2,758 matches
-
îți propun să deschidem un bar... un bar într-un cavou... în cimitir... eu zic că-i o idee cum nu se poate mai originală... și mai eficientă... Ce zici? Octav: Stai puțin... stai puțin... Nu mă lua așa c-amețesc! Mai dă-mi niște whisky... Va să zică un bar într-un cavou! (rîde) Ce zici, mama? Marieta: Eu zic că-i o idee foarte bună... că toată lumea face azi cîte ceva ca să... trebuie bani... asta e... Octav: Ce zici, tăticule? Costache
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
singura mea zi liberă... adică era seara mea liberă..., acuma am libere toate serile..., asta e. Și pentru ce? "Ca să ne plimbăm prin trecutul nostru", așa, ca printr-un parc bătrîn de provincie... și să tot mestecăm la amintiri..., mă amețește el pe mine cu găselnițe poetice... Ca să nu mai vorbesc că dacă greșesc o.... alee... din parcul ăsta... dacă mă rătăcesc puțin prin parcul ăsta al lui..., mă face ramolit... ha!, că el o fi mai breaz... ha! Că abia
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Trimisule? Trimisul lui Dumnezeu: "Nu căile Domnului sînt încurcate, ci ale omului..." Plutonierul: Așa e părinte... Na, că m-a luat gura pe dinainte... Păi nu vezi cum le încurcă, le descurcă și iar le încurcă... și asta numai ca să amețească lumea... și pe ei... de te apucă scîrba... Obiectiv nr.: Tu să taci! Crezi că ne-ai îmbrobodit cu povestioara aia de doi bani, și că am uitat cine ești? Plutonierul: Ba tu să taci, măi pampers ambulant..., măi campion
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Prin veche viforniță, mai bați în zadar/ în poartă cu frigul." Pe poet îl strigă pământul Maramureșului, pentru că zac în el osemintele strămoșilor. Sentimentul dezrădăcinării este atât de puternic, încât îi hărțuiește existența: "E strigătul pământului sub rod/ în chiot amețind cu zloată,/ prin care neuitarea câine orb/ ne-adulmecă, ne caută, ne latră". Ceramica regăsită exprimă incertitudinea poetului care caută prin umbra sfântă de ulcele sufletul celui bătut de dor, sufletul răzbunat. "Ca lutul, viitorului din blidul feței mele,/ întinde
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
volumul următor 1 circumscrie același univers. Rămâne notabilă realizarea voluptății trăirilor, ca în "Descântecul de ploaie": "Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor albă, înaltă/ Îmi place să le rup frâiele și să umblu cu ele în dinți,/ să amețească, privindu-mă astfel, bărbații." Poeta se cufundă ostentativ în materia curgătoare și, cu o mare acuitate a simțurilor, transpune în act poetic trăiri spirituale rare: "Dar sub mângâierea savantă a ploii,/ satir vegetal, copacii cu seva-n uncrop/ Încep să
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de linii și de culori care trădează impetuozitatea sentimentului. Peisajul este tandru, întunecat și dramatic. Picturalul îl surprindem încă și în acest volum, lumina favorizând atât expresia cât și sentimentul comunicat: "Și-o mâhnire dulce peste pacea serii, cu vedenii amețite în frunzare" sau "o ciudată primăvară s-a lăsat, ceața trece galbenă pe fața lunii/ dincolo de sat/ și-n fiecare sat/ în frunziș de lună îmbrăcând salcâmii". Iubita aduce "gânguritul spicelor, cântarea norocoasă a ploilor, mângâie fruntea". Universul este cărnos
