9,447 matches
-
incident a produs un adevărat cutremur. De aceea, primul lucru pe care l-am făcut, când am ajuns la internat, a fost să-mi adun toate lucrurile și să fug la gară pentru trenul către Constanța. După o asemenea experiență amară, nimic nu mă mai putea reține în acest oraș și odată ajuns acasă la țară, nu am mai vrut să plec înapoi, nici dacă mă omora tata în bătaie cu biciul. Cu nu știu ce alte aranjamente, tot printr-o rudă de-
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
Domnul, să fii rănilor balsam, Bucură-te, Apărătorul răbdătorului tău Neam, Bucură-te A fi speranța ultimă pentru rănit, Bucură-te, Oastea țării pentru omul dăruit, Bucură-te, Devoțiune pentru cruce și Hotar, Bucură-te, Frunții noastre mir al chinului amar, Bucură-te, Izbăvire de dușman, tu cel uitat, Bucură-te, Stea - Virtute, semn pe pieptul de soldat, Bucură-te, Românie înălțată de viteji, Bucură-te, Heruvimul, priveghind cu ochii treji. Bucură-te, Bucurie, horă-a țării re-ntregite, Bucură-te, Rugăciunea
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
dumneata?... Se-ntoarse dumneaei în țocul de la ușă Dar cum cucuiul vechi încă-l mai durea, Și profitând că ea în casa era dusă Sări peste o treaptă și-apoi...mereu de-a-bușelea Din buzunar sări și sticlă, spărgându-se-n amar El unde să se ducă, de ce nu ține minte? Mai merse câțiva pași și adormi, pe-un trotuar... Dar, bubui un glas...Nu ai și tu un pat?... Ce faci printre morminte?... Păi... sunt acasă Doamne! Vezi? Nici Tu, nu
ACASA... de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362041_a_363370]
-
imobilă. Asociațiile anatomice izolau (stilistic) la marginea plăcerii fizice o muzicală angoasă. Nu știu dacă i-a căzut în mână convulsivul în frumusețe poem, în care descopeream (demult) „ chor du coeur”. Lelia Mossora în „Vrăjitorul cuvintelor” (antologie?) turbură pasional „gusturi amare” fabulând supunerea cărnii „cu un sărut neizbăvit”. 4. În ton (de la grecescul tonos = încordare, tensiune, accent) quasi retoric, transcrie un intim „jurnal” liric: zăpadă/ poveste de „multă durere/ și multă dorință”. Poate? (mă întreb) visează la ieșirea fiicelor Evei din
SAU „NUMAI LACĂT/ DE TĂMÂIE” de HORIA ZILIERU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362050_a_363379]
-
Zice: „fiecare cuvânt/ să-l aștern în eter/ să uit să mai mor,/ să uit să mai cer“ („Femeia de fum”). Prea multă ezitare a gravitației. Altcum, lamentațiile pot deveni “arhivă” de oftată tandrețe, zbucium eclipsat“ în sâmburi de cireșe amare”, gol sonor de violă „în scorburi de întuneric”, târâș de „umbre călătoare”. Când ochiul neliniștit vede „dincolo” infamia fără măsură și se întoarce în cearcănul cât o umbrelă, inspirația petrece peste orgoliul rece și capriciul rigid. 5. Lelia Mossora nu
SAU „NUMAI LACĂT/ DE TĂMÂIE” de HORIA ZILIERU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362050_a_363379]
-
ruga și cu curăția de Dumnezeu, cum frumos ne îndeamnă Sfântul Isaac Sirul: „Doamne Iisuse Hristoase, Dumnnezeul nostru, care asupra lui Lazăr ai plâns și lacrimi de jale și de milostivire ai picurat peste el, primește și lacrimile mele cele amare. Cu patimile Tale vindecă patimile mele. Cu rănile Tale tămăduiește rănile mele. Cu sângele Tău curățește sângele meu și amestecă în trupul meu mireasma Trupului Tău cel făcător de viață. Fierea cu care ai fost adăpat de vrăjmași, să îndulcească
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
