3,174 matches
-
2 km de localitatea Sângeorgiu de Pădure și aproximativ 42 km de municipiul Târgu-Mureș. A luat ființă prin construirea unui baraj în valea pârâului Cușmed, la 1,5 km amonte de confluența acestuia cu râul Târnava Mică. Pârâul Cușmed este afluentul cu cel mai mare aport de debit din bazinul hidrografic al râului Tîrnava Mică, cu un bazin hidrografic de 157 km, 56 km de cursuri de apă cu caracter permanent, o pantă medie cuprinsă între 11- 62o/oo și regim
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
În zona periferică, de apogeu a bazinului hidrografic, formațiunile geologice predominante sunt reprezentate prin piroclastite andezitice, în aceeași zonă, în stratul următor de profunzime găsindu-se argile marnoase-calcaroase cu intercalații de nisipuri. Bentalul pietros-bolovănos al pârâului Cușmed și al principalilor afluenți, indică absența unor formațiuni de conglomerate cu martori de diferite proveniențe (cristalină, vulcanică și sedimentară). Din analizele geologice efectuate în zona barajului și pe cuprinsul cuvetei lacului de acumulare, rezultă că formațiunile geologice sunt de vârstă Cuaternară și Pliocenă. Cuaternarul
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
constituită dintr-o succesiune repetată de argile marnoase cu nisipuri și intercalații subțiri de gresie. /4.p.1-3/ Trebuie amintit că regimul hidrochimic al lacurilor de baraj, cu rol adeseori determinant în desfășurarea unor variate fenomene bio-ecologice, este rezultatul chimismului afluenților, modificările introduse prin alterarea substratului geologic și pedologic al cuvetei, la care se adaugă și procesele biologice care se desfășoară în masa de apă și la interfața apă-sedimente. În cazul acumulării BEZID, din substratul geologic al cuvetei, respectiv din concrețiunile
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
în rest s-a prevăzut o protecție vegetală. Calibrarea albiei s-a efectuat la debitul de 1%, atenuat prin acumulare (corespunzător clasei de importanță a obiectivelor din zonă). /6.p.3-6/ Regimul de funcționare al acumulării este dictat de debitul afluent. Regimul normal de funcționare se instituie când nivelul apei se menține la cota de 366,0 mMB, cu ecart de variație de +/- 0,5 m (NNR), caz în care Vm + Vu = 1 + 14 = 15 mil.m. Organele abilitate stabilesc decizia de
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
variație de +/- 0,5 m (NNR), caz în care Vm + Vu = 1 + 14 = 15 mil.m. Organele abilitate stabilesc decizia de gospodărire a apelor în condițiile normale și în cazurile speciale, în funcție de informațiile operative asupra datelor de bază dinamice ca: - debitul afluent pe pârâul Cușmed, măsurat la stația hidrotehnică Crișeni; - nivelul în lac, măsurat la baraj; - starea construcțiilor și echiapementelor hidromecanice; - starea tehnică a albiei în aval și prognoza debitului afluent, transmisă de dispeceratul D.A. “Apele Române” - Tg.Mureș. /6.p.6-9
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
speciale, în funcție de informațiile operative asupra datelor de bază dinamice ca: - debitul afluent pe pârâul Cușmed, măsurat la stația hidrotehnică Crișeni; - nivelul în lac, măsurat la baraj; - starea construcțiilor și echiapementelor hidromecanice; - starea tehnică a albiei în aval și prognoza debitului afluent, transmisă de dispeceratul D.A. “Apele Române” - Tg.Mureș. /6.p.6-9/ Se realizează unitar pe țară pentru toate acumulările permanente la care, conform regimului de exploatare, poate interveni fenomenul de eutrofizare și cuprinde: - Supravegherea vizuală - în cadrul supravegherii vizuale permanente a
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
se pot adăuga recoltări suplimentare de probe în situații speciale (înfloriri algale, mortalitate piscicolă, poluări accidentale, etc). Analizele biologice și fizico-chimice fiind realizate în laboratoarele de hidrobiologie și hidrochimie ale D.A. „Apele Române” - Tg.Mureș. Recoltarea probelor se realizează pe afluenți și pe efluent, iar din lac în profile și pe paliere de adâncime reprezentative, din vara anului 1993 punctele de recoltare pe lac fiind balizate. /6.p.15/ - caracteristicile barajului: barajul este amplasat pe valea pârâului Cușmed, la 1,5
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
a apei ( M) derivă din raportul V/ Q, unde Q = mc apă/zi și poate reprezenta media aritmetică a volumelor afluente sau efluente în raport cu lacul. Timpul teoretic de retenție a apei în acumularea BEZID, calculat la debitul mediu multianual al afluenților și pentru nivelul N.N.R., este de 202 zile. - lungimea malului: în raport cu cota de umplere a acumulării (NNR sau NN 1%) și calculată pe baza hărților existente, variază între 12,65 km și 13,75 km. - indicele de sinuozitate a malului
