3,048 matches
-
picior părăsește solul până la reîntoarcerea acestuia pe sol și reprezintă lungimea efectivă a pasului. Această a doua măsurătoare implică existența aparatului video. Lungimea fuleului se repercutează asupra duratei și asupra fazelor de lungire-scurtare a mușchiului. Din acest fapt reiese importanța amplitudinii ideale a pasului, care implică armonia în raport cu frecvența fuleului, pentru acumularea și refacerea energiei elastice. Kaneko(1987), citat de Rață G., Rață B. C., (1999) susține că unei anumite viteze îi corespunde o anumită combinație între frecvența și lungimea pașilor
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
Lungimea pasului poate fi îmbunătățită prin: creșterea forței de impulsie realizată la nivelul pistei, ca rezultat al creșterii forței generale și specifice; îmbunătățirea tehnicii de execuție ca rezultat al realizării unei bune coordonări intra și intermusculare având la bază creșterea amplitudini și relaxării mișcărilor; reducerea frânării la aterizare și a frecării de tragere ca rezultat a unei corecte așezări a tălpii pe sol urmată de o tragere fără pauză. Pentru îmbunătățirea lungimii pasului se folosesc o serie de exerciții dintre care
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
sarcolemei acestuia. Potențialul de acțiune pentru celulele P a fost descris anterior. Pentru celelalte tipuri de cardiomiocite este convenabil ca descrierea să fie făcută în comparație cu cele ventriculare contractile. Potențialul de acțiune de la nivelul fibrelor miocardului ventricular contractil are următoarele caractere: amplitudine 90-105 mV, potențial de repaus aproximativ -80 mV, prag de declanșare între -70 și -60 mV, durată de ~300ms (scade cu creșterea frecvenței de descărcare; ~150 ms la 200 bătăi pe minut). Principalele modificări de permeabilitate ionică ce stau la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
fenomen este absolut similar cu propagarea potențialului de acțiune în membrana unei singure celule, prin auto regenerare bazată pe depolarizarea indusă de difuzia laterală a ionilor în imediata vecinătate a plasmalemei. Viteza de conducere depinde de caracteristicile potențialului de acțiune (amplitudine și panta depolarizarii) și de densitatea căilor transmembranare cu rezistență electrică scăzută: canale ionice și alte căi hidrofile ce permit trecerea ionilor. Viteza de propagare a impulsului variază mult în ansamblul miocardului și este cel mai bine descrisă de imaginea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
nodală inferioară, ce străbate septul conjunctiv și pătrunde în miocardul venricular, continuându-se cu faciculul His). Viteza de propagare mai scăzută în diversele porțiuni ale nodului atrioventricular se explică prin rezistență crescută (mai puține joncțiuni comunicante) și potențial generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai mică datorită polarizării mai puțin accentuate a plasmalemei în repaus). 12.3.4. Principiile electrocardiografiei Contracția ritmică a atriilor și ventriculelor este deci inițiată de prezența potențialelor de acțiune în plasmalema fibrelor miocardice contractile. După cum
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de fapt în evaluarea caracterelor spațio temporale ale vectorului global cardiac (câmp electric), folosind diverse derivații de culegere, bazat pe faptul că prin înregistrarea diferenței de potențial se urmărește modificarea în timp a proiecției acestui vector pe axa derivației respective. Amplitudinea absolută poate fi determinată prin standardizare (de obicei amplificarea asigură o deflexie de 1 mm per mV de variație a potențialului). Aspectul înregistrării este diferit în diferite derivații, tocmai datorită faptului că valoarea diferenței de potențial înregistrate în fiecare moment
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
este luat în considerare un număr oarecare de momente din cursul fenomenului (puncte de traseu ECG). Analiza morfologică a traseului ECG presupune identificarea corectă a componentelor sale (unde și segmente), determinarea duratelor și compararea lor cu valorile normale. Sunt evaluate amplitudinea și aspectul undelor (cursa de timp); pentru segmente este identificată orice deflexiune suplimentară (suprapusă), pozitivă sau negativă. In scop diagnostic compararea cu trasee patologice tipice poate fi deosebit de eficace. 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac Inima ca organ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
acuțit, (100-150 Hz) și mai scurt (0,07-0,10 s). Mai mult, zgomotul I are timbru înfundat, față de zgomotul II, care este clar, lovit. Ariile de ascultație sunt porțiuni din suprafața toracică unde aceste sunete sunt cel mai bine percepute (amplitudine maximă). Zomotul I se aude mai bine în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară pentru valva mitrală și respectiv la baza apendicelui xifoid pentru tricuspidă. Zgomotul II se aude mai bine parasternal în spațiul II intercostal, la stânga pentru artera
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
