2,914 matches
-
tind spre o schimbare spectaculoasă, printr-o rezolvare de tip dramatic: "C'était une façon de réunir à la fois leș hommes qui la voyaient, un păr un, dans la semaine. Aristide Saccard triomphait, leș mardis soir; îl était l'amant en titre; et îl tournait la tête, (...) lui avoir donné une petite tape sur la joue, îl s'en allait tranquillement par une porte, tandis que le monsieur entrait par une autre. (...) Mais Laure voulait un dénouement à cette comédie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
leurs femmes et leș trompent avec d'autres, en particulier avec celles capables de jouer un rôle, d'où l'importance des courtisanes qui șont en même temps des actrices ou des cantatrices et donc capables de fournir à leur amant au moins le fantôme de la femme dont ils auraient besoin" [Butor, p.17, subl.n.]. Este cu totul paradoxal că figură pasivă și declasata a lui Nana devine capabilă de un protest și de o revoltă: "C'étaient des souplesses
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fi costumele eroinelor de teatru sau costumele de carnaval) cu condiția să scoată în evidență anumite avantaje ale siluetei, care au rămas în urmă până acum. Femeile rivalizează între ele în privința modei și stilului, la fel de mult ca în privința frumuseții sau amantului. Modă este, in geneză să, un fenomen citadin. Până la jumatatea secolului al XIX-lea provincia a fost destul de rezistență, în marea ei majoritate, la evoluțiile toaletelor. În jumătatea a doua a secolului însă, modă molipsește chiar și cele mai conservatoare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dose d'infernalité. Elle n'a pas précisément fait ni signé de pacte avec Satan, (...) mais îl s'occupe d'elle, et elle est en coquetterie avec lui" [Girardin, 1843, p.215]. Carmen este femeia independența care își alege liber amanții, trăsătură preluată de Pariziana. Mariolle își dă seama cu durere că astfel de femei aparțin tuturor: "Îl venait de reconnaître, de deviner qu'il ne pourrait jamais saisir et posséder la și grande surface de cette femme qui appartenait à
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
-și face o carieră, bazată pe legăturile cu oamenii de afaceri și soțiile lor, urmându-i în această pe Rastignac și pe Duroy. "Un homme à millions, pense donc! Arrange-toi pour lui plaire; et à să femme aussi. Deviens son amant! Frédéric se récriait. Mais je te dis là des choses classiques, îl me semble? Rappelle-toi Rastignac dans la Comédie humaine! Tu réussiras, j'en suiș sûr!" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.52]. "Un dîner en ville, la rencontre d'un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și Occidentul conflictul dintre pasiune și căsătorie. Acest conflict se ancorează într-un mit și într-un text, mitul lui Tristan și textul lui Beroul, Tristan et Iseute: în acest mit pasiunea este o asceza și nu este dragoste de amant, ci dragoste de dragoste și de moarte; el se prelungește în întreaga literatura occidentală, prin operele lui Dante, Petrarca, Shakespeare, Rousseau, Wagner etc. Analiza lui Rougemont se bazează pe o presupunere atunci când se înscrie într-o literatura, mitul degradează. 225
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
aventură a secolului". "Comme la prise du pouvoir passe de pluș en plus par leș mains des femmes, l'infidélité joue un rôle essentiel dans la société. Nous assistons donc à un adultère généralisé" [Butor, p.93]. 228 Chiar dacă alegerea amantului este limitată de circumstanțe, relația cu amantul este "o dimensiune de libertate, a se căsători este pentru femeie o obligație, a-și lua un amant este un lux" [Beauvoir ÎI, p.296]. Adulterul lui Sidonie Chèbe este sugerat deja în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pouvoir passe de pluș en plus par leș mains des femmes, l'infidélité joue un rôle essentiel dans la société. Nous assistons donc à un adultère généralisé" [Butor, p.93]. 228 Chiar dacă alegerea amantului este limitată de circumstanțe, relația cu amantul este "o dimensiune de libertate, a se căsători este pentru femeie o obligație, a-și lua un amant este un lux" [Beauvoir ÎI, p.296]. Adulterul lui Sidonie Chèbe este sugerat deja în scenă căsătoriei: "A présent, de la robe de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la société. Nous assistons donc à un adultère généralisé" [Butor, p.93]. 228 Chiar dacă alegerea amantului este limitată de circumstanțe, relația cu amantul este "o dimensiune de libertate, a se căsători este pentru femeie o obligație, a-și lua un amant este un lux" [Beauvoir ÎI, p.296]. Adulterul lui Sidonie Chèbe este sugerat deja în scenă căsătoriei: "A présent, de la robe de soie toute blanche et unie, montait un joli visage d'un blanc plus maț et plus doux, et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
