3,907 matches
-
desprinde de cadavru și se duce lângă ceilalți Nemuritori”. în urma acestui efort, pentru a-și reface creierul, daoistul are nevoie de mult yin. De aceea își schimbă des partenera. De aici ritualul sexual al Împreunării respirațiilor, cu rădăcini în „ceremoniile agrare ale proto istoriei”, scrie Eliade. XIII.4. Confucianismul și mitologia întemeietorului Datele demografice menționează constant faptul că religia confucianistă este practicată de milloane de credincioși din china, coreea, VIetnam și Japonia. Evident, ea este prezentă în toată diaspora chineză. religia
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ideile economice democratice și revoluționare personalități ca Nicolae Bălcescu, Avram Iancu, Eftimie Murgu, Alecu Russo, ș.a.. Inițiatorul școlii economice protecționiste, Dionisie Pop Martin (1825 - 1865), a pus în slujba muncii sale intelectuale emanciparea economică a națiunii prin dezvoltarea industrială și agrară în baza unei politici economice corespunzătoare. Adepții curentului prin care dezvoltarea industriei în România trebuia favorizată își motivează ideile pe considerentul că economia națională trebuie să facă față concurenței țărilor străine. Protecționismul în România este promovat în gândirea economică și
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
cărei copertă apare ca director împreună cu Paul Bujor. În primul deceniu de existență a publicației S. dă la lumină studii, articole și comentarii pe teme economice, sociale și politice (Social-democratism sau poporanism?, Neoiobăgia d-lui Gherea, „Foametea constantă” și chestia agrară, Organizația locală, Fischerland, Țară de latifundii, Piemont românesc?, Formarea latifundiilor, „Pentru ce s-au răsculat țăranii”, Pe terenul principiilor...), câteva eseuri de critică literară (Cântarea pătimirii noastre..., Petroniu veacului al XIX-lea: Oscar Wilde, apoi Henrik Ibsen, Contele L. N.
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
începe îndată după sosirea în România să își promoveze convingerile politice și culturale generate de experiențe din Rusia. Primele articole, din „Evenimentul”, avansează deja ideea atitudinii greșite a socialiștilor față de mișcările naționale, precum și pe aceea a inaplicabilității marxismului în țările agrare, în care proletariatul propriu-zis lipsește. În astfel de țări, implicit în România, soluția optimă ar fi fost desăvârșirea revoluției burgheze, prin introducerea, pe cale parlamentară, a reformelor democratice, în special a votului universal, prin împroprietărirea țăranilor, concomitent cu ridicarea nivelului lor
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
personaje ale mitologiilor elene și latine, în special ale antesteriilor păgâne, ale dionisiacelor, saturnaliilor și calendelor. Primele forme de dramă rituală au fost cele referitoare la vânătoarea primitivă. Acestora le-au urmat jocurile crescătorilor de animale, apoi cele cu caracter agrar, care foloseau măști vegetale și antropomorfe, reprezentând demoni ai vegetației, personificând primăvara (ca în Paparuda) sau referindu-se la rituri ale fertilității solului (precum Călușul, Cucii). Cultul morților a generat altă categorie de jocuri rituale: jocurile grupurilor de bărbați care
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
deosebire în cele de la Anul Nou. Prima fază de trecere a dramei rituale către teatru este prezentarea dramatică a unor episoade ludice. Substratul magic, ce atribuia Caprei rostul de a influența pozitiv vânătoarea și căruia i se substituie, în societățile agrare, un rol fertilizator, este înlocuit acum prin explicitarea acțiunii mimetice, văduvită însă de sensurile inițiale. De regulă, spectacolul cuprinde o parte introductivă, descriptivă (în care se schițează portretul măștii), urmată de moartea animalului și reînvierea acestuia prin descântecul Blojului (Moșului
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
virtuți stilistice deosebite. În articolele semnate de el în Adevărul și Dimineața (multe editoriale), parcurse de noi sporadic, el se referea, printre altele, la necesitatea ridicării în plan economic și politic a țărănimii române, problemă la ordinea zilei după reforma agrară („România nu va fi sigură în granițele ei decât atunci când va avea o țărănime conștientă, capabilă nu numai de a fi proprietară a pământului, dar capabilă de a ști ce să facă cu acest pământ“21), la pretențiile revizioniste ale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