viteza de 0,5 m/s. Zgomotele Korotkof sunt produse la trecerea sângelui prin segmentul arterial comprimat cu manșeta pneumatică. In cazul metodei ascultatorii presiunea arterială maximă (sistolică) corespunde primelor zgomote detectate, iar cea minimă (diastolică) corespunde scăderii bruște a amplitudinii acestora (ambele sunt decelate în cursul scăderii treptate a presiunii externe aplicate). Prin metoda palpatorie se determină în mod similar presiunea maximă, corespunzătoare reapariției pulsului arterial (distal față de compresie) în cursul decompresiei lente. Dacă dispozitivul manometric este conectat la un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de repaus la un expir maxim și are valoare medie de 1200ml. Însumarea celor trei fracții astfel neventilate reprezintă capacitatea vitală. Capacitatea vitală (CV) - este volumul maxim de aer ce poate fi ventilat prin plămâni în timpul unei respirații de maximă amplitudine, respectiv după un inspir profund urmat de un expir forțat. Valoarea medie a capacității vitale normale este de 3500 - 3800 ml cu variații importante în funcție de vârstă, sex. efort, stări patologice, etc. Volumul de aer care rămâne în plămâni după o
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
durata efortului, debitul respirator poate crește până la 30-40 l/ min. sau chiar mai mult. Debitul ventilator maxim (DVM) - poate atinge valori mult mai mari, de 120-130 l /minut. Valoarea sa se calculează în funcție de volumul de aer ventilat cu frecvență și amplitudine maximă timp de 10-15 secunde raportat la un minut, pentru a se evita tulburările produse de alcaloză. Volumul expirator maxim pe secundă (VEMS) - se obține în timpul unui expir forțat maxim, după un inspir profund. Volumul de aer expirat în prima
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
înregistrarea continuă a volumelor ventilate, grație unui traductor diferențial (rezistor) plasat în apropierea piesei bucale. Metoda spirografică este metoda folosită curent pentru determinarea capacității vitale și a volumelor care o compun. Ea pune în evidență fracțiile de aer ventilate în funcție de amplitudinea inspirului și a expirului. Metoda pneumatografică, permite înregistrarea sau afișarea digitală a debitelor instantanee și integrate, raportate la valorile de referință și exprimate în procente. Metoda pletismografică realizează determinarea volumului gazos toracic cu ajutorul pletismografului corporal (bodytest). Subiectul respiră aer din
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Creșterea concentrației de CO2 din sânge mărește frecvența respiratorie prin excitarea directă a centrului inspirator. În efortul fizic, CO2 eliberat în cantitate mare la nivelul mușchilor se acumulează în sânge și acționează asupra centrului respirator accelerând frecvența respiratorie și mărind amplitudinea respirațiilor. Astfel crește debitul respirator și se satisface nevoia de O2. Scăderea concentrației de CO2 din sânge duce la micșorarea frecvenței respiratorii și amplitudinii respirației . Lipsa de O2 din aerul alveolar duce la modificări ale ventilației pulmonare prin intermediul chemoreceptorilor. Creșterea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
nivelul mușchilor se acumulează în sânge și acționează asupra centrului respirator accelerând frecvența respiratorie și mărind amplitudinea respirațiilor. Astfel crește debitul respirator și se satisface nevoia de O2. Scăderea concentrației de CO2 din sânge duce la micșorarea frecvenței respiratorii și amplitudinii respirației . Lipsa de O2 din aerul alveolar duce la modificări ale ventilației pulmonare prin intermediul chemoreceptorilor. Creșterea concentrației de H+, în sânge se produce tot datorită chemoreceptorilor. Creșterea pH-ului sanguin inhibă frecvența respiratorie, iar scăderea acestuia duce la creșterea frecvenței
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
la creșterea frecvenței. Cataboliții acizi acumulați în timpul efortului în sânge (în urma eforturilor fizice îndelungate), au acțiune excitantă asupra centrului respirator. Centrii vegetativi superiori din hipotalamus, ca și cei din scoarța cerebrală pot modifica voluntar până la o anumită limită ritmul și amplitudinea respirațiilor. De asemenea modificările activității scoarței cerebrale se reflectă și asupra ritmului respirator. De exemplu: inhibiția scoarței cerebrale (în timpul somnului) se reflectă și asupra centrului respirator pe care îl inhibă. În timpul somnului respirațiile sunt mai rare, dar mai profunde și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
parametrilor respiratori în efort Intensificarea metabolismului energetic determină reacții adaptative respiratorii cuplate cu cele cardiovasculare, în vederea asigurării aportului de oxigen și eliminării de CO2. Acestea constau în creșterea rapidă a ventilației pulmonare și a debitului respirator pe seama creșterii frecvenței și amplitudinii respiratorii. Frecvența respiratorie crește de la 14-18 pe minut la 30-40 pe minut, în efortul moderat, iar volumul respirator curent (VRC), de la 500ml poate atinge 1,5-2,3 l în efortul submaximal și maximal. Ca urmare a intensificării frecvenței respiratorii și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sau acute, care se găsesc la toți indivizii care fac efort fizic; - tardive sau de antrenament, modificări care se instalează la cei supuși vreme îndelungată la un efort fizic sau antrenament. Modificările imediate sau acute - se reflectă asupra: - frecvenței respiratorii; - amplitudinii respiratorii; - debitului respirator; - consumului de O2; - coeficientului de împrospătare a aerului; Frecvența respiratorie - în repaus este de 16-18 respirații / minut. Ea se modifică foarte mult atât în timpul efortului, cât și după terminarea acestuia. Există eforturi în timpul desfășurării cărora respirația este