visez și acum la masa cea mică din bucătăria grecilor, mâncând cu lingura de lemn din strachina comună. Nu ne era silă unul de altul. Mâncam un fruct împreună, fiecare câte o mușcătură. Fructele erau de obicei crude, acre sau amare. Spărgeam și sâmburii între dinți. Dar gustul lor era nespus de dulce fiindcă aveau gustul copilăriei. Și nu ne-am îmbolnăvit unul de la celălalt. Dimpotrivă, dobândeam energie unul de la celălalt, întărită seara, în fața porții, la celebrul foc din frunze și
PICNIC ÎN CIMITIRUL ETERNITATEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362043_a_363372]
-
al speranței,/ Care e mare dascăl ce ne învață/ Că totul se poate“. Din păcate, cele două decenii trecute de la instaurarea democrației în țară nu i-au împlinit speranțele în mai bine, așa că fenomenul politic românesc îi lasă un gust amar și îi blochează șansa de a întrezări mai-binele la care spera. Ciclul final al cărții, Satirice, este, din această cauză, aproape în totalitate închinat aleșilor noștri care nu încetează să ne dezamăgească. Capcanele destinului este o carte de suflet; poetul
CAPCANELE DESTINULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365789_a_367118]
-
la 12 februarie 1894, la Cotu Vameș, județul Neamț. Alexandra Gavrilescu a semnat cu pseudonimul Otilia Cazimir, ales de Mihail Sadoveanu și de Garabet Ibrăileanu . Ei nu i-a plăcut acest nume: „Dați-mi voie să vă mărturisesc, după atâta amar de ani, că bumele acesta, pe care totuși l-am purtat cu cinste, nu mi-a plăcut niciodată. N-am nimic în comun cu eroinele legendelor germane, iar cea dintâi „Otilie” pe care am întâlnit-o în viață - fetița cu
OTILIA CAZIMIR-ARTICOL DE IULIAN NEGRILĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365806_a_367135]
-
STAT CEASUL Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 600 din 22 august 2012 Toate Articolele Autorului A stat ceasul în perete Cu limba scăpată-n gol, Clipele îmi dau ocol, Păsări nevăzute, bete. Sunt și dulci, dar și amare, Este noapte, e târziu, Am uitat ca să mai scriu, Încurcat în minutare. Dorm vocalele călare, Pe o pernă fără fulgi, Somnule, de ce-mi alungi Amintirile bizare? Trec ca paseri fără pene Gândurile spre liman, A trecut încă un an
A STAT CEASUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365839_a_367168]
-
deseori o vând. Tu îți faci partajul de părinte Și divizi valorile la doi Însă eu, ca un copil cuminte, Cum să-mpart un gând curat spre voi? Cui să întind seara la culcare Fruntea spre sărutul părintesc Dacă sufletul amar mă doare Când o sărutare singură primesc. Nu gândi că sunt bărbat în lege, Casa părintească e un cult, Inima nu poate înțelege Cum de dorul ei nu mai ascult; Sau că sunt femeie-adevărată Și un prunc la sânul meu
VICTIMĂ COLATERALĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365850_a_367179]
-
derutate Apoi, coboară înfășurate-n aur toate Lăsând semne umbrelor să fâlfâie albastru, Cerului să împrumute aripi de alabastru. Roțile macină timpul într-un ceas mai sonor... Raze colorate rubiniu se ivesc în cor Să-și păstreze conturul în forfota amară. Ca dungile se împarte lumina spre seară! O pală de vânt se pierde prin spațiul deschis Lipind pete portocalii pe zările de vis. Vremea dospește răcoarea între cer și pământ, Iar nervii clipei se golesc de ultimul veșmânt... ................................................................................ Amintirea, ca
OPREŞTE TOAMNA de LIA RUSE în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365864_a_367193]
-