teritorii, ea n-a dobândit decât ceea ce i se cuvenea“22), la justificarea istorică 16 studiu introductiv 20. Constantin Bacalbașa, „Au murit stăpânii“, Românimea, an. I, nr. 23, 25 decembrie 1918/ 7 ianuarie 1919, p. 1. 21. C.C. B. „Reforma agrară la Cameră“, Adevărul, an. XXXIV, nr. 11 537, 10 aprilie 1921, pg. 2. 22. Constantin Bacalbașa, „Ochii noștri deschiși“, Adevărul, an. XXXIV, nr. 11/371, 27 aprilie 1921, p. 1. a revenirii provinciei românești de peste Prut în hotarele României („Basarabia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai mare al lui I.C. Brătianu, care, sfătuit și de foștii intelectuali so cial-democrați („generoșii“) va propune, cu întârziere, în preajma izbucnirii Primului Război-Mondial, cele două reforme fundamentale pe care par tidul le datora de mult țării: votul universal și reforma agrară. Partidul conservator sau, mai exact, grupările conservatoare (unite, sau mai ales, dezbinate) se bucură de o atenție specială în a doua parte a amintirilor lui Bacalbașa, cu referiri la perioada când autorul Bucureștilor de altădată - ca ziarist oficial al partidului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
îl fac însă să nu și dea seama că partidul în slujba căruia își pusese pana stipendiată, legat prin geneză de marea proprietate rurală (a moșierimii), pe care o apăra programatic, era sortit pieirii odată cu spulberarea - ca urmare a reformei agrare - a bazei de clasa care-l susținea. Cu naivitate, Bacalbașa mai credea că degringolada Partidului Conservator din anii 1914-1916 și dispariția lui întâmplată după război s-ar fi datorat conflictelor pentru supremație (de altfel reale), declanșate de ambițiile personale ale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Rosetti cerea ca țara și instituțiile sale să fie democratizate. Bineînțeles, din vorbele lui Rosetti nu se desprinde nimic precis, reformele pe care le revendică nu erau deloc formulate, însă se știa că, în linii mari, Rosetti era partizanul reformei agrare și a legii electorale. Rosetti cerea desființarea legii cu 4 colegii și adoptarea colegiului unic. În fața lui Rosetti sta Ion Brătianu, susținut de toți marii proprietari din partid, și chiar de elementele conservatoare din afară de partid care, în fața primejdiei rosettiste
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în perspectivă. *Un om sincer: „Dacă aș lucra într-o redacție literară, mi-ar trebui un lung interval pentru a mă readapta după 17 ani de radio. La radio, am făcut de toate (cultural, externe, actualitate etc.), pînă și cronică agrară. Cine ne-a învățat în facultate să facem cronică agrară? Ne-a învățat să facem cronică literară, dar acum n-aș mai putea acest lucru. Nu că m-am dezobișnuit să scriu, ci pentru că m-am dezobișnuit să citesc” (Corneliu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
redacție literară, mi-ar trebui un lung interval pentru a mă readapta după 17 ani de radio. La radio, am făcut de toate (cultural, externe, actualitate etc.), pînă și cronică agrară. Cine ne-a învățat în facultate să facem cronică agrară? Ne-a învățat să facem cronică literară, dar acum n-aș mai putea acest lucru. Nu că m-am dezobișnuit să scriu, ci pentru că m-am dezobișnuit să citesc” (Corneliu Dorneanu, redactor la Radio Iași). Asta ar trebui s-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de care eram legată avea 3 m, acum a fost lungit cu încă 3. Altfel se vede viața!» Terminînd, Laika îi întoarce întrebarea: «Dar la voi, mă rog, cum e? Se vorbește de îmbunătățiri ale traiului, de succese ale revoluției agrare etc.» Isteț nevoie mare, Grivei a mîrîit următorul răspuns: «La noi lanțul a rămas tot de 3 m. O schimbare totuși s-a produs: mîncarea a fost mutată la 4 m!»” *Sînt „bancurile” - cum se susține - dovezi ale sănătății noastre
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
or fi zis: prietenia are limitele ei. De-ajuns! * Iarăși și iarăși, limbajul falsifică realitățile. Noi n-avem șomeri - se spune -, cum au capitaliștii, ci „persoane disponibilizate”. Numai în județul Bacău sînt peste 20.000. Facem, apoi, „o nouă revoluție agrară”, dar „n-avem, tovarăși, motorină ca să discuim, așa că spargeți bolovanii cu sapele”! *Prea des convorbiri exclusiv alimentare și meteorologice. Monotonie! Încerc unul dintre lucrurile cele mai dificile azi: să rămîn rezonabil. *Ce persistentă e amintirea anumitor vise! Deși au trecut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care treceau pe lîngă noi sînt „adunătură”! Prin geamul întredeschis ajunge pînă la mine cearta a doi copii. Unul, enervat și, probabil, umilit, îi strigă celuilalt: „Boul dracului!” în apostrofarea sa e, fără îndoială, o reminiscență a vechii noastre civilizații agrare. Cum își spun, oare, în situații asemănătoare, copiii din Laponia sau cei din Imperiul Centrafrican? și animalul lor e trimis tot la dracul? *În URSS se dezbate un caz pe care, după aproape șase decenii de la producerea lui, îl credeam