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de la 11 fevruarie... Nu e vorba, ținem de d. Nae Cațavencu... e din Soțietate... dar vorba e, eu alegător... eu... (sughite) apropritar, eu pentru cine votez? (sughite) D-aia am venit. (șovăie.) Zoe: Trimite-l, Fănică, dă-i drumul... e amețit de tot... Tipătescu: (luându-l cu binișorul) Fii bun, cetățene, du-te. Aldată mai vorbim. Cetățeanul: Dar ce să vorbim aldată? Zoe: A! Cetățeanul: Acu ce treabă avem?... Nu vă uitați la mine că sunt așa de... Am făcut-o
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
alaltăieri seara pe drum, când ieșeam de la întrunire... Fă-ți idee (sughiță) de alaltăieri seara până azidimineață s-o duci într-un chef!... Tipătescu: (răpezindu-se și apucându-l cu amândouă mâinile de gât) Mizerabile! Cetățeanul: Nu mă zgudui (sughite) că amețesc... Zoe: Lasă-l, Fănică, să vedem. Cetățeanul: Lăsați-mă să vedeți. Când am găsit-o, de curiozitate am deschis-o și m-am dus subt un felinar, s-o citesc. N-apucasem s-o isprăvesc bine... și haț! Pe la spate
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu bere... A făcut cinste d. Nae... l-am băut... oo! L-am băut! Zoe: Dar scrisoarea? Tipătescu: Scrisoarea (se repede la el strigând), unde e scrisoarea? Cetățeanul: Nu striga (sughite) că amețesc!... O am la mine scrisoarea. (amândoi îl ascultă și-l privesc cu îndoială și nerăbdare nervoasă.) Da. Zoe: și Tipătescu: S-ar putea! Cetățeanul: Da... o am lamine. (căutându-se prin buzunare). Ehei! D. Nae zicea că-mi dă zece
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
un scaun) Nu mă zgudui! SCENA VIII Aceiași Ghiță Pristanda Pristanda: (intră gâfâind într-un suflet, prin fund) Coane Fănică! Coană Joițico! Tipătescu și Zoe: Ghiță! Pristanda: Vine! Vine conul Zaharia! Cetățeanul: (pufnind) Conul Zaharia?... Nu mai spune (sughite) că amețesc... Tipătescu: (lui Pristanda, arătând pe Cetățeanul turmentat) Ia-l pe nenorocitul ăsta, și... Zoe: Și dă-i drumul prin dos, pe scara a mică. Pristanda: (ridicând pe Cetățeanul turmentat) ' Aide, cetățene! (îl împinge spre dreapta.) Cetățeanul: Nu mă-mpinge (sughite
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
lui Pristanda, arătând pe Cetățeanul turmentat) Ia-l pe nenorocitul ăsta, și... Zoe: Și dă-i drumul prin dos, pe scara a mică. Pristanda: (ridicând pe Cetățeanul turmentat) ' Aide, cetățene! (îl împinge spre dreapta.) Cetățeanul: Nu mă-mpinge (sughite) că amețesc. Pristanda: (același joc) ' Aide! Cetățeanul: Vorba e... eu pentru cine votez?... Pristanda: ' Aide! Cetățeanul: Nu mă-mpinge (sughite) că amețesc. (iese, împins de Pristanda.) SCENA IX Zoe, Tipătescu, apoi Ghiță Pristanda și Trahanache Tipătescu: (răpede Zoii) De Zaharia nu avem
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
scara a mică. Pristanda: (ridicând pe Cetățeanul turmentat) ' Aide, cetățene! (îl împinge spre dreapta.) Cetățeanul: Nu mă-mpinge (sughite) că amețesc. Pristanda: (același joc) ' Aide! Cetățeanul: Vorba e... eu pentru cine votez?... Pristanda: ' Aide! Cetățeanul: Nu mă-mpinge (sughite) că amețesc. (iese, împins de Pristanda.) SCENA IX Zoe, Tipătescu, apoi Ghiță Pristanda și Trahanache Tipătescu: (răpede Zoii) De Zaharia nu avem teamă: știe tot, dar nu crede nimica... N-ai auzit? Zoe: Fănică! Fănică! (Ghiță intră din dreapta.) Ce-ai făcut, Ghiță
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ce poftești de la mine? Cetățeanul: Nu ți-am spus? (sughite.) Mâine începe... Ei? (sughite.) Eu pe cine aleg? Pentru cine?... (face semnul votării și sughite.) Zoe: Pentru d. Nae Cațavencu. Cetățeanul: Pentru... (sughite și pufnește de râs.) Nu mănnebuni că amețesc... Tipătescu: (din ce în ce mai nervos, luând pe Cetățeanul de mână și zguduindu-l) Pentru că ești un om vițios... Cetățeanul: Nu mă smuci, că amețesc! Tipătescu: (asemenea) Pentru că te-ai lăsat să-ți ia din buzunar, să-ți fure scrisoarea... Cetățeanul: Ei! Nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