Pe cine n-aștept dar grăbită vine să-mi cadă la piept, pe cine, pe cine? Și câte dureri venind mohorâte vor zace-n poveri și câte și câte? Se poate să car mai departe-n spate saci grei de amar, se poate, se poate? Voi trece senin prin viscolul rece din anii ce vin, voi trece, voi trece? Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1782, Anul V, 17 noiembrie 2015. Drepturi de Autor
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365868_a_367197]
-
Ce de oameni nu se teme. Dă-mi Cuvânt cu Adevăr, Și puterea de a-L spune, Să fiu foc și râu și ploaie, Și a harului ninsoare. Dă-mi bucuria Dă-mi bucuria cea sfântă, În lumea aceasta de-amar Strânge în mine Cuvântul Și transformă-L în mărgăritar. Dă-mi Tu avânt să răzbat Cărarea vieții cu bucurie, Că marea odată ai despicat, Și oceane Tu seci pentru mine. Dă-mi iubire să pot lumina În noapte când tristețea
NETĂCEREA CUVÂNTULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365901_a_367230]
-
de jăratic, Crestați printre altare-rugi... Priveam în depărtări ascunse... Citisem despre un pământ, Cândva unit, ce dispăruse, Cu un cernit discernământ; Am stat s-ascult un imn absurd, L-am intonat în călimară, Metaforă cu sunet surd, Minciună râncedă și-amară, Și rușinos mi-era cuvântul, Era jenant să îl rostesc, Deși acela era gândul, Părea greoi să povestesc... Și mă visez, în nopți de vară, Într-un sătuc, pe mal de Prut, S-ascult un greier, cu-o vioară Doinind
SĂTUCUL MEU, ŞI ODISEEA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365935_a_367264]
-
Dar de către cine? Ioan, cu sufletul întristat și încărcat de durere, se adresă lui Petru: Hai să dăm de veste celorlalți frați! Și cei doi ucenici plecară înmărmuriți de cele ce văzuseră. Maria rămâne lângă mormânt și plânge cu lacrimi amare. Ea nu are vreme să se gândească la putința învierii. Inima ei e copleșită de lipsa celui care o mântuise. Deodată, în fața ei, apare un om, stând în picioare și vorbindu‑i: „Femeie, pentru ce plângi?” Ochii ei obosiți de
FEMEIE, PENTRU CE PLÂNGI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365952_a_367281]
-
aspecte din istoria vitregă a chinuitei provincii românești, ruptă din trupul Moldovei. Ați văzut ce s-a întâmplat cu Basarabia noastră timp de 203 ani!..De câte ori a fost răstignită nefericita fiică a României și din ce cauze a pătimit atât amar de ani!.. De ce a ajuns ea, o biată țărișoară fără nord și fără sud, să nu-și mai dorească UNIREA cu Patria-Mumă, pe care o privește acum ca pe o mamă vitregă?.. Poate că locuitorii săi au simțit că sunt
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
vânt ce rănile-mi usucă Și în speranța unei raze de lumină O mângâiere și iubire să-mi aducă. Simt inima cum bate și-i parcă-năbușită, Mă simt a nimănui, trăiesc o viață irosită Și zbor, mă-nalț și plâng amar cu dor, Gândul mă chinuie dar nu aș vrea să mor... VIAȚA CA O CORABIE Viața este ca o corabie încărcată Cu bucurii, iubiri, necazuri și dureri. Mereu se luptă în vâltoarea ei tumultă Să ajungă la liman din cele
SUSPINUL FLORILOR DE CRIN (1) POEME de CARMEN NOROCEA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366002_a_367331]
-
deseori o vând. Tu îți faci partajul de părinte Și divizi valorile la doi Însă eu, ca un copil cuminte, Cum să-mpart un gând curat spre voi? Cui să întind seară la culcare Fruntea spre sărutul părintesc Dacă sufletul amar mă doare Când o sărutare singură primesc. Nu gândi că sunt bărbat în lege, Casă părinteasca e un cult, Inima nu poate înțelege Cum de dorul ei nu mai ascult; Sau că sunt femeie-adevărată Și un prunc la sânul meu