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
ml / min, în efort intens cere o adaptare a ventilației pulmonare pentru a menține constante atât pH-ul sanguin cât și concentrația gazelor în sânge. Această adaptare este mai vizibilă în efortul de intensitate medie și cu durată mai lungă. Amplitudinea respirației - se modifică în timpul eforturilor care permit efectuarea mișcărilor respiratorii în sensul creșterii amplitudinii mișcărilor respiratorii. Imediat după terminarea unui efort, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește pentru a acoperi datoria de O2 acumulată. Creșterea amplitudinii respirațiilor se produce paralel cu creșterea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
constante atât pH-ul sanguin cât și concentrația gazelor în sânge. Această adaptare este mai vizibilă în efortul de intensitate medie și cu durată mai lungă. Amplitudinea respirației - se modifică în timpul eforturilor care permit efectuarea mișcărilor respiratorii în sensul creșterii amplitudinii mișcărilor respiratorii. Imediat după terminarea unui efort, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește pentru a acoperi datoria de O2 acumulată. Creșterea amplitudinii respirațiilor se produce paralel cu creșterea frecvenței numai până la o anumită valoare a frecvenței. Când frecvența are valoare foarte mare
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
gazelor în sânge. Această adaptare este mai vizibilă în efortul de intensitate medie și cu durată mai lungă. Amplitudinea respirației - se modifică în timpul eforturilor care permit efectuarea mișcărilor respiratorii în sensul creșterii amplitudinii mișcărilor respiratorii. Imediat după terminarea unui efort, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește pentru a acoperi datoria de O2 acumulată. Creșterea amplitudinii respirațiilor se produce paralel cu creșterea frecvenței numai până la o anumită valoare a frecvenței. Când frecvența are valoare foarte mare (50¬60 respirații / min), amplitudinea mișcărilor respiratorii scade
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
medie și cu durată mai lungă. Amplitudinea respirației - se modifică în timpul eforturilor care permit efectuarea mișcărilor respiratorii în sensul creșterii amplitudinii mișcărilor respiratorii. Imediat după terminarea unui efort, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește pentru a acoperi datoria de O2 acumulată. Creșterea amplitudinii respirațiilor se produce paralel cu creșterea frecvenței numai până la o anumită valoare a frecvenței. Când frecvența are valoare foarte mare (50¬60 respirații / min), amplitudinea mișcărilor respiratorii scade. Prin mărirea amplitudinii mișcărilor respiratorii crește volumul inspirator de rezervă, precum și volumul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
terminarea unui efort, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește pentru a acoperi datoria de O2 acumulată. Creșterea amplitudinii respirațiilor se produce paralel cu creșterea frecvenței numai până la o anumită valoare a frecvenței. Când frecvența are valoare foarte mare (50¬60 respirații / min), amplitudinea mișcărilor respiratorii scade. Prin mărirea amplitudinii mișcărilor respiratorii crește volumul inspirator de rezervă, precum și volumul expirator de rezervă, lucru care determină o mai bună ventilație pulmonară. Debitul respirator - reprezentat prin cantitatea de aer care trece prin plămâni timp de un
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
crește pentru a acoperi datoria de O2 acumulată. Creșterea amplitudinii respirațiilor se produce paralel cu creșterea frecvenței numai până la o anumită valoare a frecvenței. Când frecvența are valoare foarte mare (50¬60 respirații / min), amplitudinea mișcărilor respiratorii scade. Prin mărirea amplitudinii mișcărilor respiratorii crește volumul inspirator de rezervă, precum și volumul expirator de rezervă, lucru care determină o mai bună ventilație pulmonară. Debitul respirator - reprezentat prin cantitatea de aer care trece prin plămâni timp de un minut, crește proporțional cu durata și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de aer se întâlnește cu VER - 1500 ml și cu aerul rezidual - 1000ml care reprezintă 2500ml. În acest caz raportul va fi de 1850/2500. În urma efortului fizic se asigură o împrospătare mai bună a aerului din alveole, prin mărirea amplitudinii și VIR. Modul în care se efectuează mișcările respiratorii are o mare importanță, un rol deosebit revenindu-i inspirației. Modificările tardive - apar în urma practicării îndelungate a efortului fizic și antrenamentului, la nivelul organismului și în special la nivelul respirației se
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
se datorește dezvoltării mari a musculaturii respiratorii și măririi elasticității cutiei toracice. În timpul efortului, cei antrenați execută probe în apnee totală, iar după terminarea efortului datoria de O2 este plătită printr-un număr mai mic de respirații decât cei neantrenați. Amplitudinea mișcărilor respiratorii - se mărește tot pe seama dezvoltării musculaturii toracice. Ca rezultat, crește volumul curent în repaus de la 500ml la neantrenați, la 700-800ml la antrenați. Raportul dintre inspirație și expirație (care la neantrenați este 1/5), la antrenați are valori de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]