votării și sughite.) Zoe: Pentru d. Nae Cațavencu. Cetățeanul: Pentru... (sughite și pufnește de râs.) Nu mănnebuni că amețesc... Tipătescu: (din ce în ce mai nervos, luând pe Cetățeanul de mână și zguduindu-l) Pentru că ești un om vițios... Cetățeanul: Nu mă smuci, că amețesc! Tipătescu: (asemenea) Pentru că te-ai lăsat să-ți ia din buzunar, să-ți fure scrisoarea... Cetățeanul: Ei! Nu face nimica, poate mai găsim alta... Tipătescu: Lasă-mă să vorbesc... pentru că ești... Cetățeanul: Lasă-mă să vorbesc... pentru că ești... Cetățeanul: Alegător
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
la București... Brânzovenescu: Și vom spune tot... Tipătescu: (aparte) Duceți-vă la dracul! (trece lângă Trahanache și Zoe.) Farfuridi: La ziare! Brânzovenescu: La Comitetul electoral central! Farfuridi: La guvern! Cetățeanul: (arătând pe Farfuridi și Brânzovenescu lui Cațavencu) Oleu!... Fugi că amețesc! (Cațavencu și Cetățeanul turmentat convorbesc foarte mișcat deoparte cu Farfuridi și Brânzovenescu.) Trahanache: În sfârșit, ce e, Fănică? Tipătescu: Nu mă-ntreba pe mine, nene Zahario! Zoe: (cu energie) Nici o vorbă, nene, trebuie... Trahanache: De ce? Zoe: (precipitată) Dacă mă iubești
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pe onorabilul! Ionescu, Popescu și Grupul: Afară! E turmentat! Afară! (Ionescu și Popescu îl îmbrâncesc spre ușă. Cațavencu s-a dat jos de la tribună și vorbește cu câțiva din grup.) Cetățeanul: (îmbrâncit de dascăli și opunându-se) Nu mămbrânciți... că amețesc! Ionescu, Popescu și Grupul: Afară! Cetățeanul: Nembru! (Toată scena aceasta a fost însoțită de râsete și rumoare. Dascălii au dat afară pe Cetățeanul turmentat. În adunare, mișcare. Pristanda se apropie la tribună, în vreme ce dascălii și grupul lor, în mijloc cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
rămâneți la masă la noi... mă rog să nu povestiți istoria cu scrisoarea becherului d-voastră... Tipătescu: Știți asupra alegătorilor, ar face poate rău efect... Dandanache: Nu spui, neicusorule; dar dacă oi uitaaminteri, am memorie bună... dar stii, cum sunt amețit de drum, poate să uit si să nțep să-mi fațeți semn. Eu la masă o să stau ori lângă d-ta, ori lângă consoarta d tale... Tipătescu: Care consoarta mea? Dandanache: Doamna. Zoe: (aparte) A! Idiot! Tipătescu: (impacientat) Pardon, d-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
puicusorule... bată-vă sănătatea să vă bată... pardon... stii eu... de pe drum (serios) fă-ți idee d-ta: ținți postii, hodoronchodoronc, zdronca-zdronca, si clopoțeii... îmi țiuie grozav... Zoe: (aparte) Trebuie să-l duc de aici să se liniștească puțin... e amețit rău de tot. Tipătescu: D-le Dandanache, nu voiți să vă odihniți, să vă liniștiți puțin... Dandanache: Ba da, neicusorule... dar unde? Zoe: Poftiți cu mine, d-le Dandanache. Dandanache: (dându-i brațul și ieșin cu ea la dreapta pe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Scrisoarea era a persoanei... da... becher. Trahanache: Cum becher? Dandanache: Adică necăsătorit... Trahanache: Cine? Dandanache: Nu spui ține, persoană însemnată... Când i-am pus pițorul în prag, ori coledzi, ori "Războiul" mă-nțeledzi,tranc! Depesa aiți... Trahanache: Nu-nțeleg. (aparte.) E amețit de drum... căruța... și clopoțeii. Dandanache: (aparte) E slab de tot prefectul, îi spui de două ori o istorie si tot nu prițepe... (În toată scena aceasta și în cea următoare, până la intrarea mulțimii, se aude marșul și uralele treptat