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
prea multe cuvinteChiar părinții deseori o vând.Tu îți faci partajul de părinteși divizi valorile la doiînsă eu, ca un copil cuminte,Cum să-mpart un gând curat spre voi?Cui să întind seară la culcareFruntea spre sărutul părintescDacă sufletul amar mă doareCând o sărutare singură primesc.Nu gândi că sunt bărbat în lege,Casa părinteasca e un cult,Inima nu poate înțelegeCum de dorul ei nu mai ascult;Sau că sunt femeie-adevăratăși un prunc la sânul meu hrănesc,Tot mă
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
Acasă > Stihuri > Tonalități > ECHINOCȚIU DE TOAMNĂ Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 772 din 10 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Simt mirosul tău ca un foșnet de toamnă amară, amintire misterioasă a unei întîmplări, insula aevea cu ziduri mișcate fără spațiu, fără timp, un simplu surîs în vitrinele memoriei de care am senzația că nu pot fugi în numele adevărului, singurul, de altfel, care ne aparține. Mi-am acoperit față
ECHINOCŢIU DE TOAMNĂ de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366071_a_367400]
-
să beau c-un semn făcut din deget Și-aprinzi țigara de pe scrumieră, Pe care-o vreau, dar peste tine, preget . Un clinchet se-aude-n raftul de la bar ... E timpul, iubito, să ne despărțim ... Prin sânge simt trecând un gust de amar, Dar nu-ți fie teamă, că noi ne iubim . Toate acestea aș dori să le uiți, Cu primul pas pe care-l faci afară ! E timpul, e clipa ce face să minți Că nu ești tu o floare-n primăvară
TU EŞTI O FLOARE-N PRIMĂVARĂ, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366068_a_367397]
-
lumină / orbitoare” ridicat din nisipuri care vorbește lumii despre „setea/ celor rătăciți în deșert”. Glasul poetului este „ca un țipăt de vultur” (M-am ridicat ... din oboseala pietrei). Procesul creației, scrisul în sine înseamnă pentru Valentina Becart, o „dulce și amară vină”, o povară pe care ea, ca un umil serv, are datoria de a o purta. Și mai elocvent este un alt poem în care autoarea își închipuie că se va arunca în moarte „ca-ntr-un abis de împlinire
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
fraze, după cât de puternic este bruiajul și pot spune că se pregătesc mari evenimente care vor schimba istoria Omenirii. Este drept că pregătirea este încă stângace, deocamdată se practică un soi de "întărâtă drace... " fapt ce îmi lasă un gust amar. Văd însă și partea bună a situației ; comuniștii țin la imaginea lor, între ei și occident se desfășoară un adevărat război propagandistic. Nedreptățile, aș zice chiar ororile, pe care le-a cunoscut generația noastră vor fi cu totul și cu
VI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365255_a_366584]
-
nouă sute șapte", " Eterna dimineață" "Fluturi de noapte", "Toamna-n crâng", " Visul de fum", " Vara", dezgheață ! În "Durerile trecute"-n " Stropi", " Nu aruncați cu pietre" "Iubire pură", în " Dilemă", " Oglinda cu minciuni" să-mbete " Parc năruit în consolare", "Mascare" în "Viață amară" "Efectele sărăciei"..., " Meditație la chitară" Fel-de-fel de suferințe, Poetul nost' le-a suportat Noi l-am văzut neobservându-l...el ca un domn ne-a tot iertat... Puțini îi știu ascensiunea spre piscuri dificil de-atins Mulți însă îi știu
(EU NU !) M-AM SINUCIS ÎN GÂNDURI NE SPUNE SCR.ÎNV.CONSTANTIN STANCIU. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365326_a_366655]