l'eût affirmé, j'aurais aussitôt songé aux affreux remords dont je devrais être aujourd'hui déchirée. Et je n'en ai pas, presque pas" [Maupassant, Fort comme la mort, p.63]. 233 Baroana Sandorf în L'Argent își înșeală amantul cu Saccard. Sidonie își înșeală nu doar soțul, dar și amantul: "Elle le rendait fou positivement. Elle le trompait, îl en était sûr, elle le trompait avec le tenor toulousien, ce Cazabon dit Cazaboni" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
je devrais être aujourd'hui déchirée. Et je n'en ai pas, presque pas" [Maupassant, Fort comme la mort, p.63]. 233 Baroana Sandorf în L'Argent își înșeală amantul cu Saccard. Sidonie își înșeală nu doar soțul, dar și amantul: "Elle le rendait fou positivement. Elle le trompait, îl en était sûr, elle le trompait avec le tenor toulousien, ce Cazabon dit Cazaboni" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.225]. Contele Muffat este doar "amantul oficial" într-o suită
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
doar soțul, dar și amantul: "Elle le rendait fou positivement. Elle le trompait, îl en était sûr, elle le trompait avec le tenor toulousien, ce Cazabon dit Cazaboni" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.225]. Contele Muffat este doar "amantul oficial" într-o suită de alti amanți netitulari: "l'homme qui, donnant le plus, était l'amant officiel.... Îl se maintenait en payant, achetant très cher jusqu'aux sourires" [Zola, Nana, p.436]. Intermediară Vatnaz insistă că Arnoux să afle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
rendait fou positivement. Elle le trompait, îl en était sûr, elle le trompait avec le tenor toulousien, ce Cazabon dit Cazaboni" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.225]. Contele Muffat este doar "amantul oficial" într-o suită de alti amanți netitulari: "l'homme qui, donnant le plus, était l'amant officiel.... Îl se maintenait en payant, achetant très cher jusqu'aux sourires" [Zola, Nana, p.436]. Intermediară Vatnaz insistă că Arnoux să afle despre faptul ca amantă să îl înșeală
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
elle le trompait avec le tenor toulousien, ce Cazabon dit Cazaboni" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.225]. Contele Muffat este doar "amantul oficial" într-o suită de alti amanți netitulari: "l'homme qui, donnant le plus, était l'amant officiel.... Îl se maintenait en payant, achetant très cher jusqu'aux sourires" [Zola, Nana, p.436]. Intermediară Vatnaz insistă că Arnoux să afle despre faptul ca amantă să îl înșeală cu Delmar: "Prenez-le! emmenez-le! faites qu'il leș surprenne!" [Flaubert
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de bonne ménagerie, puis gagnée par la coquetterie, puis dévorée" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.91-92]. 269 "On la connaissait pour să rage de dépense, sans force devant la tentation, d'une honnêteté stricte, incapable de céder à un amant, mais tout de suite lâche et la chair vaincue, devant le moindre bouț de chiffon. Fille d'un petit employé, elle ruinait aujourd'hui son mari (...) parlait de șa fille Valentine, âgée de quatorze ans, une de șes coquetteries leș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
corps et de l'esprit, où le coeur ne bat plus, où la respiration halite comme la pensée, où leș gestes, leș phrases restent inachevées, où tout attend. Leș poètes l'ont cent fois décrite, cette angoisse douloureuse de l'amant qui écoute le roulement d'une voiture dans la rue déserte, un pas furtif montant l'escalier" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.181]. 327 Visul de plecare definitivă cu Rodolphe al Emmei Bovary provine din încrederea că fericirea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
le roulement d'une voiture dans la rue déserte, un pas furtif montant l'escalier" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.181]. 327 Visul de plecare definitivă cu Rodolphe al Emmei Bovary provine din încrederea că fericirea există altundeva. Amantul, care se definește prin opoziție cu soțul (care reprezintă intolerabilul), este cel care permite accesul la acest altundeva mitic. Răpirea, visata conform schemelor românești, este soluția-miracol. Utopia acestui vis este ironizata de Flaubert. 328 "Toute la vieille poésie des enlèvements