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
Fier I., face parte dintre singurele lacuri de acumulare, din țara noastră, care au fost studiate din punct de vedere biologic, chiar din momentul umplerii (Claudiu Tudorancea; 1998). - pe baza a 348 de probe biologice cantitative, recoltate din lac și afluenți, s-au realizat observații detaliate asupra instalării și a etapelor de formare a biocenozei planctonice cu începere din primul an de existență a lacului (1993). - toate datele obținute constituie o premieră absolută atât pentru lacul BEZID cât și pentru afluenții
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
afluenți, s-au realizat observații detaliate asupra instalării și a etapelor de formare a biocenozei planctonice cu începere din primul an de existență a lacului (1993). - toate datele obținute constituie o premieră absolută atât pentru lacul BEZID cât și pentru afluenții săi. - au fost identificate (în lac și afluenți) 191 de unități taxonomice fito și zoo-planctonice, lista lor constituind prima semnalare de acest gen pentru zona analizată. - în lacul BEZID, pe parcursul celor trei ani analizați (1993-94-95), au fost identificate 175 de
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
și a etapelor de formare a biocenozei planctonice cu începere din primul an de existență a lacului (1993). - toate datele obținute constituie o premieră absolută atât pentru lacul BEZID cât și pentru afluenții săi. - au fost identificate (în lac și afluenți) 191 de unități taxonomice fito și zoo-planctonice, lista lor constituind prima semnalare de acest gen pentru zona analizată. - în lacul BEZID, pe parcursul celor trei ani analizați (1993-94-95), au fost identificate 175 de unități taxonomice, din care 113 (64,5%) organisme
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
organisme zooplanctonice, lista acestora fiind o premieră absolută, rezultând o bază de date cu valoare de referință pentru lacurile de baraj nou înființate din zona colinară, precum și pentru orice cercetări ulterioare ce vor fi efectuate asupra acumulării BEZID și a afluenților săi. 1./ - în primii 15 ani de monitorizare, în baza indicatorilor biologici, lacul Bezid s-a încadrat în categoriile ultraoligotrof și oligotrof. La data înființării nu s-au efectuat determinări asupra faunei ihtiologice. Ulterior, între anii 1996-2007, s-au efectuat
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
este un râu mic afluent al lui Pinnau. El străbate o serie de păduri și pășuni din landul Schleswig-Holstein situate între localitățile Norderstedt și Hasloh în apropiere de autostrada - 7. După unire cu mai multe pâraie dintre care mai important este Moorbek, traversează localitățile Bönningstedt
Mühlenau (Rellau) () [Corola-website/Science/313110_a_314439]
-
apropiere de autostrada - 7. După unire cu mai multe pâraie dintre care mai important este Moorbek, traversează localitățile Bönningstedt, Ellerbek și Rellingen de aici i se trage numele de „Rellau”. La sud de Rellingen se îndreaptă spre Pinneberg, primește apele afluentului Düpenau și la Pinneberg se varsă în Râul Pinnau.
Mühlenau (Rellau) () [Corola-website/Science/313110_a_314439]
-
() este cel mai lung afluent (1.175 km) al fluviului Colorado River din vestul SUA. Fluviul izvorește din statul american Wyoming, curge prin Utah, face o cotitură largă în statul Colorado pe teritoriul Parcului Național Canyonlands în fluviul Colorado. Pe traseul lui fluviul a săpat
Fluviul Verde () [Corola-website/Science/314588_a_315917]
-
au dispunere monoclinală, fără a fi afectate de accidente tectonice importante care să determine schimbări morfologice și apariția unor denivelări. Între Topolog și Olt, contactul dintre dealurile subcarpatice cutate și formațiunile piemontane se înscrie în lungul Văii Sâmnicului și al afluentului său de pe stânga, Valea Gibei. Astfel depresiunea de contact între Topolog și Olt se concretizează prin valea largă a Sâmnicului, care separă culmile subcarpatice cu relief de dealuri mai înalte și aspect ondulat, de culmile piemontane domoale, chiar netede, ce
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
bazinul inferior. În traseul său se distinge acest sector subcarpatic desfășurat pe circa 45 km între Călimănești si aval de Băbeni. Debitul Oltului în dreptul localității Râmicu Vâlcea este de peste 115 m3/s, iar la ieșirea din sectorul subcarpatic, după ce primește afluenții din aria de la Băbeni, debitul său mai crește cu aproximativ 15-16 m3/s. De la Mânăstirea Cozia unde Oltul păresește defileul de la Cozia acesta mai primește o serie de afluenți, dintre aceștia doar doi pe partea dreaptă si unul pe partea
