul Societății Scriitorilor Români) are un conflict insolit, de o mare intensitate dramatică, ilustrând destinul zbuciumat al unui om obișnuit, care
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]