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ni aux arts: ils circulent entre leș bourgeois, leș financiers, leș gens de robe et leș grands seigneurs; on ne peut dire ce que șont ces hommes-là. Leurs femmes șont encore plus indéfinissables; elles tiennent le rang de leur invisible amant, et non de leur mari: ceux-ci visitent la bourgeoisie, tandis que celles-ci, plus fières, plus hautaines, ne veulent voir que la classe où est l'homme qui soutiennent leur maison: on leș appelle de très honnêtes femmes; car la main
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și avere, după ce volumul se vinde torențial și provoacă un mare scandal public; astfel, relativ obscurul profesor devine (cum am spune azi în România) VIP și își poate în fine plăti cele mai extravagante plăceri de consumator amoral, de la fermecători amanți, pe care îi copleșește cu daruri (de exemplu, un BMW 740 comandat direct la sursă), până la costume Armani, bagaje Vuitton, trabucuri cubaneze (în Statele Unite, un lux subversiv, datorită cunoscutei blocade: un bordel nu se transformă în falanster fără autorizație de la
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și că locuia la Buftea, adăpostit de Barbu Știrbei. Scriitori de prestigiu sunt demitizați. Memorialistul citează afirmația unui jurnalist moscovit, potrivit căreia romanul Pe Donul liniștit nu ar fi fost scris de Mihail Șolohov, ci de un ofițer alb, Kriucikov, amant al mamei sale. Mușcător sunt încondeiate și alte personalități, în special Mihai Beniuc. În schimb, un comunist luptător în Spania, Valter Roman, e portretizat admirativ. În totalitate, scrierea exprimă o abjurare categorică, în termeni duri, a crezului politic nutrit de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
Pe Tudor Cernat, director general al unui mare combinat, soția îl toarnă la Partid (Dragostea și revoluția). Maria îl abandonează pe muncitorul Călin Surupăceanu atunci când acesta e mutilat încercând să salveze un om (Imposibila iubire). Personajul pozitiv Tăsica își toarnă amantul, hoț de mașini, la Miliție (Raliul). Pe Vasile Condrea, soția și fiica îl părăsesc pentru că vrea să dea biroul de director pe o muncă grea într-un sat (Din prea multă dragoste). Geologul Vasile Făerag e părăsit de iubită pentru
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
îngăduință de ambii scriitori, care nu se doresc niște moraliști nedrepți, ci mai mult niște umaniști autentici. Soția lui Phoebus, asemenea altor personaje feminine din operele lui Boccaccio sau ale lui Chaucer, protestează tacit împotriva soțului gelos, găsindu-și un amant, care nu îi era cu nimic superior bărbatului de care era legată oficial, ci mai curând pentru a se simți liberă, pentru a-și oferi posibilitatea de a dispune de propria ființă după bunul plac. Bărbatul își va regreta crima
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în egală măsură, tehnică și talent. Beatrice, eroina povestirii din ziua a șaptea, cu preocupări distinse (joacă șah în absența soțului), își dovedește inventivitatea și istețimea tot prin cuvânt, căci ticluiește un răspuns original pentru a justifica în fața soțului prezența amantului. Iubitoare de competiție, Filomena se bucură atunci când are onoarea de a deschide seria istorisirilor din ziua a noua: „sunt foarte bucuroasă să fiu eu prima care să intru în bătălia asta pe câmpul liber și deschis al istorioarelor de astăzi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de aici și tendința spre trădare. Ermellina, în ziua a treia, este o eroină credulă, rudimentară, naivă și modestă în încercarea ei de a-și păstra imaginea unei respectabilități în societate, ține la cinstea de soție, dar își aduce și amantul în intimitate. La fel de modestă este și Simona (IV, 7), cea care se îndeletnicește cu torsul 207, căreia iubitul îi moare subit în grădină, iar tânăra, pentru a se dezvinovăți, repetă gestul lui de a mesteca o frunză de salvie și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ei cu un tânăr în casă, tot datorită unei inteligențe veritabile, deși femeia își mărturisește viața modestă și condiția socială, „eu, care-s o biată femeie și pot zice că n-am trecut de pragul porții” 903 : argumentează că tânărul amant se afla în butoi deoarece venise să-l cumpere, astfel ea făcând o afacere bună pentru întreținerea familiei. Monna Ghita, din povestirea a patra, este metamorfozată, din dorința de iubire, într-o ființă capabilă a se descurca în situații delicate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]