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
115 m3/s, iar la ieșirea din sectorul subcarpatic, după ce primește afluenții din aria de la Băbeni, debitul său mai crește cu aproximativ 15-16 m3/s. De la Mânăstirea Cozia unde Oltul păresește defileul de la Cozia acesta mai primește o serie de afluenți, dintre aceștia doar doi pe partea dreaptă si unul pe partea stângă fiind mai importanți, care de altfel izvorăsc din munți. Pe partea dreaptă Oltul primește ca afluent râul Olănești, având o lungime de 38 km, confluența dintre cele două
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
unde Oltul păresește defileul de la Cozia acesta mai primește o serie de afluenți, dintre aceștia doar doi pe partea dreaptă si unul pe partea stângă fiind mai importanți, care de altfel izvorăsc din munți. Pe partea dreaptă Oltul primește ca afluent râul Olănești, având o lungime de 38 km, confluența dintre cele două aflându-se pe raza Municipiului Râmnicu Vâlcea, cu afluentul său din dreapta, Cheia. Urmează apoi câțiva afluenți mici subcarpatici, ca Sărata si Govora care drenează apele unor izvoare sărate
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
unul pe partea stângă fiind mai importanți, care de altfel izvorăsc din munți. Pe partea dreaptă Oltul primește ca afluent râul Olănești, având o lungime de 38 km, confluența dintre cele două aflându-se pe raza Municipiului Râmnicu Vâlcea, cu afluentul său din dreapta, Cheia. Urmează apoi câțiva afluenți mici subcarpatici, ca Sărata si Govora care drenează apele unor izvoare sărate (Băile Govora, Ocnele Mari), urmând apoi Bistrița, care pătrunde adânc în Munții Căpătânii prin izvoarele sale (are o lungime de 42
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
care de altfel izvorăsc din munți. Pe partea dreaptă Oltul primește ca afluent râul Olănești, având o lungime de 38 km, confluența dintre cele două aflându-se pe raza Municipiului Râmnicu Vâlcea, cu afluentul său din dreapta, Cheia. Urmează apoi câțiva afluenți mici subcarpatici, ca Sărata si Govora care drenează apele unor izvoare sărate (Băile Govora, Ocnele Mari), urmând apoi Bistrița, care pătrunde adânc în Munții Căpătânii prin izvoarele sale (are o lungime de 42 km). Ultimul amintit are la rândul său
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
Sărata si Govora care drenează apele unor izvoare sărate (Băile Govora, Ocnele Mari), urmând apoi Bistrița, care pătrunde adânc în Munții Căpătânii prin izvoarele sale (are o lungime de 42 km). Ultimul amintit are la rândul său o serie de afluenți, ca: Bistricioara din dreapta, Costeștiul si Otăsăul din stânga. Pe partea stângă din zona subcarpatică, Oltul primește afluenți mici cum sunt: Valea Satului, Sâmnicul, Valea Stăncioiului, Aninoasa, în schimb dinspre crestele Munților Făgăraș primește apele Topologului ( are o lungime de 83,7
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
care pătrunde adânc în Munții Căpătânii prin izvoarele sale (are o lungime de 42 km). Ultimul amintit are la rândul său o serie de afluenți, ca: Bistricioara din dreapta, Costeștiul si Otăsăul din stânga. Pe partea stângă din zona subcarpatică, Oltul primește afluenți mici cum sunt: Valea Satului, Sâmnicul, Valea Stăncioiului, Aninoasa, în schimb dinspre crestele Munților Făgăraș primește apele Topologului ( are o lungime de 83,7 km), format din confluența a doua pâraie: Negoiul și Pârâul Scara, vărsându-se în Olt în
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
și argile. Este situată în Subcarpații Getici (subdiviziunea- ), mai exact în cartierul Goranu al Municipiului Râmnicu Vâlcea. "Rezervația Naturală Ocnele Mari" are o suprafață de 15 ha. Rezervație naturală geologică situată pe teritoriul orașului Ocnele Mari, în bazinul pârâului Sărat, afluent de pe dreapta al râului Olt. Are drept scop conservarea microreliefului spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanți. "Rezervația paleontologică Golești" are o suprafață de 10,0 ha. Este situată în comuna Golești, sat Poienița în bazinul pârâului Sâmnic
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
hidrografice s-au făcut la acest bazin. Nivelul apei freatice se află la 1 - 3 metri adâncime în zona de luncă și la 4 - 10 metri în zona teraselor inferioare. În hidrografia comunei se impune râul Vărbilău, cel mai mare afluent al Teleajenului, care are o lungime de peste 36 km (11,92 km pe teritoriul comunei) și un bazin hidrografic de 215 kmp (38,82 kmp pe teritoriul comunei).Vărbilăul își are izvoarele în munții Radila Mare (Grohotiș), la altitudinea de
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]