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de transport, mult blamatele, de către propaganda de partid, ghetouri și bidonvilluri sunt niște palate. Acum, și de aici sunt scoși și împinși să facă agricultură intensivă cu dragoste și devotament. Vor face și asta, alături de ceilalți sacrificați ai noii revoluții agrare, tot așa cum au făcut și în anii de început ai revoluției socialiste, când partidul le-a promis marea cu sarea, i-a îndemnat la tot felul de potlogării revoluționare. Ulterior, când partidul celor mulți și drepți s-a văzut cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de transmitere a propriilor sale idei. Avându-și sora doar ministru adjunct la învățământ, el știe că ministrul plin va fi în realitate un subaltern al... subalternei sale. Aducându-l pe cumnatul său Ilie Bărbulescu de la Scornicești în fruntea secției agrare a partidului, el urmărește subjugarea întregii agriculturi, peste capul ministrului și al altor specialiști, opiniilor sale. În acest fel, el își asumă, poate inconștient, întreaga răspundere pentru tot ceea ce se întreprinde în țară, bun sau prost, mai degrabă foarte prost
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
2 miliarde dolari anual pentru a alimenta niște industrii falimentare? A doua cauză a succesului bulgar rezidă în stabilirea unui raport optim între industria grea, industria ușoară și agricultură. În România, Ceaușescu a debutat printr-o critică acerbă a politicii agrare a lui Gheorghiu-Dej, acuzându-l pe acesta că a neglijat agricultura, după care, de fapt, a redus procentul investițiilor în agricultură la un nivel și mai coborât. În anul de grație 1983, cea mai mare parte a muncii de recoltare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Ca reprezentant tipic al clasei neofanariote s a folosit de toate trucurile, pentru a adormi conștiința românească autentică a românului ardelean. Fiecare agent electoral, jandarmul care te bătea, perceptorul care îți cerea mită sau agronomul care se împroprietărea din reforma agrară, toți îți vorbeau pe ton de mare superioritate. Ei veneau în numele ideii naționale, ideii unificatoare a poporului român. Masa românească din Ardeal, cu calitățile rasiale încă sănătoase și nealterate nu și-a recunoscut frații nici în slugile arendașilor liberali și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
satisfăceau capitalul străin în general. Cine a analizat activitatea lui Ion Mihalache ca ministru al agriculturii, a putut constata că singura sa activitate cu urmare, a fost legea care făcea vânzătoare loturile pe care le primiseră țăranii împroprietăriți prin reforma agrară. Până acum era o stavilă de care se oprea micul capital străin în acapararea de pământ țărănesc. Țăranului împroprietărit nu i se putea scoate la vânzare acest pământ, așa că în cazul imposibilității de plată a datoriei contractate la străini, acesta
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o cunosc pe Ingrid Bergman. Atunci chiar credeam că-mi puteam face viața așa cum mi-o doream, că puteam găsi ceva care să mi se potrivească perfect. Începusem să mă pregătesc pentru revoluția propriului eu. De aceea am citit Revoluția agrară și am văzut de trei ori Easy Rider. Cu toate acestea, reveneam în același loc, ca o barcă cu cârma defectă. Nu ajungeam nicăieri. Stăteam și așteptam să revin la mine însumi. Să numesc asta disperare? Atunci nu știam cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Cernăuți (1941-1944). Imediat după august 1944 intră în viața politică ca activist și e numit prefect în județul Rădăuți. În 1946 fondează la Suceava, împreună cu alții, ziarul „Lupta poporului”. Între 1947 și 1950 e redactor la „Scânteia”, răspunzând de secția agrară și editând „Scânteia satelor”. Ulterior va fi redactor-șef adjunct la „Albina”, „Flacăra” și la „Contemporanul”. Face parte (1955-1957) din comitetul de redacție al revistei „Tânărul scriitor”. A fost, de asemenea, secretar al Uniunii Scriitorilor și director al Editurii Tineretului
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
reflecta la început ascensiunea ideologiei poporaniste a Partidului Național Țărănesc, atât pe plan socio-politic și economic, cât și pe cel cultural, doctrina partidului încearcă să găsească o cale de mijloc, care să împace tradiționalismul și modernismul, naționalismul și democrația, moștenirea agrară a României cu nevoia de a asimila din cultura europeană ceea ce era util și consonant cu universul rural românesc. Mihai Ralea demonstrează, în acest context, relația de compatibilitate între democrație și naționalism (Doctrina dreptei, 1935). Publicația își asumă o poziție
DREPTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286870_a_288199]
-
Este doctor în științe filologice cu teza Obiceiul cununii la seceriș în folclor românesc (1996), Colaborează la „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei” ș.a. Recepționând îndemnul lui D. Caracostea, care atrăsese atenția specialiștilor asupra necesității investigării obiceiurilor agrare românești, în jurul cărora există „o mitologie și mai ales datini străvechi”, deci a plugăritului „privit sub latura reflexelor de artă”, C. realizează două lucrări, Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (1988, în colaborare cu Ion Cuceu), și
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]