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cazul unora dintre tineri. Două opinii ale tinerilor sunt relevante pentru aceste aspecte (Preda, Jderu, Mihai, 2005): „...sunt unii care vor, de exemplu, la discotecă să se ducă la o fată sau... dar nu are curaj; dacă bea puțin, se amețește și prinde curaj și se duce, dar face mai rău” (elev de liceu, Mangalia); Pentru că vor s-atragă atenția și-atunci fac tot felul de chestii din astea mai... ce știu eu, mai de adulți. Așa li se pare lor
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Abundența cărților și mijloacelor de a publica constituie una dintre cauze”3). Ce se întîmplă însă mai departe în „Zborul cărților”? Surprins de „o furtună de ploaie”, autorul se refugiază într-o librărie în care erau atîtea volume, încît „te amețeau numai privindu-le”. „Citeam titlurile acestor teancuri, și ele începeau, încet-încet, să se așeze, și chiar numele unor autori se confundau”4). Poemul lui Bacovia e, fără îndoială, reacția unui scriitor parcimonios la confuzia de valori provocată de literatura existentă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
că Iurașcu va fi murit la Agafton. Bănuiala a devenit certitudine, dar apăsată de o grea tristețe. A murit la Agafton, ca un străin, în anul 1870, luna octombrie, ziua 23. Primarul comunei Curtești și cei doi servitori ai mănăstirii, amețiți de băutură, i-au redactat actul de moarte "la ora trii sara" (sic!) și i-au dat vîrsta de 55 de ani, cînd el trebuie să fi avut măcar 85 de ani! Dar și alte greșeli și nedumeriri ne silesc
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
măr: Cînd luna aruncă o pală lumină Prin merii în floare-nșirați în grădină, La trunchiul unuia pe tine te-aștept Visînd de deștept." (Cînd...) 44 Sau sub un salcîm înalt, de lîngî cimitir, unde stăteau toată noaptea, îmbrățișați și amețiți de acel "farmec sfînt" al beției erotice. Atît de cunoscutul pastel Sara pe deal a fost conceput chiar de pe atunci. Revăzut de mai multe ori, el era gata, în 1872, dar a fost publicat de-abia în 1885. Printre acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
să se împreuneze, după un rit inconștient și milenar"52; Natura ațîță dorința de împreunare. Ea este Edenul, locul sexualității, de aceea poetul își strigă acolo femeia"53; "Intimitatea eminesciană nu e analitică. Perechea nu vorbește și nu se întreabă. Amețită de mediul înconjurător, ea cade într-o uimire, numită de poet "farmec", care este neclintirea hieratică a animalelor în epoca procreației."54 Cu orice argumente s-ar mai susține această interpretare, ea totuși rămîne un act de profundă denigrare față de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cunoscut frumoasa nuvelă germană Undine de Friederich de la Motte-Fouqué, apoi nuvela Undine a lui Fernando Fenneberg, tradusă de Lucreția Silvianu, în "Familia" din 11/23 sept. 1866, și, fără îndoială, fermecătoarea Loreley a lui Heine, care ademenește pe pescar, îl amețește dulce, pentru a-l arunca în prăpastie. Dar Ondina tînărului Eminescu n-are nici una din aceste însușiri. Ea este foarte pămînteană cînd spune: "Eu nu voiu să fiu o zee Frunte-ncinsă în cununi, Ci glas jalnic de femee Care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]